Reamintim, de la 1 ianuarie 2018 se aplică trecerea tuturor contribuțiilor de la angajatori la angajați. Aceștia din urmă au acum de cotizat la stat 35% din venituri, pe când angajatorii au rămas cu o contribuție asigurătoare pentru muncă de doar 2,25%.
În totalul de 35% din contribuții, 25% sunt pentru pensii, iar 10% pentru sănătate.
”Deviere importantă”
Iată ce spune Executivul comunitar despre această trecere:
”Trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat reprezintă o schimbare majoră, care modifică structura salarială și transformă în mod fundamental modul de finanțare a sistemelor de protecție socială. În majoritatea țărilor din UE, ponderea contribuțiilor angajatorilor este adesea mai mare sau egală cu cea a salariaților (în Danemarca, contribuțiile la asigurările sociale sunt finanțate din contribuțiile fiscale). Trecerea contribuțiilor în sarcina angajaților reprezintă, de asemenea, o deviere importantă de la sistemul de contribuții la fondul asigurărilor sociale care este în general consacrat în țările industrializate, în care atât responsabilitatea, cât și sarcina finanțării acestui sistem este împărțită între angajatori, angajați și stat. Acest sistem este consacrat și în diverse standarde internaționale”, arată documentul.
Sindicatele au avertizat încă de anul trecut că România ar deveni singurul stat din Europa unde sistemul social este întreținut numai de angajați.
Reducerea contribuțiilor, pe considerente fiscal-bugetare
Că tot a venit vorba de pensii, în altă parte se menționează că reducerea contribuțiilor către Pilonul II de pensii s-a efectuat din cauza presiunilor fiscal-bugetare.
Reamintim, tot de la 1 ianuarie au fost reduse contribuțiile la fondurile de la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,7%, aceasta fiind tot parte a ”revoluției fiscale”.
Comisia Europeană notează că fondurile de pensii românești au obținut randamente peste media europeană. Spre comparație, fostul premier Mihai Tudose spunea că statul este un administrator mai bun, iar oamenii ar putea opta dacă își lasă banii la stat sau la privat. Discuția a fost reluată în acest an de către Olguța Vasilescu, ministrul Muncii și în Guvernul Dăncilă.
”Reducerile recente ale contribuțiilor la fondurile de pensii din cel de al doilea pilon au fost declanșate mai degrabă de problemele fiscal-bugetare pe termen scurt decât de performanța lor financiară (a se vedea secțiunea 3.1). Situația financiară și funcționarea fondurilor private de pensii din România nu au constituit un motiv de îngrijorare. Conform datelor OCDE, în 2016 au fost printre cele mai performante fonduri de pensii din noile state membre ale UE, împreună cu fondurile de pensii din Polonia și Croația (OCDE, 2017c). Rata de rentabilitate netă reală a investițiilor fondurilor de pensii din cel de al doilea pilon din România era de aproximativ 5 % în 2016, mai mare decât rata medie de rentabilitate (medie simplă) de 3,4 % a fondurilor de pensii din noile state membre ale UE”, arată raportul.
7 milioane de români cotizează la Pilonul II
Instituția avertizează că această reducere ”ar putea afecta sustenabilitatea sistemului de pensii”, dar și performanța pieței de capital. La finele lunii ianuarie 2018, Pilonul II avea active totale de 41 de miliarde de lei, în creștere cu 27,5% față de 31 ianuarie 2017. Numărul de participanți a ajuns la 7,07 milioane de participanți, conform Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Citește și:
INTERVIU/Mario Balint, jurnalistul cu 52 de luni în zone de conflict: ”S-a tras asupra mașinii noastre. Eram în direct la radio”