Românul care a creat prima imprimantă de țesuturi vii vrea să schimbe lumea. Lucrează la organe sintetice transplantabile

14 septembrie 2017 12:00 De: ,

Imprimarea organelor transplantabile este un vis ce poate deveni realitate, după ce un român a creat imprimanta tridimensională ce poate reproduce țesuturi vii, nevascularizate din celule stem. Călin Brandabur, un tânar inventator din Timișoara a creat Biotech One, alături de echipa sa.

Este prima imprimantă de acest gen din estul Europei, dezvoltată în totalitate de români. Deocamdată se lucrează la dezvoltarea tehnologiei pentru crearea de țesuturi mai comune și semi-organe.

„Aceasta bio-imprimantă a fost realizată în urma unei provocări pe care ne-a lansat-o domnul Virgil Păunescu de la Institutul de Cercetare de Terapii Genetice în Cancer Timișoara. Noi inițial aveam doar câteva imprimante 3D dezvoltate pe plastic și metal. De vreo doi ani de zile lucrăm la acest proiect alături de universități din România și din Germania”, a declarat pentru Libertatea, Călin Brandabur, inventatorul Biotech One.

A reușit să facă formulele matematice pentru mișcare, kinematica, în totalitate cu formule matematice și programe din România, cu profesori și doctori în matematică.

„Am reușit să mărim foarte mult și precizia, deoarece când vine vorba de țesuturi vii poziționarea celulelor este extrem de importantă și așa am ajuns la concluzia că putem face acest lucru și practic să schimbăm lumea”, ne-a mai spus antreprenorul.

Dacă se perfectează acest sistem, în primul rând, vor putea fi ajutați bolnavii de cancer, iar pe viitor vor putea fi ajutate persoane din diferite zone precum cele care au nevoie de transplanturi. În prezent, pentru un transplant se așteaptă și ani de zile, dacă vorbim de un ficat sau un rinichi.

„Iar dacă dezvoltăm această tehnologie, vom putea imprima țesuturi mai complexe din mai multe celule stem, nu doar dintr-un tip sau două, cum facem acum”, mai afirmă Brandabur.

În viitor vor imprima organe

Una dintre ținteleechipei de la Symme 3D, startup-ul lui Călin Brandabur, este să ajungă cu tehnologia acestei imprimante până la imprimarea unui rinichi întreg. „În momentul de față, suntem în discuții pentru un proiect european cu Universitatea din Heidenberg și cu două mari companii, una din Belgia și alta din Germania pentru a printa pilonii pancreatici. Pilonii pancreatici sunt cei care sunt responsabili pentru sistetizarea insulinei. Acesta ar fi primul pas pentru a avea organe sintetice transplantabile”, spune tânărul.

Înaintea lor este o companie din SUA care a creat un țesut renal ce a rezistat 40 de zile, iar pentru acest proiect au primit finanțare de 9 miliarde de dolari. Tot acolo vor să ajungă și ei, și visează la finanțare, dacă nu de miliarde, măcar de milioane pentru a putea salva cât mai multe vieți.

Ce înseamnă imprimarea de țesuturi

În urma unui model tridimensional care poate proveni ori de la modelare computerizată ori de la un scanner medical, există strucutra de bază a semi-organului. Iar aici putem da exemplu structura urechii sau cartilagiul acesteia pentru că asta au realizat până acum, Călin și echipa lui. „Noi am făcut doar această parte de cartilagiu. După ce ai acest model, el este digitizat, adică este convertit într-un cod pe care-l înțelege imprimanta și este împărțit în mai multe componente de bază. Aici există partea de injectare de colagen sau acid hialuronic și partea de celule vii”, spune el.

Celulele stem provin de la adulți, ori prin puncție, adică recoltate din măduva spinării sau din alte surse din corpul omenesc adult sau de la naștere din cordonul ombilical.

„Noi introducem aceste celule stem în zonele strategice în această imprimare. Ea constă în depunerea strat cu strat a colagenului în zonele în care putem să depunem și celule stem. După ce s-a terminat imprimarea, imprimanta automat hrănește aceste celule stem cu o soluție specifică de glucoză și se lasă să prolifereze și iau forma semi-organilui printat”, ne-a mai explicat Călin..

Precizie la micron

Aceasta este cea mai simplă tehnologie. Pe viitor, vom lucra la o separare mecanică a celulelor stem, deoarece dacă două celule diferențiate care una trebuie să devină piele și alta cartilagiu, cea mai potentă îi va dicta celei mai puțin potente ce trebuie să devină. Iar, aici vorbim de o precizie extrem de mare, în condițiile în care grosimea firului de păr este 100 de microni (0,1 milimetri), precizia de poziționare și repetabilitate a imprimantei este de 0,68 microni.

Călin, inventator de 15 ani

Călin spune despre el că este un inventator și un antreprenor în serie, căruia îi place să știe câte puțin din fiecare lucru. Dar are o pasiune pentru a găsi soluții la diferite probleme. A ajuns la 36 de ani și își aduce aminte că prima invenția a sa a fost în 2002, la 21 de ani, când a luat locul doi pentru o invenție care permitea să se conecteze pe internet la un server și aveam desktop-ul lor personalizat. Aveam locul nostru de lucru personalizat de pe oricare calculator la care ne conectam, invenția numindu-se Web Desktop 2002.

Crearea bio-imprimantei i-a adus la cheltuieli de 75.000 de euro, iar aceasta a fost numai munca efectivă de cercetare, iar alte 40.000 a fost numai tehnologizarea utilajului. Fondurile pentru dezvoltare pe care le au acum, nu sunt foarte mari, având la dispoziție doar 1 milion de euro, în condițiile în care numai certificarea pentru a pregăti imprimarea de organe transplantabile este de 2 milioane de euro, iar aici este vora despre organe simple precum urechi, rotule sau oase.

Dar chiar și așa, certificarea și legiferarea acestor mașinării este încă la primii pași în Europa. Asta însemnă că el și firma lui nu vor putea vinde imprimanta spitalelor, ci doar institutelor de cercetare.

Deși startup-ul său este înființat de doi ani, de abia în luna aprilie a acestui an, a arătat lumii Biotech One, imprimanta de țesuturi vii nevascularizate… deocamdată!

 

Loading...
Vezi ultimul video postat pe libertatea.ro
Citește ultimele ȘTIRI pe Libertatea.ro