Guvernul a dat 37 de milioane de euro pentru lână în șase ani. Două treimi din acești bani au ajuns la un afacerist lansat în imobiliare alături de tatăl fostului șef al Poliției
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Producția de lână din România oscilează între 20.000 și 30.000 de tone anual, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Guvernul a subvenționat această producție, sub diferite forme, dar cu rezultate incerte.
Cuprins:
- 2,2 milioane de euro, prin Casa de Comerț Unirea
- Proiectul „unei mari fabrici la Vitomirești”
- 1 leu/kg de lână, ideea ministrului Petre Daea
- Ministerul Economiei, 22,2 milioane de euro pentru o fabrică de lână
- Afacerea cu 3 angajați din Costești, Argeș
- Prima afacere imobiliară - cu tatăl fostului șef al Poliției
- 14,7 milioane de euro către un constructor abonat la bani publici
- „Cea mai mare fabrică”, încă în stadiul de câmp
În ultimii șase ani, de la bugetul de stat s-au cheltuit în jur de 37 de milioane de euro ca ajutoare pentru colectarea lânii, înființarea de stații de colectare și spălare a lânii și chiar a unei fabrici care ar trebui să proceseze, anual, nu mai puțin de 25.000 de tone de lână. Traseele acestor bani sunt însă extrem de încâlcite și, trăgând linie, de pe urma acestor investiții nu se vede, deocamdată, nimic.
2,2 milioane de euro, prin Casa de Comerț Unirea
Înființată în ianuarie 2019, Casa de Comerț Unirea a avut lâna printre obiectivele inițiale, alături de pește și de piețele volante pentru produse agricole.
„În 31.07.2019, odată cu prezentarea Testului Investitorului Privat Prudent, societatea a primit o majorare de capital de 93.000.000 de lei, în vederea îndeplinirii scopului principal al societății. Pilonii principali de rentabilitate erau: 1. comercializare pește și produse din pește, 2. înființarea de piețe volante/mobile, 3. stații de spălare lână (două bucăți)”, se arată într-un raport al Consiliului de Administrație al Casei Unirea, pe 2019, raport semnat de Sorin Minea, Florentin Bercu și Mircea Coșea.
Anul următor, prin ordin al Ministerului Agriculturii, nr. 154/1088/2154/2020, în bugetul Casei Unirea sunt alocați 20.879.0000 de lei, drept cheltuieli pentru investiții.
Din această sumă, 11.045.000 de lei (în jur de 2,2 milioane de euro) au fost direcționați către obiectivul „Linie tehnologică spălare lână, depozit stocare lână”, potrivit programului de investiții semnat de președintele CA Florentin Bercu și de Eliza Constantinescu, directorul general delegat de la acea vreme al Casei Unirea.
Proiectul „unei mari fabrici la Vitomirești”
În bugetul pe 2021, cheltuielile pentru investiții au fost zero (ordinul Ministerului Agriculturii nr. 188/812/1301/2021). La fel și în bugetele pe anul 2022 (ordinul nr. 293/1949/3682/2022) și pe anul 2023 (ordinul 65/679/1276/2023).
Următoarea referință la lână apare abia în mai 2023, când fosta directoare Mariana Cotoi declara, potrivit Agerpres: „Am putea valorifica şi lâna, având în vedere că s-a semnat un contract de finanţare pentru construcţia celei mai mari fabrici de lână din Europa, la Vitomireşti, în judeţul Olt”.
Într-un răspuns scris pentru Libertatea, conducerea Casei de Comerț Unirea neagă că ar fi alocat vreodată fonduri pentru proiectul cu lâna: „Până în prezent nu au fost alocate fonduri pentru această potențială investiție. Nu s-a efectuat încă un studiu de fezabilitate pentru a se găsi cea mai bună locație. Conform proiectului inițial propus în 2019, scopul era colectarea lânii de la ciobani în vederea spălării acesteia și valorificarea materiei procesate către industrii”.
Primăria Vitomirești, județul Olt, a replicat, în scris: „Pe teritoriul comunei noastre nu există o stație de lână, nu va fi realizată o stație de lână și nu avem nici o implicare în acest proiect”.
Am fost la Vitomirești ca să constatăm nu doar lipsa completă a oilor, oieritului și industriilor conexe din peisaj, dar și lipsa oamenilor. Comună cu șase sate și 1.800 de oameni, Vitomirești se confruntă cu depopularea și lipsa de orizont economic sau de altă natură.
„Văd că Primăria dă bani să facă poduri, toarnă asfalt. Dar nu mai e cine să treacă pe aici. Doar cei care abandonează câinii”, mărturisește un bărbat, care-și cară apă de la fântână, însoțit de un maidanez corpolent, dar blând. „L-au aruncat aici în șosea și s-a ținut după mine. Acum e câinele meu”, explică pensionarul.
Pe lângă drum, pe sub copaci, o bătrână subțire ca o creangă mână câteva oi. E ciobănița satului Vitomirești și e foarte mândră de asta. Oile păzite de ea sunt grase, curate și se comportă foarte disciplinat, ca o motocoasă cu mai multe rânduri de dinți. „Pe vremuri, da, aveau oamenii oi multe pe aici, că e loc să le paști. Dar de ani buni nu a mai curățat nimeni pășunea, s-a umplut de mărăcini, nu mai ai cum merge pe acolo”, spune femeia.
1 leu/kg de lână, ideea ministrului Petre Daea
În octombrie 2017, Ministerul Agriculturii a lansat campania „Alege oaia!”. Pe lângă promovarea consumului de carne de oaie, fostul ministru Petre Daea anunța și ajutoare pentru colectarea și valorificarea lânii. „Să nu lăsăm nici un fir de lână pe mărăcini sau să i se dea foc!”, afirma Daea, citat de revista Ferma.
Pe 2018, schema de ajutor de minimis pentru lână a fost finanțată cu 36 de milioane de lei (Hotărârea de Guvern nr. 500/2017). Un producător putea primi maximum 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare. Cuantumul ajutorului: 1 leu/kg de lână valorificată.
„În contextul actual, la noi în țară, lâna este tratată ca un produs secundar, fără căutare, din cauza dispariției industriei de profil prelucrătoare, drept pentru care de foarte multe ori este aruncată sau arsă. În România există câteva centre de colectare a lânii, insuficiente pentru disponibilul de lână existent, cele mai importante exportând acest produs către alte țări unde este căutat (Turcia etc.). În România se poate colecta o cantitate de aproximativ 36.000 de tone lână de la un efectiv de circa 14 milioane de capete de ovine”, se arată în nota de fundamentare a HG nr. 500/2017.
În 2019, acordarea ajutorului pentru lână a continuat, suma alocată fiind de 26.500.000 de lei (Ordinul Ministerului Agriculturii nr. 555/2019).
Apoi ajutorul, care ajunsese la un total de aproximativ 12,4 milioane de euro în doi ani, a luat o pauză, în urma schimbărilor din MADR. În decembrie 2022, secretarul de stat Sorin Moise anunța „reluarea programului de colectare a lânii cu o intensitate a sprijinului financiar de 2 lei pe kilogramul de lână, pentru o cantitate estimată de aproximativ 18 milioane de tone de lână”. Până în prezent, nu a fost emisă nici o hotărâre în acest sens.
Ministerul Economiei, 22,2 milioane de euro pentru o fabrică de lână
În scenă a intrat însă Ministerul Economiei, prin H.G. nr. 959 din 27 iulie 2022, pentru instituirea unui ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiții destinate industriei prelucrătoare. Bugetul maxim al schemei, precizează textul hotărârii, este de 300 de milioane de euro. Iar bugetul mediu anual maxim al schemei este de 150 de milioane de euro. Numărul maxim al întreprinderilor prinse în această schemă este de 30.
Rezultatele procesului de selecție, anunțate în aprilie 2023, au stârnit controverse. Conform site-ului oficial al Ministerului Economiei, Firma Eco Partnersheep Insulation SRL, devenită între timp SA, a fost selectată să primească un grant de 22,2 milioane de euro, pentru proiectul unei fabrici de procesare a lânii și de produse termo- și fonoizolante din lână. Valoarea totală a proiectului este de 34 de milioane de euro, iar locul de amplasare al fabricii a fost ales în satul Chilia, comuna Făgețelu, județul Olt. La jumătate de oră distanță de mers cu mașina de Vitomirești.
Afacerea cu 3 angajați din Costești, Argeș
Eco Partnersheep Insulation a fost înființată pe 22 octombrie 2020, are sediul în sectorul 3 și avea, la data depunerii proiectului la Ministerul Economiei, un singur angajat. În 2023, a avut zero angajați, potrivit termene.ro. De asemenea, în 2022, în momentul depunerii proiectului, cifra de afaceri a companiei era de aproximativ 230.000 de euro, iar în 2023, cifra de afaceri este zero.
Cel care controlează Eco Partnersheep Insulation este Cristian Mercioniu, implicat și în afaceri imobiliare. Cu puțin timp înainte ca Ministerul Economiei să anunțe schema de ajutor de stat, pe 13 mai 2022, Mercioniu a fondat încă o firmă axată pe prelucrarea lânii, Eco Friendsheep SRL. A închiriat o parte dintr-o hală industrială, din Costești, Argeș.
Potrivit termene.ro, această firmă, pe care Mercioniu a denumit-o, public, drept „proiect-pilot”, are un număr mediu de 2-3 angajați. Iar cifra de afaceri a crescut, într-un an, de la 3.000 de euro la 30.000 de euro.
Hala în sine este atinsă de un ramolisment căruia nu i se opune nici un demers civilizator, nici din partea proprietarului, nici din partea chiriașului. Geamurile sunt sparte, crăpate sau înlocuite cu placaj. Prin ușile ruginite se văd suluri de lână, gunoaie, pereți parțial tencuiți. Pe intrarea principală, cu ușă vopsită, a fost lipit un abțibild cu logoul firmei. Hala se află într-o parcare de TIR-uri, de lângă Spitalul Costești și, potrivit martorilor din zonă, „are activitate, doar că termină repede lucrul”.
Prima afacere imobiliară - cu tatăl fostului șef al Poliției
Cristian Mercioniu este cunoscut mai ales ca dezvoltator imobiliar. Proiectele în care este implicat sunt realizate de ARDC Ltd, fond de investiții înființat în aprilie 2013, cu șase acționari, printre care Cristian Mercioniu și fratele acestuia, Liviu Mercioniu.
Conform site-ului data.gov.uk, Cristian Mercioniu s-a retras, în mai 2023, din acționariatul fondului. Subsidiarele din România ale ARDC Ltd sunt SC AR Partnership SRL și British Romanian Investment Partnership SRL. Manager la aceste societăți este soția lui Cristian Mercioniu, Tudorița Mercioniu.
Printre primele proiecte de dezvoltare imobiliară desfășurate de ARDC Ltd în România se numără New Residence Măgurele. Proiectul a început în 2008, pe un teren de 14.000 de metri pătrați. Într-o declarație pentru Economica.net, Cristian Mercioniu susținea că finanțarea pentru proiectul de 7 milioane de euro a venit de la bancă, dar și de la acționarii ARDC Ltd, „cetăţeni din Marea Britanie, cu afaceri în alte domenii şi care au ales să-şi plaseze banii în imobiliarele din România”.
Într-un document de pe site-ul Consiliului Județean Ilfov, datând din 2009, ca inițiatori ai proiectului de construcție ansamblu de locuințe în Măgurele, pe un teren de 14.000 de metri pătrați, apar Tudorița Mercioniu și Ioniță Iordan.
Acesta din urmă este un afacerist ajuns cunoscut drept colaborator, angajat și asociat, încă din 2002, al firmelor controlate de Hassan și Mehdi Awdi, potrivit investigative-report.ro. Cei doi frați americano-libanezi au fost cercetați de DIICOT în dosarul Rodipet, încă din 2006, și în dosarul CFR Mesagerie, speță în care Hassan Awdi a fost condamnat definitiv, în 2014, la 8 ani de închisoare. Ioniță Iordan n-a deținut calitatea de suspect în nici unul dintre aceste dosare.
Asociatul soților Mercioniu, în proiectul de la Măgurele este tatăl fostului șef al Poliției Române, chestorul în rezervă Alexandru Cătălin Ioniță. De numele acestuia se leagă un scandal de plagiat în teza de doctorat și un litigiu cu Agenția Națională de Integritate, pentru neconcordanțe în declarația de avere.
Ioniță-fiul, care a deținut și funcția de șef al Direcției de Investigare a Criminalității Economice, din cadrul Poliției Române, a solicitat trecerea în rezervă în 2020, iar în prezent lucrează la o firmă de consultanță, conform LinkedIn.
14,7 milioane de euro către un constructor abonat la bani publici
După episodul cu terenul din Măgurele și asocierea cu Ioniță Iordan, proiectele imobiliare în care a fost implicat Cristian Mercioniu s-au înmulțit și diversificat, evoluând, în general, sub umbrela fondului de investiții înființat în Marea Britanie, în 2013. Cel mai recent proiect constă în izolarea cu lână a unui imobil din apropiere de Piața Victoriei, conform agendaconstructiilor.ro.
În ceea ce privește grantul de la stat, contractul de finanțare a fost semnat în decembrie 2023, după cum anunța site-ul Ministerului Economiei. „În termen de 6 luni de la semnarea acordurilor de finanțare, beneficiarii au obligația de a prezenta dovada cofinanțării, precum și de a demara investiția. Așadar, plățile în cadrul acordurilor de finanțare se vor efectua pe principiul rambursării cheltuielilor efectuate de beneficiari, pe parcursul realizării investiției”.
Firma Eco Partnersheep Insulation a anunțat, pe site-ul propriu, organizarea unor licitații pentru achiziționarea de utilaje și pentru construirea efectivă a fabricii. Astfel, pentru utilaje au fost atribuiți 9,3 milioane de euro. Licitația a fost câștigată, în aprilie 2024, de firmele Masias Maquinaria, din Spania (5,2 milioane de euro) și Matthys MV, din Belgia (4,1 milioane de euro).
Pentru construirea efectivă a fabricii au fost alocați 14,7 milioane de euro, licitația fiind câștigată, în iulie, de asocierea SC Safesteel SRL și Hard Instal Consulting SRL.
SC Safesteel SRL, cu sediul în Suceava, a încasat 38,6 milioane de euro din 27 de contracte pe bani publici, majoritatea încheiate cu Compania Națională de Investiții. Firma bucovineană le are ca asociați unici și administratori pe Anca Ginga și Loredana Lupu.
Hard Instal Consulting SRL are sediul în Voluntari și face parte dintr-un grup de firme controlat de George-Valentin Popescu, potrivit termene.ro.
„Cea mai mare fabrică”, încă în stadiul de câmp
Pe site-ul Eco Partnersheep Insulation apare o fotografie cu o fabrică în construcție. În realitate, pe terenul de lângă satul Chilia, comuna Făgețelu, nu se află nimic. Câmpul e arat, dar n-a fost cultivat. Iar pe margine, spre drum, s-au adunat gunoaie. „Am doi saci de lână și aștept să-i vând”, comentează un bătrân, aruncând o privire dezamăgită spre arătura pe care ar urma să răsară fabrica. De construcția acesteia se leagă și unele speranțe, nu foarte mari, ale oamenilor din sat.
„Noi suntem comună depopulată. Pleacă tinerii, care încotro. Nu au unde munci aici, nu-i ajută nimeni să pornească în viață. Poate dacă s-ar porni fabrica, ar mai veni lume”, spune patronul singurului magazin din Chilia. În jur de 100 de locuri de muncă prevede proiectul finanțat de Ministerul Energiei.
Făgețelu are opt sate și circa o mie de locuitori. „Mai veniți peste câțiva ani pe aici și nu ne mai găsiți”, râde cu necaz o femeie în vârstă, plecată să strângă uscături. O singură familie de ciobani trăiește în Chilia. Își paște oile pe unde apucă, de când a pierdut concesiunea pe pășunea comunală.
Multe dintre casele bătrânești stau să cadă și se lasă cotropite, fără drept de apel, de spinii de porumbar și măceș.
Fabrica de lână, „cea mai mare din Europa”, cum o prezintă Mercioniu și oficialii din ministere, ar avea drept vecinătăți câmpuri cu semănături, o pădure de foioase, râul Vedea, un drum asfaltat și o livadă de pruni bătrâni, acoperiți de licheni.
Pe site-ul Agenției de Protecția Mediului Olt a fost publicată, în noiembrie 2023, decizia etapei de încadrare pentru planul urbanistic zonal care include fabrica de lână.
Într-un răspuns scris pentru ziar, firma Eco Partnersheep Insulation afirmă că proiectul „se află în faza finală a autorizațiilor de construcție. Estimăm obținerea lor în prima parte a lunii decembrie. Proiectul a demarat în luna aprilie. Între timp, au fost finalizate toate procedurile de achiziție pentru echipamentele principale și pentru construcție, fiind încheiate și contractele aferente. Furnizorii principali au demarat fazele de producție a echipamentelor. Proiectul are termen de finalizare luna decembrie 2025. Estimăm începerea producției în ultimele trei luni din 2025”.
Firma lui Mercioniu avansează, pe site-ul propriu, drept termen de finalizare a proiectului anul 2026.
vudejea 30.10.2024, 09:14
D-ale psdului si pnlului...Gastele tot voteza la ei...Mergeti la sursa mai ziaristilor , la cap nu la coada ! Sau nu vreti sa curatati tara asta, e bine cu ea asa in mocirla cu conducatori pradalnici
Gabryella 30.10.2024, 09:36
Asta-i jaf la nivel înalt!!!!
Nexus 30.10.2024, 09:54
Vrajeala cu V....sau prosteala pe banii statului.....adica pe banii nostri.....Unii se imbogatesc si majoritatea saracesc.......Mafia politica si interesele de grup...................PSD
ciobanudorin_2006 30.10.2024, 09:56
România eșuată și ne mai miram ca nu sunt bani ptr spitale și multe altele.Politicienii votați de noi fac afaceri oneroase și nimeni nu răspunde.Alo DNA...ule dormi în bocanci ?
HaiducMM 30.10.2024, 11:35
Mai lăsați povestea cu bani pentru spitale și educație. Acolo se risipesc cei mai mulți bani. Mai nou școlile și spitalele au și asociații prin care sugativează și puținii bani ce ar putea fi utilizați pentru inițiative private...
danutz61 30.10.2024, 10:12
Asta e cand ajunge pnl in sfarsit sa fure cat au furat altii in atatia ani si cu psd care e condus de un muncitor socialist.