„Câinele moare de drum lung și prostul…” Inscripția care l-a șocat pe liberalul Bolojan când a văzut-o vopsită pe peretele din biroul unui director din minister
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, a acordat un interviu cititorilor Libertatea, pe care l-am publicat luni. Mai multe episoade, în care politicianul a povestit partea nevăzută a relației autorități-cetățeni, au rămas „pe dinafară”, din cauza întinderii articolului.
Cuprins:
Fost primar al Oradei și actual șef al Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan mărturisește că, venind din privat, a intrat neîncrezător, în 2005, în serviciul public. „Fusesem «beneficiarul» unor comportamente și nu-i puteam vedea decât în negru pe cei de la stat”, povestește el. În cei 17 ani care au trecut, a adunat și bune și rele despre sistemul bugetar, „o perspectivă rațională”, după propria expresie.
La „rele” se remarcă următorul moment, despre care politicianul susține că l-a perplexat.
„Cum să ștergi inscripția din capul unui om?”
„Acum câțiva ani de zile m-am dus la Ministerul Transporturilor. Trebuie să cer o părere, făceam un transfer de ceva. Și în biroul unui director scria, mare, pe perete: «Câinele moare de drum lung, iar prostul de grija (și aici era numele direcției respective din minister)»”.
Bolojan povestește că a rămas mut. „Mă uitam și nu-mi venea să cred. Cum vine asta, tu, funcționar public, cu funcție de director general în minister, să pui mesajul că oamenii, colegii care îți spun ceva, au o observație, poate un reproș, sunt de fapt niște proști și mor de grija ta și a direcției tale! Vă puteți imagina o asemenea chestiune?”.
„M-am dus înapoi, la secretarul general al ministerului. Și am întrebat: Măi, voi umblați prin birouri?”. ”De ce?”. ”Așa, poate mergeți, poate găsiți ceva”.
Bolojan spune că ”am aflat apoi că au văzut și ei, le-a sărit în ochi și inscripția a dispărut. Dar a dispărut de pe perete, cum să-o ștergi însă din capul unui astfel de om care poate scrie așa ceva, cu vopsea, deasupra biroului său? Astea sunt locurile unde eu cred că merită să faci revoluție în sistemul public”.
„Noi, politicienii, dacă nu recunoaștem că suntem una dintre cele mai antipatizate categorii sociale, înseamnă că nu știm pe ce lume trăim. Dar poate că publicul vrea să vadă și cealaltă față a sistemului de stat”. Bolojan afirmă că există și lucruri cu care oamenii din serviciul public se pot mândri.
„Ce să legiferezi ca parlamentar la 20 și ceva de ani. În ce domeniu?”
Reputația lui Ilie Bolojan este aceea de ”tăietor de costuri”. Ca prefect, primar și, mai apoi, ca șef de Consiliu Județean, mereu a redus personalul. Uneori, cu 80%. Susține că, în timp, ajuns la 52 de ani și lucrînd deja de decenii cu oamenii din administrația publică, asta l-a făcut să vadă lucrurile și din unghiul acestora.
E și vârsta, recunosc, am trecut de 50 de ani, am o altă perspectivă. Cu tot respectul, am văzut parlamentari de 20 și ceva de ani. Eu însumi promovez tineri, dar parlamentar la 20 de ani? Cum poți tu să legiferezi serios, ce să legiferezi? În ce domeniu dacă tu ai devenit parlamentar de pe băncile facultății?Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor:
Cel mai mult susține însă că l-a schimbat ”frecarea” cu oamenii. ”Salariul de intrare într-o Primărie, la funcțiile simple, de jos, este de 1.500 de lei. Hai, 2.000. Ca lider care iei cam 2.500 de euro cînd conduci o reședință de județ, trebuie să ții cont de asta, să-i respecți pe femeile și bărbații ăștia care trag din greu”, spune el.
„Ar merita sancționat, dar are un copil pe care l-a înfiat”
”Într-un fel te comporți la început de mandat sau în primul mandat și altfel de comporți în al doilea, al treilea. Începi să cunoști oamenii. Uneori, el ar merita sancționat, dar are un copil pe care l-a înfiat. Îl duce, totuși, în spate. Și te gândești: dom’le, omul ăsta duce o pâine acasă, deci nu pot…”.
Devii mai uman pe măsură ce cunoști oamenii. Am încercat să fiu corect cu oamenii și să nu le cer altceva decât fac eu. Dar recunosc că presez, sunt exigent, altfel nu merge. Pentru că instituțiile noastre, din păcate, sunt gândite patrimonial, nu instituțional. Și trebuie să pui presiune. Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor:
Când se mișcă mai repede investițiile publice?
Un alt lucru mai puțin cunoscut într-o țară cu foarte puțină încredere în instituții este faptul că și în sistemul public există sentimentul echipei, povestește Bolojan. El spune că acest sentiment poate transcede apartenența la un partid sau la o anume instituție. Uneori, susține el, oamenii cooperează tocmai pentru că sunt la stat.
”Capacitatea de a face lucruri în sistemul public este mai mare, de multe ori, decât în sistemul privat. Și vă explic”, a spus politicianul liberal. ”Din poziția de om în serviciul public e ușor să capeți avize: lucrurile se mișcă mai repede când e vorba despre un proiect public. Pentru că există sentimentul general că se pot face investiții importante, care generează dezvoltare. Sigur, dacă există organizare”.
Pornind de la organizare și întrebat dacă este un fanatic al controlului, o altă legendă vehiculată intens despre el, Bolojan a răspuns: ”Nu fac micromanagement, dar controlez stadiile proiectelor, asta da”.
Să știți că există oameni de la stat care au sentimentul că, împreună, fac ceva pentru oameni: aici am asfaltat, aici facem o piață. E ceva care ține de demnitate și pentru tine, ca angajat Ilie Bolojan:
Spune că acest ethos de a împinge lucrurile, despre care se vorbește foarte puțin, ”l-am întâlnit nu doar în Bihor, ci și la colegii din țară. E corect să spun asta, chiar dacă am și eu luptele mele cu sistemul public”
„Trec anii peste noi. În administrație trebuie să ai sentimentul urgenței”
În plus, Bolojan amintește ca avantaj că ”în sistemul public ai bugete, ai puterea financiară” și că ”se mai elimină din trac, investițiile publice se fac mai repede, că nu sunt suspectați angajații de nicio malversațiune. Când aprobă proiecte pentru privați, ei uneori se tem. Pentru stat, se lucrează mai repede și avem nevoie de viteză, să grăbim investițiile”.
Noi, lumea politică, avem o răspundere pentru rămânerea în urmă a comunităților noastre, inclusiv a României. Nu putem fugi de asta. În administrație trebuie să ai sentimentul urgenței. Trebuie să ne dezvoltăm accelerat că trec anii peste noi. Celelalte țări nu stau după noi. Ilie Bolojan:
