Set de instrucțiuni și proceduri pentru îngrijirea pacienților cu cazuri grave de COVID-19, elaborat de o echipă internațională de experți în Sănătate

Campania de Supraviețuire a Sepsisului COVID-19 a fost condusă de membri din cadrul Universității McMaster şi a publicat un set de 54 de recomandări pe diverse subiecte legate de tratarea bolii incluzând controlul patogenului, prelucrarea probelor în laborator, a ventilației și circulației artificiale şi metodele de tratament.

Până acum am avut instrucțiuni limitate legate de managementul pacienților cu cazuri grave de COVID-19, deși Organizația Mondială a Sănătății și Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA au publicat ghiduri preliminare pentru controlarea răspândirii infecției, triajului și a diagnosticării bolii în cadrul populației

Waleed Alhazzani, profesor adjunct de medicină la Universitatea McMaster

Astfel de seturi de “instrucțiuni pentru practica clinică la scară largă” sunt, de obicei, dezvoltate în decursul a doi ani, explică echipa, dar dată fiind gravitatea situației, instrucțiunile au fost compilate în doar 18 zile. 

Echipa a utilizat un cadru teoretic dezvoltat la Universitatea McMaster numit GRADE (the Grading of Recommendations, Assessment, Development and Evaluation – Clasarea Recomandărilor, Estimare, Dezvoltare și Evaluare) pentru o procesare sistematică a literaturii medicale pe acest subiect, pentru a găsi cele mai eficiente metode de a îngriji pacienții din cadrul secțiilor de Terapie Intensivă și de a proteja personalul medical.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

“Cu toții am muncit din greu ca să punem acest ghid la îndemâna utilizatorilor rapid, menținând cu toate acestea rigoarea metodologică”, adaugă Alhazzani.

Cele patru practici ideale sunt:

• Personalul medical ce execută proceduri care au potențialul de a genera aerosoli – soluții gazoase create prin împrăștierea mecanică în aer a unor particule solide sau lichide precum saliva – asupra pacienților cu COVID-19 trebuie să poarte măști cu potențial de filtrare precum modelele N95, FFP2 sau echivalente, nu măști chirurgicale. Printre aceste proceduri se numără intubarea, bronhoscopia și sucțiunea deschisă. Desigur, restul echipamentelor de protecție (mănuși, combinezoane) sunt, de asemenea, necesare.
• Astfel de proceduri se vor derula exclusiv în camere cu presiune negativă (camere depresurizate) pentru a preveni răspândirea virusului. Camerele de presiune negativă nu generează curenți de aer înspre camerele adiacente la deschiderea unei uși dintre acestea, de exemplu. Aceste curente de aer pot căra aerosoli purtători de virusuri. În schimb, acestea trag aerul înspre interior pentru egalizarea presiunii.
• Intubarea pacienților ar trebui făcută doar de personal cu experiență în această procedură pentru a minimiza numărul de încercări necesare, minimizând astfel riscul de transmisie (prin reducerea cantității de aerosoli generată).
• Pacienții adulți infectați cu COVID-19 care sunt tratați cu proceduri noninvazive de ventilație sau cu canule de capacitate mare trebuie monitorizați atent și în permanență pentru agravarea simptomelor – caz în care este necesară intubarea.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Recomandările puternice includ:

• Neutilizarea amidonului hydroxietilat pentru resuscitarea pacienților cu COVID-19 care au intrat în stare de șoc sau a dopaminei în cazul în care se poate utiliza norepinefrină.
• Menținerea saturației în oxigen în sângele pacienților adulți cu COVID-19 (indicele Spo2) sub nivelul de 96% în cazul insuficienței respiratorii hipoxemice.
• Se recomandă utilizarea unui volum curent mic (low tidal volume) de 4 până la 8 mL/kg pentru ventilația mecanică a pacienților adulți și o presiune joasă de până la 30 cm H2O.
• În cazul pacienților cu risc mediu sau mare de a dezvolta sindromul de detresă respiratorie acută (Acute respiratory distress syndrome – ARDS) se recomandă utilizarea unui PEEP (Positive end-expiratory pressure – Presiune finală expiratorie pozitivă) mic, de până la 10 cm H2O. În caz contrar, pacientul trebuie monitorizat îndeaproape contra dezvoltării leziunilor pulmonare din cauza presiunii (barotraumă).
• Dacă sunt necesare operațiuni de recrutare alveolară (Lung Recruitment Manoeuvres) pentru pacienții cu sindrom acut respirator, autorii nu recomandă utilizarea strategiei de mărire incrementală a PEEP.

Autorii adaugă că monitorizează situația din spitale și vor actualiza aceste proceduri sau, dacă situația o cere, vor adăuga noi reguli și instrucțiuni pentru a salva cât mai multe vieți, atât în rândul pacienților, cât și al medicilor.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu în fiecare zi mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Urmărește-ne pe Google News