INTERVIU. Cercetător ucrainean la Oxford, despre momentul în care Rusia s-a decis să acționeze: „Cu Trump, Occidentul părea în descompunere”

Comentează
Arhiva foto

Volodimir Artiukh este antropolog, deține un doctorat în sociologie și se numără printre puținii care au prevăzut invazia militară. Într-un dialog cu Vasile Ernu, tânărul intelectual ucrainean explică de ce crede că războiul a fost cauzat și de nivelul foarte slab al elitelor politice globale, dar și care este superputerea care a profitat 100%.

Artiukh este cercetător postdoctoral la „The Centre on Migration, Policy and Society” - COMPAS în cadrul Universității din Oxford și are un doctorat în sociologie și antropologie socială la Universitatea Central Europeană.

Scrie frecvent în publicații „de stânga”, iar zonele sale de interes academic sunt antropologia mișcărilor muncitorești și economia politică din zona postsovietică.

Volodimir Artiukh | Foto: arhiva personală

De câteva luni, Volodimir Artiukh se află la București pentru o cercetare. Vasile Ernu se declară surprins de rapiditatea cu care acesta a ajuns să se exprime în limba română, dar precizează că discuția a fost purtată într-o altă limbă comună, în rusă.

A prevăzut invazia rusă

Vasile Ernu: În România se știu puține lucruri despre Ucraina și ucraineni.

Volodimir Artiukh: Să știi că și noi, ucrainenii, avem acest deficit de cunoaștere când vine vorba de România și români. Știm foarte puține lucruri. Avem mari probleme în a ne cunoaște.

Se pare că războiul acesta ne ajută să ne cunoaștem, să ne apropiem.

- Tu ai fost unul dintre puținii care au prevăzut acest război. Care au fost elementele care te-au făcut să înțelegi această posibilitate?

-
Discursul puterii ruse devenise extrem de agresiv, fără precedent: se vorbea deja de distrugerea Ucrainei pe față, pe toate palierele puterii.

Pentru mine, această schimbare de retorică agresivă a fost primul semnal serios că ceva important se va întâmpla. Urmărind atent toată această stilistică a puterii ruse față de Ucraina și regiunile separatiste, am înțeles că ceva se schimbă fundamental. Show-urile mediatice, felul de a comunica, retorica textelor lui Putin și ale elitei.

Dacă puneai piesele de puzzle cap la cap, lucrurile dădeau sens. Au venit pe urmă antrenamentele armatei ruse care mimau un atac masiv spre vest. Pe urmă, Lavrov a venit cu ultimatumul adresat NATO, să revină la o situație de acum 20 de ani. Un ultimatum sever, dar imposibil de realizat.

Lucrurile au început să se lege și am înțeles că va fi o acțiune de proporții mult mai mari decât tot ce am avut până atunci.

„Rușilor le lipsește strategia pe termen mediu”

- Dacă înțeleg bine, Rusia avea deja un proiect clar - minimal și maximal.

- Cum observă bine analistul rus Ilia Matveev, în strategia rusă se unesc interesele imediate cu cele de durată și pe termen foarte lung. Ceea ce lipsește însă sunt cele pe termen mediu.

Rușilor le lipsește strategia pe termen mediu: veriga de legătură între imediat și pe termen lung - mediana.

- Adică totul sau nimic?

-
Ei au nivelul tactic imediat și nivelul global strategic la scară mare - între ele e un gol imens. La nivel tactic, istoria cu Maidanul, Crimeea, regiunile separatiste sunt elemente tactice imediate. Mici pași. Facem și vedem ce iese mai departe - pas cu pas.

Nu era clar care e proiectul lor legat de Ucraina. Nu exista acest proiect, această strategie. E mai degrabă o formă de a pipăi, de a încerca diverse lucruri.

„Cu Trump, Kremlinul vedea că hegemonia americană se dizolvă”

- Mulți susțin că Maidanul a schimbat mult acești pași tactici ai Rusiei.

- Maidanul a condus la o schimbare a orientării geopolitice a Ucrainei și chiar a economiei. Ucraina a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeană, și-a schimbat politicile de orientare în favoarea NATO, și-a abandonat mult relația cu proiectul rusesc pentru o uniune economică și politică.

Rusia a reacționat la acest lucru prin construirea unui discurs antioccidental.

Însă elementul global-geopolitic la scară mare a apărut în momentul mandatului lui Trump. Kremlinul a văzut în asta o posibilitate: Occidentul în formula Trump părea în descompunere. Kremlinul vedea, sau așa interpreta, că hegemonia americană se dizolvă sub ochii noștri.

Știm cum se comporta Trump: ca un elefant în magazinul cu porțelanuri. Nu respecta convenții, ignora total relațiile cu UE, lăsând sentimentul abandonului tratatelor și al partenerilor. Nu mai spun de tendința de a se mișca spre un conflict economic cu China. Europa părea abandonată.

- Practic, tu spui că momentul american Trump - perceput ca o slăbiciune de Kremlin - deschide un moment politic oportun pentru Rusia. Ca un soi de ultima ocazia de a juca geopolitic la scară mare.

-
Da, cam așa. Kremlinul înțelege că el trebuie să acționeze repede în această direcție - să folosească această oportunitate. Ca o ultimă șansă pentru Rusia până la ei nu începe un proces ireversibil. Căci puteau veni schimbările: Putin are o vârstă, boală, moarte etc.

Kremlinul a înțeles că trebuie să acționeze. Plus pandemia, care a accelerat procesele.

Peste tot alegeri (SUA, Franța, Germania), un Biden slab, o UE confuză, o pandemie globală, o mișcare a SUA spre conflict cu China etc. Toate aceste elemente au împins și au produs contextul a ceea ce avea să se întâmple: o posibilă mișcare militară pe scară largă.

- Ce tip de război este acesta? Imperialist, de ocupație? Cum îl încadrezi?

- Simplu vorbind, este un război clasic între două națiuni precum războaiele secolului XIX sau altele din secolul XX, iar la un alt nivel putem vorbi de un război imperialist.

Nu e un război în sensul colonial: Rusia nu vrea să cucerească Ucraina ca pe o colonie pentru a o exploata. Vrea să cucerească Ucraina ca pe un post pentru o luptă imperialistă mai lungă. O luptă mai lungă cu ceea ce ei numesc „Occidentul colectiv”.

„China este singurul mare câștigător”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin (stânga), alături de președintele Chinei, Xi Jinping (dreapta), Beijing, 4 februarie 2022 | Foto: EPA

- Cum vezi China în acest conflict?

- Este singurul mare câștigător: unicul mare câștigător 100%. Asta nu înseamnă că ea a inițiat și influențat războiul. Nu. Ea doar profită imens din asta și acționează prudent, dar eficient.

Eu cred că acesta nu este un război pregătit, ci un război cumva produs din anumite situații de război. Asta ne arată, a câta oară, nivelul foarte slab și jos al elitelor politice globale.

Paradoxal, dar în acest moment, doar China pare a avea elita cea mai... nu vreau să spun inteligentă, ci cumva cea mai pregătită, care-și gândește pașii. E preventivă, analizează pașii.

Ea nu a susținut Rusia direct - doar se folosește de situație și utilizează contextul. Scopul Chinei e să nu existe un conflict atomic și să păstreze Rusia pe post de resursă energetică ieftină și accesibilă.

În momentele ei critice, China va ajuta Rusia. Dar China vrea o Rusie slabă și ruptă de Occident: pe post de resursă energetică.

„Sunt șanse ca Rusia să încerce să unească sudul Ucrainei cu Transnistria”

- Te-aș mai întreba legat de problema Transnistriei. Moldova este speriată.

- E clar că Rusia vrea ca Transnistria să fie autonomă, pe de o parte. Pe de altă parte, vor să rupă accesul Ucrainei la Marea Neagră.

Cele două interese ale Rusiei produc un tot întreg - se unesc cumva: asta înseamnă că sunt șanse să încerce să unească sudul Ucrainei cu Transnistria, ca un tot întreg.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
ALTE ȘTIRI
Imaginea surprinde o ploaie torențială densă căzând peste o parcare exterioară plină de mașini, înconjurată de copaci verzi.
09:24
Ploi torențiale, grindină și vijelii în România, de sâmbătă. Prognoza meteo pentru perioada 14 septembrie-12 octombrie 2026
MApN a ridicat avioane de lupta F-16 pentru monitorizarea situației de la graniță
07:44
Mesaj RO-Alert pentru locuitorii din Tulcea, după ce un grup de ținte aeriene a fost detectat la granița cu Ucraina
MONDEN
Andreea Balan
09:46
Ce refuză Andreea Bălan să le cumpere fiicelor sale: „Este singura din clasă care nu are”
Andreea Popescu și Rareș Cojoc pe vremea când formau un cuplu fericit. Sursa Foto/ Facebook
09:44
Cum își împart Andreea Popescu și Rareș Cojoc copiii, după divorț. „Așa am stabilit. Acum se implică mai mult”
POLITIC
Ilie Bolojan a devenit premier în iunie 2025 și a fost demis prin moțiune de cenzură în mai 2026
06:29
Ilie Bolojan, reacție după ce AUR a ajuns la aproape 40% în sondaje: „AUR are un avantaj că nu a fost niciodată în guvernare”
Arhiva foto
10 sept.
Călin Georgescu a reacționat după ce Administrația Prezidențială a anunțat că România nu trimite soldați în Ucraina: „Un pas sinucigaș spre angajarea într-un război care nu este al nostru”
Ultimele știri
Analiză
09:59
Câți urși vor fi extrași prin vânătoare ca măsură de prevenție
09:52
Ce a spus What's Up despre revenirea la Asia Express: „Nu e o glumă”. De ce a refuzat să meargă în emisiunea lui Nea Mărin
Analiză
09:46
Cronologie. Ce ne amintim după 11 septembrie și cum a rămas acea zi marcată pentru totdeauna în memoria colectivă
09:46
Ce refuză Andreea Bălan să le cumpere fiicelor sale: „Este singura din clasă care nu are”
TRENDING
10 sept.
Ilie Bolojan vorbește despre varianta Luca Niculescu premier și spune că nu se agață de scaun: „Mi-am luat rămas bun și de la doamnele care fac curat”
10 sept.
Nadia Comăneci, primele declarații după ce a semnat cu PRO TV: „Înțeleg din tot sufletul”. Va fi în juriul „Românii au talent”
10 sept.
Loto 6/49 din 10 septembrie 2026. Report de peste un milion de euro la 6/49, categoria I
10 sept.
Horoscop 11 septembrie 2026. Leii au multe pe cap, mai ales din domeniul financiar, multe de organizat, de ordonat și administrat
Cât ulei și cât oțet se pun la salata de ardei copți - Un castron cu salată de ardei copți pe o masă de lemn, lângă un ardei capia și usturoi
09:30
Cât ulei și cât oțet se pun la salata de ardei copți. Proporția corectă pentru iarnă
Feribot care transportă pasageri și mașini la apusul soarelui
09:18
O destinație populară printre români a scumpit biletele de feribot cu aproape 20%. Hotelierii critică decizia
Mineri în fața unei mine de cărbune din munții situate la vest de Dazhu, provincia Sichuan, 1909
08:47
O mină abandonată de azbest din China a devenit o atracție turistică la aproape 100 de ani după ce a fost părăsită
Un borcan transparent plin cu pasta de roșii, alături de o lingură din lemn cu bulion și câteva roșii proaspete pe o masă.
08:28
Cum se face sucul de roșii sau bulionul de casă
De ce să fotografiezi bagajul înainte de a pleca în vacanță - Imagine cu o femeie cu un rucsac în spate aşteptându-şi bagajul de cală la banda de bagaje dintr-un aeroport
08:14
De ce nu ar trebui să pui niciodată panglici sau abțibilduri pe valiză. Avertismentul transmis de angajații din aeroporturi
 Plată instant RoPay prin scanare cod QR între telefoane mobile
9 sept.
Ce este RoPay, cum funcționează și cum îl folosești
Martorul de combustibil aprins pe bordul unei mașini, indicând o autonomie rămasă de 50 km.
9 sept.
De ce nu este bine să conduci cu rezervorul aproape gol
Calendar din lemn care arată data de 29 februarie, cu o mână ce mută un bloc de la 28 la 29.
10 sept.
De ce anul are 365 de zile, dar din 4 în 4 ani are 366. Explicația simplă
Oamenii fug după ce  unul din cele două turnuri gemene din New York este atacat de teroriști.
Exclusiv
07:00
Nicu Benesch, românul care a supraviețuit atentatelor de la World Trade Center: „Cea mai teribilă imagine a fost cea a oamenilor pe care îi vedeam aruncându-se în gol”
Vlad Enăchescu și Mihai Toma
Interviu
06:47
Totul despre piața vânzării de bilete online în România: „Asta e drama”. De la Deep Purple și Bryan Adams, la Europenele de volei și de handbal
Ilie Bolojan a anunțat răspunsul Comisiei Europene la draftul Legii salarizării care va fi prezentat și la Cotroceni
10 sept.
Ilie Bolojan, despre zborul privat spre Mykonos în care a fost și judecătorul CCR Cristian Deliorga: „O imagine care îţi poate reliefa ce înseamnă statul paralel”
Barbatul acuzat si retinut pentru spionaj in favoarea Rusiei, Ivan Kutsenko, este escortat in sediul Curtii de Apel Bucuresti, in Bucuresti, 8 septembrie 2026. Inquam Photos / Octav Ganea
10 sept.
Cazul lui Ivan Kuțenko, rusul acuzat de spionaj și arestat în România: Ambasada Rusiei acuză „presupuneri, speculații și tot felul de fantezii”
Educație juridică în școli
10 sept.
PISA provoacă noi răgete de plăcere și disperare
Arhiva foto
9 sept.
La muncă, cetățene președinte! România nu mai are timp de pierdut
Nicușor Dan cu ambele brațe ridicate
8 sept.
România perplexă
Bancnote euro
8 sept.
8 din 10 IMM-uri din România n-au cerut niciun credit în ultimul an: cele mai puţine împrumuturi din UE, dar firme printre cele mai îndatorate