Iordan Lepădatu, Tezaurul Uman Viu care lucrează lemnul de peste 50 de ani: „E o meserie de viitor, dar depinde ce înțelegi prin succes”

A șasea generație de meșteri profesioniști

Iordan Lepădatu este originar din satul Valea Mare, comuna Băbeni, județul Vâlcea, localitate aflată la câteva zeci de kilometri de cetăți dacice istorice, strămoși ai căror tradiții spune că le perpetuează. 

El se află la a șasea generație profesionistă de prelucrători ai lemnului și speră ca fiii și nepoții săi să ducă mai departe această activitate tradițională, deși aceștia au fost tentați de emigrarea în Danemarca.

În 2024, valoarea meșterului vâlcean a fost recunoscută de către Ministerul Culturii, el primind titlul de Tezaur Uman Viu din partea Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din cadrul Ministerului Culturii. 

Speră ca băieții să-i calce pe urme

Diploma tronează la loc de cinste la standul acestuia din cadrul târgului de profil organizat în această perioadă în curtea Ministerului Agriculturii, printre obiecte originale de lemn și sub privirile vizitatorilor care îi admiră și îi cumpără creațiile, acolo unde Libertatea l-a vizitat.

„Meseria asta de cioplitor în lemn este o moștenire din tată-n fiu la noi. Eu sunt a șasea generație care lucrează cu lemnul. Să sperăm că vine și a șaptea, și a opta. Eu am doi băieți, care au copii, la rândul lor. Îmi pun ambiția să ducem mai departe tradiția familiei, am învățat copiii să lucreze lemnul. Copiii mei lucrează foarte bine. M-au amenințat că pleacă în Danemarca, dar le-am zis că mai bine rămân alături de mine. Și la noi în țară trăiești bine, dacă muncești și îți place cu adevărat să faci ceva”, ne spune meșterul Iordan Lepădatu.  

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Îi încurajează pe tineri să ia dalta în mână și să încerce arta sculptatului. „E o meserie de viitor, dar depinde ce înțelegi prin succes. Eu sunt mulțumit, am făcut o casă, am o familie frumoasă, mi-am crescut copiii, sunt cunoscut în țară. Dacă îți place să lucrezi cu lemnul și îți pui capul puțin la contribuție, eu zic că nu e o pierdere de timp. Eu i-aș încuraja pe cei tineri să încerce, pentru că e ceva frumos să iei o bucată de lemn și să o modelezi până ajunge o lingură sau un alt obiect util. E o mândrie să iasă din mâinile tale ceva așa frumos”, continuă meșterul vrâncean.

Lemnul potrivit pentru ustensile de bucătărie

Lemnul este unul dintre materialele curate pentru corpul nostru, de aceea e indicat să fie folosit pentru bucătărie, sfătuiește artizanul. „Ca materie primă folosim lemnul de salcie, tei, frasin, paltin, mai nou și nucul. Sunt toate esențele românești care au o calitate bună pentru ustensilele de bucătărie. Lucrăm cu unelte dacice – bardă, secure, teslă, cuțitoaie, scoabă. Prelucrarea lemnului a fost o prioritate pentru daci și noi am păstrat tradiția până azi, în zona noastră. E un meșteșug de mii de ani, în zona noastră e o veche tradiție în acest sens”, spune Iordan Lepădatu.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Meșterul nu poate estima un timp mediu de lucru pentru un singur obiect cioplit: „La noi se lucrează cu faze de lucru. La o lingură banală, avem 6-7 faze de lucru, începând cu aducerea lemnului din pădure, apoi tăierea, punerea la cioplit, îl cărămbești, îl usuci, îl croiești, îl scobești”.  

Se declară mândru de titulatura prestigioasă obținută la finalul anului 2024: „Este o distincție mare, mare de tot, care pe mine mă onorează și îmi dă un impuls să lucrez mai bine, mai cu spor, să fac alte modele. Am primit titlul de Tezaur Uman Viu. În România asta frumoasă și bogată și cu oameni harnici nu există decât în jur de o sută de astfel de titluri. Asta mă face să lucrez mai cu spor”.

Durează mult să devii meseriaș

Se bucură de apreciere, iar unii oameni vin special la evenimentele de profil pentru a-l întâlni sau a-i cumpăra produse. „Sunt cunoscut, particip la multe târguri din România, dar și la târguri mari din străinătate, la Washington, la Tel Aviv, la Strasbourg, la toate summiturile europene. Au și străinii tradițiilor lor, unii lucrează cu lemn, au meșterii și tehnologia lor, dar noi am fost cu expozițiile noastre tradiționale, pentru că avem metode de lucru și modele unicat. Cred că meseria noastră e mai simplă, dar are mai multă originalitate”, explică meșterul Lepădatu.

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

Spune că lucrează lemnul de o viață și că durează o vreme să ajungi a stăpâni arta cioplitului. „Eu lucrez de peste 50 de ani, de la vârsta de 10-12 ani. Am expus prima dată în 1983, am început la bâlciuri, cum era pe vremea aceea, apoi am trecut la târguri și expoziții. Cu cât trec anii, te perfecționezi la mânuirea uneltelor și la nivel de creativitate. E o evoluție continuă, nu cred că ajungi la un punct unde să spui «gata, nu mai am ce lucra nou sau ce învăța nou!». Poți oricând să încerci lucruri noi, să schimbi forma, materialul, modelul, să inventezi ceva”, a declarat meșterul vâlcean pentru Libertatea.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 21

Urmărește-ne pe Google News