Jumătate din totalul cazurilor de COVID-19 apărute în focare din sistemul de sănătate sunt în unităţi psihiatrice și guvernanții nu vorbesc despre asta

În România sunt 36 de mari spitale de psihiatrie. La opt dintre ele au fost focare active de COVID-19 numai în ultima lună, la care s-au adăugat focare şi în centre de recuperare neuropsihiatrică sau secţii de psihiatrie ale spitalelor generaliste.

La 5 octombrie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a tras un important semnal de alarmă despre cum pandemia de COVID-19 şi-a pus amprenta asupra serviciilor de sănătate psihică în toate ţările lumii. 

“Este nevoie urgent să fie crescute investiţiile în acest sector cronic subfinanţat”, arată OMS. 

Pandemia a oprit sau perturbat servicii de sănătate mintală esenţiale în 93% din toate ţările membre ONU, potrivit unui raport publicat ieri de OMS. 

Chiar dacă în 89% dintre ţări sănătatea mintală şi suportul psihosocial fac parte din planurile naţionale de răspuns la COVID-19, doar 17% dintre aceste ţări au dedicat fonduri suplimentare separate pentru acoperirea acestor activităţi.

147 de pacienți depistați pozitiv în centrul din Războieni, Neamț

În planul naţional de control al pandemiei al României nu apar măsuri speciale pe partea de sănătate mintală. Acest domeniu nu apare nici măcar menţionat.

În aceeaşi zi în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii insista asupra nevoii de a acorda mai multă atenţie şi fonduri sănătăţii mintale (mai specific: servicii de psihiatrie, neurologie şi tratare a dependenţelor), în România apărea şi ştirea că la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică din Neamţ (Războieni) sunt 186 de cazuri de COVID-19, din care 147 cazuri între pacienţi.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

10 focare, peste 422 de pacienţi într-o singură lună

Tulburător prin cifre, acesta este departe de-a fi primul focar într-o unitate psihiatrică. 

Doar în ultima lună au mai fost 9 astfel de focare în toată ţara:

1. Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare din judeţul Dolj: 76 de cazuri
2. Spitalul de Psihiatrie Murgeni, judeţul Vaslui: 60 de cazuri
3. Spitalul de Psihiatrie Zărneşti din judeţul Braşov: 40 dintre cei 150 de bolnavi cronici au fost depistaţi pozitiv. Pe lângă ei, şi 15 cadre medicale.
4. Spitalul de Psihiatrie “Sf. Roman” din judeţul Neamţ: 32 din 57 de pacienţi
5. Spitalul de Psihiatrie Siret, judeţul Suceava: s-au infectat 34 din 61 de pacienţi. Aceştia au luat boala de la angajaţi, care se infectaseră după ce participaseră la o petrecere.
6. Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean din Drobeta-Turnu Severin: 21 de cazuri
7. Institutul Socola Iaşi: 7 pacienţi
8. Secţia Ojasca a Spitalului de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca: 5 cazuri
9. Spitalul de Psihiatrie Drăgoeşti, judeţul Vâlcea: nu a fost anunţat numărul total al cazurilor. 

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

În total, peste 422 de pacienţi internaţi în spitalele de psihiatrie sau pe secţiile de psihiatrie au fost infectaţi cu noul coronavirus în ultima lună. Majoritatea acestor pacienţi sunt bolnavi cronici, iar infecţiile sunt nosocomiale, adică asociate actului medical. 

Pentru comparaţie, în întregul sistem medical, în perioada 14-27 septembrie, au fost raportate: 398 de cazuri de COVID-19 în 41 de focare din categoria unităţi medico-sanitare.

De asemenea, în ultima lună au fost depistaţi cu infecţie cu noul coronavirus aproximativ 42.000 de români. Asta înseamnă că 1% din infecţiile depistate în total sunt din rândul bolnavilor cu afecţiuni psihice, internaţi pe termen lung în spitalele din ţară.

În fiecare lună s-au succedat focarele de COVID-19 în unităţile de psihiatrie

Şi în vară au curs ştirile despre focare de COVID-19 în spitale de psihiatrie. O ştire din august arăta că la Spitalul de Psihiatrie Schitu Greci din judeţul Olt au fost infectaţi în total 55 din 160 de pacienţi internaţi. 

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

La momentul izbucnirii focarului, angajaţii au spus, sub protecţia anonimatului, pentru Adevărul, că lipseau resurse de bază pentru protecţie şi că primeau doar o mască la trei zile.

Alte focare au fost la Spitalele Voila (Câmpina) sau la Spitalul de Psihiatrie Gătaia (Timişoara), unde procurorii au deschis dosar penal pentru că existau indicii de nerespectare a normelor de control al epidemiei.

Sănătatea mintală, neglijată peste tot în lume, devine tot mai relevantă în pandemie

OMS a mai subliniat şi în trecut  nevoia unei mai bune finanţări a sănătăţii mintale. Înainte de pandemie, ţările cheltuiau mai puţin de 2% din bugetele lor naţionale de sănătate pe sănătatea mintală, străduindu-se astfel să îndeplinească nevoile populaţiei.

Pandemia creşte cererea de servicii de sănătate mintală. Doliul, izolarea, pierderea veniturilor şi frica sunt stări ce pot genera afecţiuni psihice sau le pot exacerba pe cele existente. 

În plus, mulţi oameni consumă mai mult alcool sau droguri, suferă mai frecvent de insomnie sau anxietate în această perioadă. 

Acestea sunt motivele pentru care guvernele ar trebui să aloce o atenţie mai mare serviciilor de asistenţă psihiatrică în pandemie, iar România nu face excepţie. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro