Lituania și Estonia se angajează să îndeplinească obiectivul de 5% stabilit de Donald Trump privind cheltuielile pentru apărare

Articol de Richard Milne (Oslo), Marton Dunai (Budapesta).

Lituania și Estonia au răspuns „presiunii bune și constructive” din partea președintelui american Donald Trump, devenind primele țări NATO care promit să cheltuiască mai mult de 5% din PIB pentru apărare, în cadrul unei campanii de creștere accentuată a capacităților militare.

Kęstutis Budrys, ministrul de externe al Lituaniei, a declarat pentru Financial Times că Europa se confruntă cu o „nouă eră” după ce statul baltic, care se află lângă Rusia, a declarat că va cheltui între 5 % și 6 % din PIB pentru apărare de anul viitor până cel puțin în 2030. Aceasta reprezintă aproximativ dublul nivelului actual.

„Desigur, există presiuni, și sunt presiuni bune și constructive din partea aliatului nostru strategic și cel mai mare aliat din NATO”, a spus el. „Nu putem ignora aceste mesaje. Dar nu este singurul motiv …Este existențial pentru noi să avem capacități reale de luptă aici”.

Prim-ministrul estonian Kristen Michal a răspuns promisiunii Lituaniei afirmând că țara sa va viza, de asemenea, 5 % din PIB pentru cheltuielile de apărare, față de 3,7 % în prezent, ceea ce depășește cheltuielile SUA ca procent din producția sa economică. El a declarat: „Principalul nostru partener de securitate, sub conducerea noului său președinte, a transmis un mesaj clar: Cheltuielile NATO pentru apărare trebuie să crească. Ne cunoaștem adversarul, iar eu sunt pe deplin de acord – obiectivul nostru ar trebui să fie de 5%”.

Recomandări

Călin Georgescu, dus la Parchetul General. A fost blocat în trafic, în București

Potrivit oficialilor europeni, NATO își va crește obiectivul informal pentru cheltuielile de apărare la summitul din iunie, de la 2% în prezent la 3 sau 3,5%, ca răspuns la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina. Dar Trump le-a spus aliaților că dorește 5%, o cifră susținută acum de mai multe țări din prima linie a NATO, inclusiv Polonia, care conduce alianța în ceea ce privește cheltuielile cu peste 4%. Din cele 32 de state membre ale NATO, 23 au îndeplinit anul trecut obiectivul de 2%, deoarece cheltuielile pentru apărare în Europa au crescut treptat în ultimul deceniu, de la anexarea Crimeei de către Rusia.

Există însă și țări rămase în urmă, precum Spania, Italia și Belgia, care au cheltuit mai puțin de 1,5 % în 2024. În întreaga Europă există îngrijorări cu privire la modul de plată a cheltuielilor sporite pentru apărare și cu privire la acceptarea acestora de către populație, în special în cazul în care acestea se vor face în detrimentul altor servicii publice. Budrys a declarat că Lituania va finanța creșterea bruscă – de la 2,9% – prin împrumuturi guvernamentale și prin ceea ce speră el să fie instrumente financiare europene comune pentru apărare.

Michal a vorbit despre „reduceri în sectorul public” nedefinite. Dar există scepticism la nivel local cu privire la cât de realizabil este acest lucru.

Recomandări

Ce acuzații sunt în dosarul în care Călin Georgescu a fost adus cu mandat la Parchet: „Idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe”

„Nu au niciun plan credibil pentru a ajunge la 6%”, a declarat un politician din opoziție din Vilnius. „Împrumutarea acestei sume ar însemna rescrierea contractului social”.

Lituania înființează o divizie de forțe terestre – care, de obicei, este formată din 10 000-15 000 de soldați – și este țara gazdă pentru o brigadă germană de aproximativ 5 000 de oameni.

„Ne lipsesc multe, multe lucruri, de la blindate și vehicule de luptă la muniție, infrastructură și [refacerea] stocurilor”, a declarat Budrys, adăugând că noul minim pentru întreaga NATO ar trebui să fie mai degrabă de 3%, chiar dacă propria sa țară va cheltui între 5% și 6%. Alte țări din prima linie a NATO iau, de asemenea, în considerare creșterea cheltuielilor pentru apărare, deși nu la nivelul cerut de Trump.

România, care împarte cea mai lungă graniță a UE cu Ucraina, a fost un bastion al frontierei de est a NATO și intenționează să creeze cea mai mare bază a alianței pe un aerodrom din apropierea Mării Negre. România s-a angajat să plătească aproximativ 6 miliarde EUR pentru o flotă de 32 de noi avioane de luptă F-35 și diverse alte arme, inclusiv trei sisteme suplimentare de apărare antiaeriană Patriot, care costă 1 miliard EUR.

Recomandări

Călin Georgescu a pierdut definitiv la ÎCCJ. Nu a mers la instanță pentru că este în cârje

Barna Tánczos, noul ministru de finanțe al României, a declarat că guvernul va menține cheltuielile pentru apărare la un minim de 2% din PIB în acest an, în ciuda presiunilor bugetare: „Cred că există posibilitatea de a crește în continuare aceste cheltuieli, mai ales în ceea ce privește investițiile. România a fost întotdeauna un partener de încredere al NATO și intenționează să rămână unul”.

România are cel mai mare deficit bugetar din UE, ajungând la 8,6% din PIB anul trecut, și chiar și previziunile guvernamentale optimiste sugerează că acesta va rămâne la 7% în 2025. Guvernul a înghețat salariile din sectorul public și pensiile la nivelurile nominale anterioare, în pofida faptului că inflația a depășit 5% anul trecut, și a respins posturile extrabugetare solicitate de parlament în încercarea de a economisi bani.

© The Financial Times Limited 2025. Toate drepturile rezervate. Conținutul nu poate fi redistribuit, copiat sau modificat în vreun fel. Redacția Libertatea este singura responsabilă pentru furnizarea acestei traduceri, iar Financial Times Limited nu acceptă nicio răspundere pentru acuratețea sau calitatea traducerii.

Știrea zilei: Călin Georgescu, sub control judiciar pentru 60 de zile. Urmărește subiectul pe Libertatea.ro!  

Urmărește-ne pe Google News