LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 216 | Centrala de la Zaporojie, vizată de noi atacuri. Explozii semnalate nu departe de reactoare

Autorităţile de ocupaţie proruse din regiunile ucrainene Zaporojie, Herson şi Luhansk au anunţat marţi seară victoria la referendumurile de „aderare” a acestor teritorii la Rusia, referendumuri denunţate ca ilegitime de Kiev şi de ţările occidentale, informează AFP, preluată de Agerpres.

Comisia electorală a regiunii Zaporojie a afirmat că 93,11% dintre alegători au votat pentru alipirea la Rusia, după numărarea a 100% din buletinele de vot, precizând totodată că este vorba deocamdată de rezultate preliminare.

La rândul său, administraţia prorusă de ocupaţie a regiunii Herson a afirmat pe Telegram că 87,05% dintre alegători au votat favorabil „aderării”, după numărarea a 100% din buletinele de vot.

Acestea sunt primele două regiuni ucrainene care au votat în favoarea anexării de către Rusia, de când a început ofensiva rusă în Ucraina, pe 24 februarie.

Ulterior, marţi seara şi în autoproclamata Republică Populară Luhansk (RPL), autorităţile proruse au revendicat victoria. Comisia electorală a acestei regiuni, citată de agenţiile ruse Ria Novosti şi Interfax, a anunţat că 98,42% dintre alegători au votat pentru „aderarea” la Rusia după numărarea tuturor buletinelor de vot.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

În autointitulata Republică Populară Doneţk (RPD), la ora 19:30 GMT, după numărarea a 56,85% din buletinele de vot, votul favorabil era în proporţie de 94,75%, potrivit comisiei electorale regionale.

„Bine aţi venit acasă, în Rusia!”, a reacţionat rapid, pe Telegram, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev.

Guvernatorul regional Oleg Sinegubov a anunțat luni că peste 170 de kilometri de drumuri din regiunea Harkov au fost curățați și reparați după lupte, informează The Kyiv Independent.

Sibegubov a precizat că resturile de echipamente militare distruse sunt scoase de pe drumurile din regiunea Harkov.

„Scopul nostru este de a restabili cât mai curând posibil siguranța și viața normală pentru locuitorii din așezările eliberate”, a scris guvernatorul regiunii Harkov, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Situl centralei nucleare din Zaporojie a fost afectat săptămâna aceasta de noi bombardamente și explozii, a anunțat Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) din cadrul ONU, potrivit BBC.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Experții ONU prezenți la centrală au raportat astăzi două explozii care au avut loc în apropierea unui canal ce transportă apă de la un rezervor către complexul de reactoare, pentru sistemul de răcire al centralei – un element esențial pentru securitatea nucleară.

Structurile și echipamentele centralei nu au fost avariate, dar ferestrele din sala turbinelor unui reactor au fost sparte, au precizat experții AIEA.

Luni, au avut loc bombardamente în apropierea stației de distribuție electrică a instalației, dar nu au fost raportate pagube. Și alte explozii au fost auzite, dar în zone aflate mai departe de centrală.

Cauzele exploziilor sunt investigate în prezent.

Directorul AIEA, Rafael Grossi, a declarat că incidentele arată că situația rămâne precară și că este nevoie de acțiuni imediate pentru a reduce riscul unui accident major la centrala ocupată de trupele ruse.

În pofida amenințărilor Rusiei la adresa Ucrainei și a NATO cu privire la utilizarea armelor nucleare, Pentagonul nu a observat nicio schimbare care să-l determine să modifice postura forțelor nucleare americane, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Pentagonului, potrivit Reuters.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

„În mod evident, luăm în serios aceste amenințări. Dar în acest stadiu, nu am văzut nimic care să ne determine să ne adaptăm propria poziție nucleară în acest moment”, a spus generalul de brigadă Patrick Ryder, într-un briefing de presă.

Întrebat insistent dacă au existat noi mișcări ale forțelor nucleare rusești, Ryder a refuzat să detalieze, spunând doar că Statele Unite nu au „niciun motiv pentru a ne ajusta postura în acest stadiu”.

Fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, a schițat marți scenariul unui atac nuclear asupra Ucrainei, afirmând că alianța militară NATO condusă de SUA ar fi prea speriată de o “apocalipsă nucleară” pentru a intra direct în conflict, ca răspuns.

Secretarul american de stat Antony Blinken a promis că ucrainenii vor putea folosi armele furnizate de Statele Unite pentru a-și recâștiga teritoriul, inclusiv în regiunile care se așteaptă să fie anexate în curând de Rusia, informează CNN.

„Am fost la fel de clar că Ucraina are dreptul absolut de a se apăra pe întreg teritoriul său, inclusiv de a prelua înapoi teritoriul care a fost confiscat ilegal într-un fel sau altul de Rusia”, a declarat marți Blinken, în cadrul unei conferințe de presă.

El a adăugat că SUA nu vor recunoaște „niciodată” cele patru regiuni pe care Vladimir Putin ar putea să le anexeze în urma referendumurilor “false” organizate în aceste regiuni.

„Ucrainenii vor continua să facă ceea ce trebuie să facă pentru a recupera teritoriul care le-a fost luat. Vom continua să îi sprijinim în acest efort”, a punctat șeful diplomației americane.

Martorii din Harkov susțin că mai mai multe explozii puternice s-au produs în apropiere de centrul orașului ucrainean, relatează CNN.

Șeful administrației regionale din Harkov, Oleh Synehubov, a scris pe Telegram: „Ocupanții au lovit la Harkovul”, fără a da alte detalii.

Primarul Ihor Terekov a spus că au avut loc trei explozii care au dus la întreruperea curentului electric în cel de-al doilea oraș ca mărime din Ucraina.

Secretarul de stat american Antony Blinken a promis marți că Occidentul nu va recunoaște niciodată anexarea de către Rusia a teritoriului ucrainean, pe care a calificat-o drept parte a unui „plan diabolic” al Moscovei, relatează AFP, potrivit The Guardian.

„Noi și multe alte țări am fost deja foarte clari. Nu vom recunoaște – de fapt, nu vom recunoaște niciodată – anexarea teritoriului ucrainean de către Rusia”, a declarat presei Blinken, în timp ce reprezentanții Kremlinului au început să revendice victoria în referendumurile din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.

Blinken reiterat anunțul făcut de președintele Joe Biden, potrivit căruia că Statele Unite „vor impune costuri suplimentare rapide și severe Rusiei” dacă va merge mai departe cu referendumurile.

Mai multe detalii: Blinken promite că Occidentul nu va recunoaște niciodată referendumurile de anexare: “Rusia e angajată într-un plan diabolic”

Orice utilizare a armelor nucleare de către Rusia este inacceptabilă și ar avea consecințe grave, a anunțat marți NATO, după ce Dmitri Medvedev, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, a lansat un nou avertisment nuclear dur la adresa Ucrainei și a Occidentului, relatează Reuters.

„Orice utilizare a armelor nucleare este absolut inacceptabilă, va schimba total natura conflictului, iar Rusia trebuie să știe că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

„Când vedem acest tip de retorică nucleară din nou și din nou din partea Rusiei, din partea președintelui Putin, este ceva pe care trebuie să-l luăm în serios – și, prin urmare, transmitem mesajul clar că acest lucru va avea consecințe grave pentru Rusia”, a precizat șeful NATO.

Statul-Major General al forțelor armate ucrainene a anunțat marți că trupele ruse au folosit dronele, inclusiv modelul iranian Shahed-136, de peste 50 de ori în ultimele 24 de ore, informează The Kyiv Independent.

Rușii au utilizat dronele pentru „a efectua recunoașteri, a ajusta focul și a lovi infrastructura civilă”, a precizat conducerea armatei ucrainene, în actualizarea zilnică a informațiilor operaționale despre invazia rusă.

Între timp, forțele ucrainene au respins încercările recente ale rușilor de a avansa în regiunea Donețk, în apropierea a zece localități, inclusiv spre orașele Soledar, Bahmut și Kamianka.

Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a descris așa-numitele referendumuri din părțile ocupate ale Ucrainei ca fiind un act cinic din partea Rusiei, care este „complet inacceptabil”, informează CNN.

Zurabișvili a cerut guvernului georgian să le „condamne categoric”.

Ea a făcut aceste declarații în timp ce vizita un memorial din capitala Tbilisi pentru cei care au murit în timpul conflictului din Abhazia, în urmă cu 29 de ani, când Georgia a pierdut controlul asupra acestui teritoriu în favoarea separatiștilor proruși abhazi.

„Știm ce sunt referendumurile atunci când sunt organizate pe teritoriul ocupat, în condiții de război”, a afirmat Zurabișvili.

„Aceasta este o acțiune extrem de cinică din partea Rusiei, care este complet inacceptabilă pentru noi, pentru lume și pentru oamenii civilizați”, a adăugat ea.

Declarațiile lui Zurabishvili vin în contextul în care guvernul georgian afirmă că numărul rușilor care trec pe teritoriul său aproape s-a dublat după anunțul privind mobilizarea făcut de președintele rus Vladimir Putin și că există cozi lungi de trafic la punctul de trecere a frontierei.

Departamentul american al Apărării a confirmat că Rusia folosește în prezent drone de fabricație iraniană în Ucraina atât pentru atacuri, cât și pentru recunoaștere, relatează CNN.

„Cred că, din nou, este doar un indiciu al faptului că rușii folosesc o capacitate pe care știm că au căutat-o de la Iran și o folosesc așa cum au indicat că o vor face”, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder.

Ryder nu a dorit să comenteze eficiența dronelor, dar a precizat că SUA consideră că informațiile potrivit cărora ucrainenii ar fi doborât unele dintre dronele iraniene sunt „credibile”.

Oficialii ucraineni au anunțat că au avut loc cinci atacuri cu aceste drone în Odesa în ultimele zile.

Statele Unite îi vor primi rușii care cer azil din cauza războiului „nepopular” al președintelui Vladimir Putin, a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, potrivit Reuters.

„Credem că, indiferent de naționalitatea lor, pot solicita azil în Statele Unite și că cererea lor poate fi analizată de la caz la caz”, a spus ea.

Anterior în cursul zilei, fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, un aliat al președintelui Putin, a lansat un nou avertisment nuclear dur la adresa Ucrainei și a Occidentului, în timp ce Rusia a început să facă publice rezultatele referendumurilor pe care le consideră un preludiu al anexării celor patru regiuni ucrainene.

Șeful departamentului medical al Gărzii Naționale a Ucrainei, Denys Trehub, afirmă că șase dintre cei 118 militari ai Gărzii Naționale eliberați din captivitatea rusă pe data de 21 septembrie „prezintă complicații” în urma unor răni provocate de explozii, sindrom post-contuzie și fracturi ale membrelor, scrie The Kyiv Independent.

Aceste persoane necesită „un tratament cuprinzător și pe termen lung”, a declarat luni Trehub.

Acesta mai susține că alți soldați din Garda Națională eliberați din captivitatea rusă au probleme de sănătate cauzate de „malnutriție”.

Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, intenționează să introducă marți, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, o rezoluție de condamnare a Rusiei în legătură cu așa-numitele referendumuri desfășurate în cele patru regiuni din Ucraina. Rezoluția urmează să sublinieze și că forul de securitate al ONU nu susține utilizarea forței pentru redesenarea granițelor, a declarat un oficial american pentru CNN.

Se așteaptă ca rezoluția – care va fi introdusă de SUA și Albania împreună – să fie în mare măsură simbolică, deoarece Rusia va dispune aproape sigur de dreptul său de veto.

În culise, diplomații americani vor discuta cu toate națiunile reprezentate în Consiliul de Securitate, inclusiv cu diplomații din China și India, în încercarea de a le convinge să voteze în favoarea textului, a precizat oficialul american.

Thomas-Greenfield va spune că Rusia intenționează să anexeze aceste regiuni în cadrul unui efort de a prelua cu forța teritoriul unei alte țări membre a Națiunilor Unite, lucru pe care Carta ONU a fost concepută să-l împiedice, potrivit oficialului american. Ambasadoarea le va cere membrilor Consiliului de Securitate să se alăture SUA pentru a face față în mod direct acestei provocări, a mai spus oficialul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat despre continuarea susținerii forțelor armate ucrainene de către statele membre NATO, în cadrul unei convorbiri telefonice cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care a avut loc marți, informează Reuters.

Convorbirea telefonică a avut loc în urma referendumurilor organizate în cele patru regiuni ocupate cu privire la anexarea acestora de către Rusia. Zelenski i-a mulțumit lui Stoltenberg pentru condamnarea referendumurilor, pe care Ucraina și aliații săi occidentali le consideră procese “ilegale” și “false”.

„Am discutat despre evoluțiile actuale pe câmpul de luptă și despre sprijinul suplimentar al statelor membre ale Alianței pentru forțele armate ucrainene”, a precizat Zelenski.

„Referendumurile de fațadă” din Ucraina reprezintă o „încălcare flagrantă a dreptului internațional”, a afirmat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit CNN și Reuters.

„Referendumurile false organizate de Rusia nu au nicio legitimitate și reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Aceste teritorii sunt ale Ucrainei”, a scris șeful NATO, pe Twitter.

Stoltenberg a precizat că tocmai a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a asigurat „că aliații NATO sunt de neclintit în sprijinul [lor] pentru suveranitatea și dreptul la autoapărare al Ucrainei”.

Just spoke with President @ZelenskyyUa & made clear that #NATO Allies are unwavering in our support for #Ukraines sovereignty & right to self-defence. The sham referenda held by #Russia have no legitimacy & are a blatant violation of international law. These lands are Ukraine.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) September 27, 2022

Liderul autoproclamatei Republici Populare Luhansk, Leonid Pasechnik, a declarat că speră să se deplaseze la Moscova astăzi sau miercuri pentru a-i cere președintelui rus Vladimir Putin să accepte integrarea regiunii în componența Federației Ruse, informează CNN.

Potrivit declarațiilor preluate de Luhansk Media Center, Pasechnik a spus că a pregătit un apel către președintele Federației Ruse „pentru a examina, în conformitate cu procedura stabilită prin lege, problema intrării Republicii Populare Luhansk în (componența) Rusiei”.

„Sper din tot sufletul ca în viitorul apropiat, astăzi sau mâine, să merg la Moscova. Am pregătit un apel corespunzător către președintele Federației Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, cu solicitarea de a examina problema în conformitate cu procedura stabilită de legislația Federației Ruse privind intrarea Republicii Populare Luhansk în Rusia ca subiect al Federației Ruse”, a fost citat Pasechnik spunând.

Primele rezultate ale referendumurilor din Luhansk și din alte trei regiuni ocupate de forțele ruse arată majorități uriașe în favoarea aderării la Rusia, potrivit presei de stat ruse.

O ședință a Consiliului Federației Ruse, camera superioară a Parlamentului de la Moscova, pentru examinarea legilor privind aderarea noilor teritorii la Federația Rusă după finalizarea referendumurilor din regiunile ucrainene Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie, ar putea avea loc pe 4 octombrie, a anunțat, marți, președintele Consiliului Federației, Valentina Matvienko, citată de Interfax.ru.

„Presupun că mâine, poimâine – în zilele următoare vor fi făcute publice rezultatele referendumurilor. Suntem pregătiți, atâta timp cât nu văd nevoia de întâlniri neprogramate. Întâlnirea programată este pe 4 octombrie. Pe 4, dacă totul este confirmat și va merge bine, suntem gata să luăm în considerare (n.r. – legile privind anexarea noilor teritorii)”, a declarat Valentina Matvienko.

Mai multe detalii: Parlamentul de la Moscova va dezbate legile privind anexarea de noi teritorii la Federația Rusă pe 4 octombrie

Străinii pe care presa rusă de stat îi citează în mod obișnuit ca fiind observatori internaționali la așa-numitele referendumuri din cele patru regiuni ale Ucrainei încalcă numeroase principii internaționale de observare a alegerilor și nu fac altceva decât „activism politic”, au declarat mai mulți experți în domeniu pentru CNN.

„Ceea ce fac ei nu este deloc observarea procesului electoral”, a declarat marți Anton Șekhovtsov, care scrie pentru Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice (EPDE), un ONG susținut de Germania și Uniunea Europeană, pe tema observării alegerilor false. „Este o activitate politică care doar se deghizează în observare electorală”, a precizat expertul.

În ultima săptămână, agenția rusă de stat TASS a citat în mod regulat observațiile unor persoane pe care le numește observatori internaționali ca dovadă a faptului că așa-numitele referendumuri care au loc în părțile ocupate ale regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson sunt libere și corecte.

„Fiind aici, pot vedea cu ochii mei că oamenii votează în mod voluntar”, a declarat un director german din domeniul energiei, Stefan Schnaller, citat de TASS într-un articol publicat sâmbătă. Schnaller vorbea despre oamenii din regiunea ucraineană Zaporojie.

EPDE, care promovează cele mai bune practici de desfășurare a alegerilor și de monitorizare a alegerilor, afirmă că un observator electoral nu ar trebui niciodată să extrapoleze din experiența individuală cu privire la corectitudinea unui întreg proces electoral.

„Observatorii nu pot evalua corect alegerile atunci când nu sunt membri ai unei misiuni de observare pe termen lung și când fac declarații publice bazate doar pe propria lor observație limitată”, precizează ONG-ul.

Primele rezultate parțiale ale votului din cele patru regiuni ucrainene ocupate de trupele ruse și separatiste indică majorități covârșitoare de locuitori care au votat în favoarea “aderării” la Rusia, a anunțat marți agenția de presă de stat rusă RIA Novosti, după încheierea așa-numitelor referendumuri pe care Kievul și Occidentul le-au denunțat ca fiind o farsă, informează Reuters.

RIA precizează că numărătorile inițiale arată o majoritate de 96,97% a celor care au fost în favoarea aderării în regiunea Herson, pe baza a 14% din voturile numărate, și o majoritate de 98,19% în Zaporojie, pe baza a 18% din voturile numărate.

„Cu inițiativa de a organiza imediat referendumuri privind viitorul republicilor populare Donețk și Lugansk, al regiunilor Zaporojie și Herson, publicul s-a adresat autorităților lor. După cum au declarat reprezentanții regiunilor, aderarea la Rusia le-ar asigura teritoriul și ar restabili dreptatea istorică”, a mai scris RIA Novosti, în articolul despre primele rezultate parțiale, potrivit CNN.

Mai multe detalii: Moscova anunță rezultatele parțiale ale referendumurilor din Ucraina. Câți oameni au votat pentru anexarea a 15% din țară la Rusia

Șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), Denis Pușilin, a declarat marți că se așteaptă ca regiunea ucraineană Donețk – din care mari porțiuni sunt încă controlate de guvernul ucrainean – să fie „reunită cu Rusia foarte curând”, informează CNN.

Declarația lui Denis Pușilin vine în ciuda faptului că, înainte de invazie, nicio regiune din Ucraina nu susținea unificarea cu Rusia.

Pușilin a declarat la televiziunea rusă de stat că se așteaptă la un rezultat preliminar al așa-numitului referendum – denunțat de către autoritățile de la Kiev și din Occident ca fiind o „farsă” ilegală, al cărei rezultat este prestabilit – încă de marți seara.

„Sunt sigur că ne vom reuni cu Rusia foarte curând, iar pentru noi este o întoarcere acasă”, a spus Pușilin. „Nu va trebui să așteptăm mult timp pentru rezultat. De fapt, astăzi va fi necesar doar să se adune [cifrele], spre seară, și apoi vor fi anunțate rezultatele preliminare”, a precizat liderul separatist.

Rezultate preliminare sunt așteptate marți și în regiunile ucrainene Luhansk, Herson și Zaporojie, potrivit autorităților susținute de Moscova care conduc teritoriile ocupate din aceste zone.

Petro Andriușcenko, consilier al primarului ucrainean din orașul ocupat Mariupol, aflat în exil, a descris ziua de marți drept ultima „zi de spectacole la «secțiile de votare»”.

Președintele Vladimir Putin a declarat că Rusia vrea să „salveze oamenii” din cele patru teritorii controlate de Moscova în Ucraina, în ultima zi de vot la referendumurile de anexare, pe care liderii occidentali le-au denunțat ca fiind procese de “fațadă”, relatează AFP, potrivit The Guardian.

Dacă zonele ocupate de trupele ruse și separatiste din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson votează pentru aderarea la Rusia, atunci Moscova va putea revendica suveranitatea asupra a aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, incluzând aici și Crimeea, peninsulă care a fost anexată încă din 2014.

„Salvarea oamenilor din toate teritoriile în care are loc acest referendum (…) este în centrul atenției întregii noastre societăți și a întregii țări”, a afirmat Putin, în timpul unei întâlniri televizate cu oficialii ruși.

Moscova a anunțat marţi că nu va solicita guvernelor străine extrădarea miilor de ruşi care au fugit din ţară pentru a scăpa de mobilizarea desfăşurată în prezent în Rusia pentru suplimentării trupelor pe frontul din Ucraina, scrie Agerpres citând AFP.

“Ministerul rus al Apărării, în cadrul mobilizării parţiale, nu a trimis, nu a pregătit şi nu va trimite cereri autorităţilor din Kazahstan, Georgia şi alte ţări cu privire la problema presupusei returnări forţate în Rusia a cetăţenilor ruşi care se află acolo”, a tansmis ministerul condus de Serghei Șoigu, într-un comunicat de presă.

Mai multe detalii: Rușii care au fugit în străinătate pentru a scăpa de înrolare vor putea rămâne acolo. Anunțul făcut de ministerul condus de Șoigu

Administrația prezidențială ucraineană a anunțat că cel puțin 11 civili au fost uciși și alți 18 au fost răniți în urma ultimelor bombardamente rusești, relatează Al Jazeera.

Un atac asupra orașului Pervomaiskyi din nord-estul regiunii Harkovv a ucis opt persoane, inclusiv un băiat de 15 ani, au percizat oficialii ucraineni.

Guvernatorul din Harkov, Oleg Sinegubov, a afirmat, în cadrul unor comentarii televizate, că „bombardamentele fără sens arată ca o încercare de a speria civilii”.

În regiunea estică Donețk, bombardamentele rușilor s-au concentrat asupra orașelor Kramatorsk, Sloviansk și Torețk, provocând trei morți și 13 răniți în 24 de ore.

Donețkul este una dintre cele patru regiuni în care autoritățile instalate de Moscova organizează referendumuri pentru ca aceste zone să devină parte a Rusiei.

Vladimir Putin a semnalat marți, la o întâlnire cu oficialii, potențialele riscuri suplimentare pentru recolta din 2023, în condițiile în care lucrătorii agricoli vor fi și ei recrutați în cadrul mobilizării parțiale, transmite Reuters.

„Aș dori să mă adresez șefilor regionali și șefilor de întreprinderi agricole. În cadrul mobilizării parțiale sunt recrutați și lucrătorii agricoli. Familiile lor trebuie să fie sprijinite. Vă cer să acordați o atenție deosebită acestei probleme”, a declarat Putin în cadrul reuniunii televizate.

Mai multe detalii: Fermierii, printre rușii care vor fi înrolați în armată, în Ucraina, anunță Putin. „Familiile lor trebuie sprijinite”

Referendumurile de anexare care se vor încheia marţi în patru zone din Ucraina controlate de Moscova vor avea „consecinţe” pentru aceste teritorii, în special în planul securităţii lor cu o posibilă protecţie nucleară, a transmis purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres.

„În aceste teritorii, vor exista schimbări cardinale din punct de vedere juridic, al dreptului internaţional şi din cauza tuturor consecinţelor respective (a măsurilor luate) pentru a asigura securitatea”, a declarat în faţa presei Dmitri Peskov.

„Sistemul nostru juridic va lua în considerare toate opţiunile şi, desigur, parlamentarii noştri, organele noastre executive şi echipele noastre juridice sunt pregătite”, a adăugat el.

Mai multe detalii: Dmitri Peskov: Referendumurile din Ucraina vor produce schimbări în aceste teritorii

Forțele armate ucrainene au eliberat și satul Kupiansk-Vuzlovy din regiunea Harkov, situat pe malul stâng al râului Oskil, a anunțat luni guvernatorul regional Oleg Sinegubov, informează The Kyiv Independent.

Aproximativ 6% din regiune a mai rămas sub controlul rușilor, potrivit lui Sinegubov.

Trupele ruse au ocupat satul în primele ore ale invaziei din 24 februarie și și-au menținut puternic pozițiile acolo, întrucât este unul dintre principalele noduri feroviare din regiunea Harkov, a precizat guvernatorul.

Trupele ruse continuă să bombardeze regiunea. În ultimele 24 de ore, bombardamentele rușilor au ucis nouă persoane și au rănit alte cinci.

Uniunea Europeană (UE) consideră “referendumurile” de anexare organizate de către Rusia în Ucraina drept “ilegale”, iar toate persoanele care au participat la ele vor fi sancţionate, a anunțat marţi Peter Stano, un purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, citat de AFP.

“Vor exista consecinţe pentru toate persoanele care au luat parte la organizarea acestor referendumuri ilegale şi care le-au susţinut”, a afirmat Peter Stano, în conferinţa zilnică de presă, conform news.ro.

Armata ucraineană își continuă ofensiva împotriva forțelor ruse la est de Izium și a eliberat parțial satul Pisky-Radkivski, potrivit oficialilor ucraineni locali, citați de CNN.

„Satul Pisky-Radkivski (a doua ca mărime din comunitate, unde au trăit aproximativ 2.000 de oameni înainte de război), se află deja sub controlul Forțelor Armate ale Ucrainei”, a spus consiliul satului Borova pe pagina sa de Facebook.

Oficialii au spus că armata ucraineană „detectează în continuare grupuri de soldați ruși acolo” și este în proces de „deminare”.

Trupele ruse le-au interzis locuitorilor din Enerhodar, regiunea Zaporojie, să părăsească orașul și îi amenință pe oamenii care au votat împotriva aderării la Rusiacu mobilizarea, a raportat marți Ministerul Apărării al Ucrainei, citat de Kyiv Independent.

„Ei îndreaptă armele spre oameni, le dau aceste «buletine» și spun exact ce căsuță să bifeze”, potrivit raportului ucrainean.

Biroul ONU pentru drepturile omului a transmis că invazia rusă în Ucrainei a provocat o situație îngrozitoare a drepturilor omului și a dus la o gamă largă de încălcări ale drepturilor, inclusiv crime extrajudiciare și tortură, care ar putea echivala cu crime de război, transmite The Guardian.

Reprezentanții OHCHR sunt îngrijorați în special de tortura și maltratarea deținuților din partea forțelor ruse și a grupurilor armate afiliate, dar au spus, în raport, că au existat încălcări ale drepturilor de către ambele părți.

OHCHR a mai spus că este „foarte îngrijorat” de „riscurile enorme” prezentate de ostilitățile din apropierea sau din centralele nucleare și a cerut măsuri imediate pentru demilitarizarea centralei nucleare Zaporojie,

După referendumurile privind ”aderarea” la Rusia, Mosdova intenționează să creeze un nou district federal care va include peninsula Crimeea și toate teritoriile ucrainene ocupate din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, iar favorit pentru conducerea acestuia este Dmitri Rogozin, fostul șef al Roscosmos, potrivit ziarului financiar rus Vedomosti, care citează surse.

Una dintre surse a spus că o decizie în acest sens va fi luată în viitorul apropiat și „cel mai probabil va fi pozitivă”.

Forțele aeriene ucrainene au transmis marți că apărarea sa aeriană a distrus trei drone iraniene Shahed-136 care au atacat regiunea Mikolaiv în această dimineață, potrivit Kyiv Independent.

Ucrainenii care ajută la desfăşurarea referendumurilor pentru unirea cu Rusia din teritoriile ocupate de forţele ruse vor fi acuzaţi de trădare, a avertizat consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, citat marţi de Reuters.

”Avem liste cu numele persoanelor implicate într-un fel sau altul. Vorbim de sute de colaboratori. Ei vor fi urmăriţi penal pentru trădare. Pot fi condamnaţi la închisoare pe cel puţin cinci ani”, a spus Podoliak, pentru ziarul elvețian Blick.

Ucrainenii care au fost obligaţi să voteze nu vor fi pedepsiţi, a precizat Podoliak

Începând cu 24 februarie, Rusia a pierdut 57.750 de militari în Ucraina, a transmis marți Statul Major al Ucrainei. Rusia a pierdut și 2.306 tancuri, 4.881 de vehicule blindate de luptă, 3.730 de vehicule și rezervoare de combustibil, 1.378 de sisteme de artilerie, 331 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 175 de sisteme de apărare aeriană, 261 de avioane, 2297 elicoptere, 2297. drone și 15 bărci.

Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat marți că Rusia are dreptul să se apere cu arme nucleare dacă este împinsă dincolo de limitele sale și că acest lucru „cu siguranță nu este o cacealma”, transmite Reuters.

„Să ne imaginăm că Rusia este forțată să folosească cea mai înfricoșătoare armă împotriva regimului ucrainean care a comis un act de agresiune pe scară largă care este periculos pentru însăși existența statului nostru”, a spus Medvedev într-o postare pe Telegram.

„Cred că NATO nu ar interveni direct în conflict nici măcar în acest scenariu. Demagogii de peste ocean și din Europa nu vor muri într-o apocalipsă nucleară”, a scris Medvedev.

Atacurile Rusiei din ultimele 24 de ore au ucis trei civili și au rănit alți 13 în regiunea Donețk, potrivit Kyiv Independent, care citează declarația lui Pavlo Kirilenko, guvernatorul regiunii.

Trupele ruse au bombardat, de asemenea, regiunea Harkov, omorând un civil și rănind cinci persoane, potrivit guvernatorului regiunii Harkiv, Oleh Siniehubov.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat marți că forțele de ocupație ruse au ”închis complet” părțile ocupate din regiunea de sud a Ucrainei Herson pentru intrare sau ieșire. Guvernul ucrainean a cerut anterior locuitorilor să se evacueze pe fondul contraofensivei Ucrainei în zonă.

Guvernatorul regiunii Zaporpjie Oleksandr Starukh, a transmis luni seară că forțele ruse au lansat rachete în orașul Zaporojie. Acesta a avertizat cu privire la atacuri repetate și a spus că informațiile despre victime și daune sunt încă în curs de stabilize, potrivit Kyiv Independent.

Tot luni seară, forțele ruse au bombardat Mikolaiv de două ori, a anunțat primarul Oleksandr Sienkevych, pe Telegram. Acesta a raportat că Rusia a lovit diferite zone ale orașului, distrugând o serie de locații civile, inclusiv clădiri rezidențiale și magazine, precum și rețeaua de alimentare cu apă.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis în noaptea de luni spre marți că Rusia a simţit că va pierde şi încearcă ”să asigure ceva activitate pe front”, susţinând că noua mobilizare este o încercare ”de a le da comandanţilor de pe teren un flux continuu de «carne de tun»”.

”Încercările constante ale unei ofensive ruse în regiunea Doneţk vor rămâne cu siguranţă în istoria războaielor ca una dintre cele mai cinice crime împotriva propriilor soldaţi. Când vedem asta, când vedem aceste ofensive, suntem convinşi încă o dacă că mobilizarea rusă este o încercare directă de a le da comandanţilor de pe teren un flux continuu de «carne de tun». Nu există un alt scop al mobilizării ruse, pur şi simplu”, a susţinut Zelenski.

Președintele Vladimir Putin este programat să se adreseze ambelor Camere ale parlamentului rus vineri, 30 septembrie, prilej cu care va anunța oficial aderarea la Rusia a Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, a transmis Ministerul Britanic al Apărării, citat de The Guardian.

”Există o posibilitate realistă ca Putin să-și folosească discursul pentru a anunța oficial aderarea regiunilor ocupate ale Ucrainei la Federația Rusă. Referendumurile în desfășurare în aceste teritorii sunt programate să se încheie pe 27 septembrie”, au transmis oficialii britanici.

Departamentul de Stat al SUA a anunţat că nu a văzut niciun indiciu că China se pregătește să sprijine invazia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina sau să ajute Rusia să se sustragă sancțiunilor, relatează CNN.

„Analizăm fiecare informație pe care o avem”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

„Deocamdată nu am văzut nimic, cel puțin, care să indice faptul că Republica Populară Chineză adoptă o abordare diferită atunci când vine vorba de asistență în domeniul securității, atunci când vine vorba de eforturi pentru a ajuta în mod sistematic Rusia să se sustragă sancțiunilor”, a spus el.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că un soldat rus luat prizonier în timpul luptelor din regiunea Herson în această lună are legătură cu una dintre atrocitățile comise la Bucha, în apropiere de Kiev, în luna martie, relatează CNN.

Într-un comunicat publicat luni, agenția de informații susține că soldatul luat prizonier „a deschis focul cu o mitralieră”, alături de alți militari ruși, “asupra unei mașini pe autostrada din apropierea satului Zdvîjivka, districtul Bucha” la începutul lunii martie.

„Șoferul a murit pe loc”, iar grupul de soldați ruși a îngropat apoi trupul victimei într-o pădure, precizează agenția ucraineană.

SBU menționează că trupul șoferului a fost exhumat și trimis pentru examinare medico-legală.

În acel moment, forțele ruse tocmai ocupaseră Bucha.

Respectivul soldatul rus a fost reținut în septembrie, în timpul luptelor din regiunea Herson, iar anchetatorii au dovedit implicarea acestuia în crima de la Bucha, mai susține SBU.

Ministerul rus al Apărării a anunțat luni că nu va restricționa circulația cetățenilor ruși în urma mobilizării militare decretate de președintele Vladimir Putin, scrie Ukrainska Pravda.

„În contextul mobilizării parțiale în Federația Rusă, nu sunt așteptate restricții privind circulația cetățenilor”, a transmis ministerul condus de Serghei Șoigu, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Mesajul nu precizează dacă este vorba despre circulația între entitățile constitutive ale Federației Ruse sau despre călătoriile în afara țării.

În același timp, presa rusă relatează că la granițe, unde s-au adunat acum mulți ruși, sunt tot mai frecvente cazurile în care polițiștii de frontieră refuză să le permită bărbaților eligibili pentru încorporare să părăsească țara.

Statele Unite „nu vor recunoaște niciodată” teritoriul ocupat de Rusia ca fiind „altceva decât… parte a Ucrainei”, a anunțat luni Casa Albă, în contextul în care liderii separatiști din patru regiuni ucrainene desfășoară referendumuri privind alăturarea acestor zone la Federația Rusă, informează CNN.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat, în cadrul unui briefing de presă de organizat luni, că „referendumurile de fațadă” reprezintă o „încălcare flagrantă a dreptului internațional”.

„Vom continua să lucrăm cu aliații și partenerii noștri pentru a trage Rusia la răspundere și pentru a sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a precizat Karine Jean-Pierre.

„În ceea ce privește ceea ce facem, suntem pregătiți să impunem costuri economice suplimentare rapide și severe Rusiei, împreună cu aliații și partenerii noștri, ca răspuns la aceste acțiuni pe care le vedem în prezent, dacă vor merge mai departe cu anexarea”, a mai spus ea.

„Veți auzi mai multe de la noi în zilele următoare în această privință”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Un atac aerian rusesc efectuat luni asupra orașului Kramatorsk, din regiunea Donețk, a rănit patru persoane, informează The Kyiv Independent.

Primarul din Kramatorsk, Oleksandr Honcharenko, a anunțat că forțele ruse au lovit centrul orașului, avariind clădirile înalte. Edilul a precizat că una dintre persoanele rănite se află în stare gravă.

Agenția rusă de stat TASS a anunțat luni că o școală din regiunea Luhansk, în estul Ucrainei, care era folosită ca secție de votare în cadrul așa-numitului referendum privind aderarea la Rusia, a fost lovită de un bombardament ucrainean, relatează CNN.

TASS a relatat că șase obuze au lovit școala din orașul Rubijne.

Autoritățile de la Kiev și din alte țări occidentale spun că referendumurile sunt o „impostură” al cărei rezultat a fost prestabilit și care se desfășoară adesea sub amenințarea armei. Observatorii internaționali și guvernul ucrainean și-au exprimat îngrijorări similare în 2014, când Rusia a anexat unilateral Crimeea după un referendum desfășurat în prezența trupelor ruse.

Marți este ultima zi în care se mai desfășoară votul la referendumurile organizate în părțile ocupate din cele patru regiuni ucrainene.

Un atac aerian efectuat de forțele ruse în cursul după-amiezii de luni a ucis 7 persoane în orașul Pervomaiskîi, din regiunea Harkov, informează Ukrainska Pravda.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din regiunea Harkov a precizat că un copil de 15 ani se numără printre persoanele ucise în atacul rușilor. Operațiunile de salvare sunt încă în curs de desfășurare.

Luni, orașele Pervomaiskîi și Kupiansk au fost din nou ținta atacurilor rusești. Forțele Moscovei au bombardat două așezări din aceste zone, inclusiv cu muniții cu dispersie, interzise, precum și cu artilerie grea.

În Kupiansk, clădirea unei biserici și un magazin cu o suprafață totală de 500 de metri pătrați au luat foc după ce au lovite de aceste muniții. O persoană a fost rănită.

Urmărește-ne pe Google News