Război în Ucraina, ziua 225 | Rușii au aruncat în aer un baraj din regiunea Donețk și au minat clădiri din Svatove

Șeful agenției de supraveghere nucleară din cadrul ONU a declarat joi că anexarea celor patru regiuni ucrainene de către Rusia nu este acceptată de dreptul internațional – iar acesta este cadrul legal care ghidează organizația pe care o conduce, relatează CNN.

Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a făcut aceste declarații în cadrul unei conferințe de presă susținute joi la Kiev.

„Suntem o organizație internațională. Ne ghidăm după dreptul internațional. Și, după cum știți cu toții foarte bine, anexările teritoriale nu sunt acceptate de dreptul internațional, de Carta ONU, de alte instrumente. Deci, acest lucru este foarte clar”, a declarat presei Grossi, întrebat dacă va aborda chestiunea centralei nucleare de la Zaporojie în timpul vizitei pe care o va efectua la Moscova, în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care instalația a trecut sub controlul statului rus.

„Dar există consecințe practice, iar eu mă ocup și de asta”, a adăugat el.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

În timpul conferinței de presă, șeful AIEA a subliniat, de asemenea, situația dificilă în care se află angajații centralei, despre care a spus că „lucrează în condiții aproape insuportabile”. Grossi a precizat că incertitudinea cu privire la cine deține centrala nu a făcut decât să exacerbeze stresul cu care se confruntă muncitorii.

El a mai spus că AIEA intenționează să crească numărul de membri ai personalului său care se află la centrala din Zaporojie, de la doi la patru, probabil prin rotații de trei-patru săptămâni.

Forțele ucrainene au doborât 24 din cele 46 de drone kamikaze Shahed-136, de producție iraniană, pe care Rusia le-a trimis în Ucraina începând din 29 septembrie și până în prezent, a anunțat joi guvernul ucrainean, potrivit The Kyiv Independent.

Numai joi, 6 octombrie, apărarea antiaeriană a doborât zece drone iraniene, inclusiv pe cele șase trimise asupra regiunii Mikolaiv, a transmis Ministerul ucrainean al Apărării.

La șapte luni de la începerea războiului din Ucraina, într-un moment în care forțele Kievului desfășoară o contraofensivă în sudul și estul țării care își propune eliberarea regiunilor Donețk și Herson, președintele Volodimir Zelenski le-a cerut din nou arme liderilor europeni, pentru a împiedica „tancurile ruse să avanseze spre Varşovia sau Praga”, relatează Agerpres citând AFP.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

„Agresorul trebuie să fie pedepsit”, le-a transmis Volodimir Zelenski, prin videoconferință, celor 44 de lideri europeni prezenţi la Praga pentru prima reuniune a Comunităţii Politice Europene (CPE), un proiect puternic susținut de președintele francez Emmanuel Macron.

Mai multe detalii: Apelul lui Zelenski către liderii europeni, pentru ca tancurile rusești să nu ajungă la Varșovia sau Praga: „Războiul trebuie să fie câştigat acum”

Rusia l-a convocat joi pe ambasadorul francez, Pierre Lévy, la Ministerul de Externe de la Moscova pentru a protesta împotriva livrărilor de arme către Ucraina, scrie Agerpres citând AFP.

„Partea rusă a subliniat pericolele pe care le reprezintă livrările de arme şi material către regimul de la Kiev, precum şi intensificarea programelor de antrenament pentru pregătirea militarilor ucraineni”, a indicat diplomaţia rusă, într-un comunicat de presă.

„Aceasta linie contrazice declaraţiile de la Paris ale oficialilor care afirmă că doresc o reglementare paşnică în Ucraina”, a adăugat sursa citată, precizând că ambasadorul Franţei a discutat cu Aleksandr Gruşko, adjunctul ministrului rus de externe.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

De la începutul ofensivei ruse în Ucraina, Parisul a livrat către Kiev echipament militar, inclusiv 18 tunuri Caesar cu rază lungă de acţiune, deosebit de performante pentru a lovi liniile de aprovizionare din spatele frontului. Franţa intenţionează să furnizeze Kievului şase până la 12 exemplare suplimentare din acest tun, luate dintr-o comandă destinată Danemarcei. Parisul ia în calcul şi posibilitatea livrării a 20 de vehicule blindate Bastion către Kiev.

Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat că centrala nucleară Zaporizhzhia este o instalație ucraineană, iar eventualele modificări „ar fi o problemă complexă” pe care va trebui să o discute în timpul vizitei sale pe care urmează să o efectueze la Moscova, informează CNN.

Întrebat joi dacă AIEA va boicota procesul prin care personalul centralei de la Zaporojie ar putea deveni angajați ai companiei Rosatom din Rusia, Grossi a răspuns: „Nu pot nici să boicotez, nici să fiu de acord. Trebuie să fac ceea ce trebuie, iar ceea ce trebuie în acest caz este în primul rând să mă uit la securitatea, siguranța și bunăstarea personalului”.

Grossi a adăugat că „în ceea ce privește modificările contractuale care ar putea apărea ca urmare a anunțurilor, acesta este un lucru pe care va trebui să îl discut în Rusia în următoarele câteva zile”.

„Nu există prea multă claritate cu privire la amploarea acestor modificări propuse, așa că va trebui să am mai multă claritate”, a spus Grossi. „Pentru noi, este evident că, din moment ce este o instalație ucraineană, proprietatea centralei aparține Energoatom. Orice schimbare ar fi o chestiune complexă”, a adăugat șeful AIEA.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat miercuri un decret prin care centrala nucleară Zaporojie din Ucraina trece sub controlul statului rus. Dar chiar în momentul în care Putin semna decretul, operatorul ucrainean de stat din domeniul energiei nucleare, Energoatom, a anunțat că președintele său va prelua atribuțiile de director general al centralei.

Polițiștii ucraineni au descoperit cadavrele a doi bărbați care prezentau urme de tortură în orașul eliberat Kupiansk-Vuzlovyi din regiunea Harkov, informează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda, care citează Procuratura Generală a Ucrainei.

Cele două cadavre de sex masculin au fost găsite cu mâinile legate. Potrivit forțelor de ordine, unul dintre cadavre prezintă vânătăi pe gât și pe piept, în timp ce celălalt are o rană de glonț în piept și în zona inghinală.

Miercuri, cadavrele altor doi civili, bărbați cu vârste cuprinse între 30 și 35 de ani, au fost găsite în satul eliberat Novoplatonivka din regiunea Harkov.

Cu o zi înainte, poliția a găsit, de asemenea, o cameră de tortură în satul Pisky-Radkivski, din Harkov, unde trupele ruse torturau localnici, veterani de război și soldați într-un subsol.

Forțele ruse au aruncat în aer un baraj din regiunea Donețk și au inundat orașul Raigorodok, care avea o populație de 3.900 de persoane înainte de război, a anunțat joi Statul Major General al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Armata ucraineană a mai anunțat că trupele ruse au distrus în masă documente și arhive în orașul ocupat Kadiivka, din regiunea Luhansk, în special cele care aveau legătură cu ocupația rusă.

De asemenea, rușii au minat principalele facilități de infrastructură, clădiri și teritorii din Svatove, un alt oraș din Luhansk, potrivit armatei ucrainene.

Preşedintele american Joe Biden a dat joi de înțeles că nu exclude o întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin, în cadrul summitului G20, care urmează să aibă loc în luna noiembrie la Bali, în Indonezia, informează AFP, preluată de Agerpres.

„Asta rămâne de văzut”, le-a spus reporterilor liderul de la Casa Albă, întrebat despre posibilitatea de a discuta direct cu preşedintele rus în timpul summitului. Casa Albă anunțase anterior că o astfel de întâlnire nu este imposibilă.

Mai multe detalii: Joe Biden nu exclude o întâlnire cu Vladimir Putin. Unde ar putea avea loc întrevederea celor doi lideri

Un grup de militari ruși a fugit din garnizoana „Don”, din Hersonul anexat, cu două mașini de armată, arme și muniție grea, a relatat, pe canalul său de Telegram, Oleksi Gonciarenko, deputat în Rada Supremă a Ucrainei, scrie portalul rus de opoziție Meduza.

Soldații au părăsit unitatea militară a Detașamentului Separat de cazaci pe 28 septembrie, la 6 dimineața, luând cu ei arme de foc și furând două mașini ale Ministerului rus al Apărării.

Mai multe detalii: „Sunt extrem de periculoși, suspectați de infracțiuni grave”. 13 soldați ruși au fugit cu arme și muniție din Hersonul ocupat în Crimeea

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că se îndoiește de posibilitatea că Vladimir Putin ar putea să ordone un atac cu arme nucleare tactice, relatează The Kyiv Independent.

„Este dificil pentru ruși să controleze tot ceea ce se întâmplă în țara lor, la fel cum nu controlează tot ceea ce au pe câmpul de luptă”, a afirmat Zelenski, subliniind faptul că armata rusă și armamentul acesteia sunt într-o stare mai proastă decât au prezis mulți înainte ca Moscova să-și lanseze invazia la scară largă în Ucraina.

Cu toate acestea, Zelenski a adăugat că lumea „nu-l va ierta niciodată nici pe Putin, nici Rusia” dacă acesta chiar va folosi armele nucleare și a precizat că liderul de la Kremlin nu va putea să își salveze viața în cazul punerii în practică a unei astfel de decizii.

În timp ce Rusia se confruntă cu înfrângeri repetate pe câmpul de luptă, Putin a început să folosească șantajul nuclear în încercarea de a încetini contraofensiva ucraineană, notează The Kyiv Independent.

Kirill Stremousov, un oficial instalat de Moscova la conducerea regiunii ucrainene Herson, a sugerat joi că ministrul Apărării rus al Apărării ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a se sinucide din cauza rușinii înfrângerilor înregistrate în războiul din Ucraina, aceasta fiind o uimitoare insultă publică la adresa unuia dintre mai înalți demnitari ai Rusiei, scrie Reuters.

Într-un mesaj video de patru minute, Kirill Stremousov (45 de ani), șeful adjunct al administrației regionale din Herson, instalat de ruși, i-a urmat exemplul liderului cecen Ramzan Kadîrov, criticându-i public pe „generalii și miniștrii” de la Moscova pentru că nu au înțeles problemele de pe front.

“Într-adevăr, mulţi spun: dacă a fost un ministru al Apărării care a permis o asemenea stare a lucrurilor, ar putea, la fel ca ofițerii, să se împuşte. Dar, după cum ştiţi, cuvântul «ofiţer» este un cuvânt de neînţeles pentru mulţi”, a afirmat Stremousov.

Mai multe detalii: Serghei Șoigu ar trebui să ia în calcul să se împuște, după înfrângerile suferite în Ucraina, spune un lider al separatiștilor din Herson

Serhii Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a confirmat joi că trupele ucrainene au reintrat în estul regiunii Luhansk și că „vor continua să se deplaseze în această direcție”, informează CNN.

Declarația acestuia vine după ce miercuri au apărut informații potrivit cărora unitățile ucrainene au intrat în satul Hrekivka din Luhansk.

„Am văzut că unii soldați au postat deja o fotografie cu ei, având pe fundal un indicator pe care scrie „Hrekivka”, deci nu mai este un secret – este deja eliberată. Și continuăm să ne mișcăm în această direcție”, a scris Haidai, pe Telegram.

Haidai a afirmat că se așteaptă la bătălii dificile pe măsură ce forțele ucrainene avansează spre Luhansk, regiune anexată în prezent de Moscova după ce președintele Vladimir Putin a semnat decretul prin care a oficializat încorporarea acesteia în Federația Rusă.

„După eliberarea orașului Lîman [situat în regiunea Donețk, la sfârșitul lunii trecute], așa cum era de așteptat, principalele bătălii sunt pe direcția Kreminna. Ocupanții își retrag acolo principalele forțe. Aici se află începutul eliberării regiunii Luhansk”, a adăugat guvernatorul regional.

„Eliberarea regiunii Luhansk va fi mai grea decât cea a regiunii Harkov. Toți acei militari ruși care au fugit din regiunea Harkov și din Lhansan au fugit în direcția noastră, așa că forțele de ocupație au crescut în număr”, a adăugat el.

„Nu va exista elementul surpriză, ca în timpul operațiunii din regiunea Harkov. Acum au avut timp să se pregătească, să construiască fortificații, să sape tranșee, să aducă niște echipamente, niște rezerve. Cu toate acestea, cred în Forțele Armate ale Ucrainei și cred că forțele RPL și RPD [Republicile Populare Luhansk și Donețk] nu vor putea ține apărarea pentru mult timp”, a mai afirmat Haidai.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene susține că Belarus a trimis aproape 30 de vagoane de muniție către trupele ruse din Ucraina începând din 1 octombrie, relatează The Kyiv Independent citând site-ul de știri nv.ua.

De asemenea, conducerea armatei ucrainene precizează că Belarus a trimis, de la începutul războiului, 250 de vagoane de muniție, cântărind peste 10.000 de tone, către trupele ruse de pe frontul din Ucraina.

Forțele armate ucrainene au avansat 55 de kilometri în adâncimea teritoriului ocupat de trupele ruse și au preluat controlul a peste 2.400 de kilometri pătrați, eliberând 93 de așezări din nord-estul țării, a anunțat joi Statul Major General al Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Din cauza pierderilor înregistrate pe frontul din Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a decretat pe 21 septembrie o mobilizare militară parțială. Rusia a anunțat că intenționează să atragă 300.000 de noi soldați în armata sa. Marți, 4 octombrie, Ministerul rus al Apărării a afirmat că 200.000 de persoane au fost recrutate pentru a lupta în Ucraina.

Serviciile secrete militare ruse au încercat să recruteze membri ai Regimentului Azov, apărătorii uzinei Azovstal din Mariupol, susține Bohdan Krotevici, șeful executiv al batalionului. Această încercare a avut loc după ce membrii regimentului au fost eliberați din captivitate, relatează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Rușii le-au spus că vor lupta „împotriva SUA și a Occidentului”, dar soldații din Azov au refuzat, a afirmat joi Krotevici.

„În ceea ce-i privește pe luptătorii regimentului Azov, în special, Departamentul de Informații a venit cu următoarea idee: când am ieșit din captivitate, au vrut să-i recruteze apărătorii din cadrul regimentului Azov ca unitate pentru că «voi băieți, luptați bine» – și acum citez GRU -, «deci hai să distrugem Occidentul și SUA împreună»”, a spus maiorul Bohdan Krotevici, referindu-se la Direcția principală de informații a Rusiei.

Potrivit acestuia, toți luptătorii Azov au fost de aceeași părere și îi consideră pe ruși dușmani. „Suntem militari ucraineni. Ucraina este patria noastră”, a precizat Krotevici.

Pe 21 septembrie, Rusia a eliberat 215 prizonieri ucraineni de război, inclusiv 108 membri ai Regimentului Azov, care face parte din Garda Națională a Ucrainei.

Parlamentul European îndeamnă, într-o rezoluţie adoptată joi, statele membre UE şi alte ţări care sprijină Ucraina să îşi intensifice masiv asistenţa militară pentru această ţară, în special în domeniile solicitate de guvernul ucrainean.

Eurodeputaţii fac apel la toate ţările şi organizaţiile internaţionale să condamne fără echivoc aşa-zisele referendumuri din Ucraina şi încercarea Rusiei de a dobândi teritorii prin forţă, scrie Agerpres.

În rezoluţia adoptată joi, cu 504 voturi pentru, 26 împotrivă şi 36 abţineri, eurodeputaţii afirmă că rezultatele aşa-ziselor referendumuri, desfăşurate sub ameninţarea armelor, pentru a anexa regiunile Doneţk, Herson, Luhansk şi Zaporojie sunt „nule şi neavenite” şi solicită statelor membre să adopte sancţiuni suplimentare severe.

Salutând curajului poporului ucrainean care îşi apără ţara şi valorile europene, eurodeputaţii îndeamnă statele membre ale UE şi alte ţări care sprijină Ucraina să îşi intensifice masiv asistenţa militară, în special în domeniile solicitate de guvernul ucrainean. Statele membre care mai ezită ar trebui să furnizeze partea care le revine din asistenţa militară necesară pentru scurtarea războiului, fac apel europarlamentarii.

Rusia a înaintat obiecţii preliminare referitoare la un caz de genocid deschis de Kiev împotriva Moscovei, a anunţat, joi, Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), informează news.ro citând Reuters.

Părţile pot depune obiecţii preliminare la Curtea Internaţională de Justiţie, cea mai înaltă instanţă a Naţiunilor Unite pentru litigiile dintre state, dacă consideră că instanţa nu are competenţă într-un caz.

Dosarul, despre care instanţa a precizat joi pe Twitter că l-a primit pe 3 octombrie, nu a fost făcut public.

NEWS: on 3 October 2022, the Russian Federation submitted preliminary objections in the case concerning Allegations of Genocide under the Convention on Prevention and Punishment of the Crime of Genocide (#Ukraine v. #Russia) before the #ICJ.

— CIJ_ICJ (@CIJ_ICJ) October 6, 2022

Într-o scrisoare adresată instanţei Naţiunilor Unite în martie, Moscova a susţinut că CIJ, cunoscută şi sub numele de Curtea Mondială, nu are jurisdicţie deoarece convenţia privind genocidul nu reglementează utilizarea forţei între state. Dosarul semnifică o schimbare în atitudinea Moscovei față de cazul CIJ. Rusia se implică acum, în timp ce anterior a omis audierile și nu a depus documente direct la instanță.

Ucraina a depus un dosar la CIJ la scurt timp după ce Rusia și-a lansat invazia, pe 24 februarie, argumentând că justificarea declarată de Moscova, aceea că acţionează pentru a preveni un genocid în estul Ucrainei, este nefondată.

Kremlinul a negat joi informaţiile potrivit cărora 700.000 de cetățeni ruşi au fugit din ţară după ce Moscova a decretat mobilizarea militară parţială, informează Agerpres.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a precizat însă că nu deţine cifre exacte privind ruşii care au părăsit ţara după anunţul preşedintelui Putin, făcut pe 21 septembrie.

Acesta a mai spus joi, într-un briefing de presă, că Rusia a fost informată, prin canale diplomatice, că nu există planuri de a invita Moscova să participe la ancheta privind scurgerile de gaze din conductele Nord Stream. Peskov a adăugat că Moscova consideră că este imposibil să fie efectuată o astfel de investigaţie fără participarea Rusiei.

Mai multe detalii: Kremlinul neagă faptul că 700.000 de ruși au părăsit țara după decretarea mobilizării militare, deși nu știe cifra exactă a celor care au fugit

Concluziile serviciilor secrete americane privind implicarea Kievului în asasinarea Dariei Dughina, dacă informațiile publicate de The New York Times sunt corecte, reprezintă „un semnal pozitiv”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează TASS și Agerpres.

„Dacă este așa, dacă nu este un fals, pentru că, până la urmă, trăim într-o lume a falsurilor, atunci, într-adevăr, este pozitiv faptul că serviciile secrete americane sunt de acord cu acest lucru. Este o încercare a colegilor noștri americani, având anumite informații, de a se degreva de responsabilitatea pregătirii unor viitoare acte teroriste în care statul ucrainean, regimul ucrainean se poate angaja”, a declarat Peskov, într-o conferință de presă.

Mai multe detalii: Reacția Kremlinului, după ce NYT a scris, citând surse din serviciile secrete americane, că oficiali de la Kiev au comandat asasinarea Dariei Dughina

Liderii care participă la prima reuniune a Comunităţii Politice Europene (CPE) consideră invazia rusă în Ucraina ca inacceptabilă, a declarat joi, la Praga, cancelarul german Olaf Scholz, informează Agerpres, care citează Reuters şi DPA.

”Cei care se întâlnesc aici ştiu că atacul Rusiei asupra Ucrainei este o încălcare brutală a ordinii păcii şi securităţii pe care le avem în Europa în ultimele decenii. Este important că noi respingem acest atac şi că nu acceptăm ca o parte a ţării vecine să fie anexată”, a spus Scholz.

Totuşi, el a atenţionat cu privire la riscul ca CPE să se transforme într-o nouă instituţie internaţională birocratică.

”Nu este vorba despre crearea unei noi instituţii cu administraţie, birocraţie”, a explicat şeful guvernului german, precizând că valoarea reală a noului forum este faptul că şefi de stat ”discută unii cu alţii într-o manieră foarte concretă”.

Comentariile sale au fost susţinute de premierul belgian Alexander De Croo şi de şeful diplomaţiei UE Josep Borrell.

”Această întâlnire este o cale de a căuta o nouă ordine fără Rusia; aceasta nu înseamnă că vrem să excludem Rusia pentru totdeauna, dar această Rusie, Rusia lui Putin, nu are un loc”, a subliniat Borrell.

După o întâlnire cu premierul ceh Petr Fiala, şefa guvernului britanic Liz Truss a subliniat ”acordul lor puternic privind importanţa democraţiilor europene ce prezintă la unison un front unit împotriva brutalităţii lui Putin”.

Reuniunea CPE de la Castelul din Praga, la care sunt reprezentate 44 de ţări, printre care cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, este văzută de susţinătorii CPE drept o dovadă de solidaritate pe un continent zguduit de multiple crize.

Noua comunitate paneuropeană este o iniţiativă a lui Emmanuel Macron, care vede în ea o ocazie de a structura dialogul de pe poziţii de egalitate între statele UE şi cele non-UE pe chestiuni cu care se confruntă întreaga Europă.

Rusia a devenit, fără să vrea, cel mai mare furnizor de arme grele pentru armata ucraineană, chiar dacă acestea nu sunt la fel de avansate și precise precum cele trimise Kievului de aliații occidentali, scrie Wall Street Journal.

Tancurile, obuzierele și vehiculele de luptă rusești capturate și abandonate – curățate rapid de marcajele originale și vopsite în culorile ucrainene – sunt folosite acum împotriva forțelor Moscovei, pe măsură ce armata Kievului avansează în estul țării.

Progresul rapid al Ucrainei în regiunea Harkov, în ultima lună, a oferit militarilor Kievului șansa de a captura sute de blindate rusești, spun oficialii, în condițiile în care armata rusă a fost nevoită să își abandoneze armele grele și depozitele de provizii, într-o retragere dezorganizată. Unele echipamente rusești erau gata de utilizare imediată, în timp ce altele sunt în curs de reparare pentru a se întoarce pe front.

Tancurile, vehiculele și tunurile prea avariate pentru a fi recuperate sunt demontate pentru piese de schimb. În mod crucial, Rusia a lăsat în urmă și cantități mari de obuze de artilerie de tip sovietic de care Ucraina avea mare nevoie. Această pradă ajută acum forțele ucrainene în timp ce recuperează noi teritorii din estul regiunii Donețk, inclusiv orașul Lîman, și avansează mai departe spre est, în apropiere de Luhansk. În ultima lună, Kievul a eliberat teritorii cu o suprafață de peste 6.000 de kilometri pătrați, asta dincolo de progresele din sud.

Mai multe informații: Ofensiva Ucrainei este alimentată de armele capturate de la ruși: „Am început ca batalion de infanterie, acum devenim unul mecanizat”

Liderul adjunct numit de Rusia în Hersonul ocupat din sudul Ucrainei, Kirill Stremousov, a declarat că „lacunele” de pe câmpul de luptă din regiune se datorează „comandanților incompetenți”, informează CNN.

„Nu este nevoie să aruncăm cumva o umbră asupra întregului Minister al Apărării al Federației Ruse din cauza unor – nu spun trădători – ci a unor comandanți incompetenți care nu s-au deranjat și nu au fost responsabili pentru procesele și lacunele care există astăzi”, a declarat el într-un videoclip de patru minute postat joi pe Telegram.

„Într-adevăr, mulți spun că ministrul Apărării [Serghei Shoigu], care a permis ca această situație să se întâmple, ar putea, în calitate de ofițer, să se împuște singur. Dar, știți, cuvântul ofițer este un cuvânt necunoscut pentru mulți”, a adăugat el.

„Toți cei care și-au dat viața, care au rezistat până la capăt, sunt eroi”, a spus el. „Îi cunosc personal, pentru că mă aflu în prima linie”, a spus oficialul.

Kievul a anunțat joi că a eliberat peste 400 de kilometri pătrați în regiunea Herson, însă Stremousov a negat acest lucru, afirmând că avansurile Ucrainei „au fost oprite”.

Poliția suedeză a confirmat că „detonările” au fost sursa avariilor la ambele conducte Nord Stream, după ce a încheiat investigația la locul faptei în cazul scurgerilor de gaz descoperite în urmă cu mai bine de o săptămână, transmite CNN.

Detonările au provocat „daune importante” la conductele din zona economică suedeză, a declarat joi poliția suedeză, adăugând că ancheta lor a întărit „suspiciunile de sabotaj grav”.

Potrivit poliției suedeze, în cadrul investigației au fost ridicate și probe, care sunt în curs de examinare și analiză.

Ancheta continuă și va stabili dacă „cineva poate fi suspectat și ulterior urmărit penal”, se arată în comunicatul poliției.

În urma încheierii anchetei, cordoanele din jurul locului faptei au fost ridicate, a confirmat Parchetul suedez într-un comunicat.

Ucraina a anunţat joi că a eliberat în decurs de o lună mai mult de 400 de kilometri pătraţi din teritoriile ocupate de Rusia în sudul acestei ţări, relatează AFP, conform Agerpres.

„Forţele armate ale Ucrainei au eliberat peste 400 de kilometri pătraţi din regiunea Herson, de la începutul lunii octombrie”, a anunţat purtătoarea de cuvânt al Comandamentului militar Sud, Natalia Gumeniuk, evaluând pentru prima dată în cifre progresele armatei ucrainene.

Armata ucraineană a realizat în ultimele săptămâni progrese importante în nordul regiunii sudice Herson şi a eliberat din mâinile ruşilor aproape toată regiunea Harkov, în nord-est, deschizând astfel calea pentru continuarea contraofensivei spre regiunea Lugansk, bastion al separatiştilor instalaţi de Moscova din 2014.

După o serie de înfrângeri drastice suferite în ultimele săptămâni de trupele ruse în urma contraofensivelor ucrainene pe mai multe direcţii, preşedintele rus Vladimir Putin a decis mobilizarea a 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele pe frontul ucrainean şi oficializarea anexării provinciilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, în urma unor aşa-zise referendumuri.

Moscova a afirmat joi că rămâne „pe deplin angajată” principiului de a nu permite niciodată declanşarea unui război nuclear, în condiţiile în care există tot mai multe temeri privind o posibilă dramatică escaladare după şapte luni de conflict armat cu Ucraina, informează Agerpres, care citează Reuters.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat joi, în timpul unei conferinţe de presă, că poziţia Moscovei – cea conform căreia un război nuclear nu ar trebui să aibă loc niciodată – nu s-a schimbat.

Autorităţile ruse sugerează posibilitatea utilizării de arme nucleare încă de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina la 24 februarie, iar aceste ameninţări au crescut în intensitate în ultimele săptămâni.

Pe 21 septembrie, Putin a anunțat mobilizarea parțială și a ameninţat că va folosi „toate mijloacele aflate la dispoziţia” Rusiei pentru a apăra integritatea ei teritorială. ”Nu este o cacealma!”, a adăugat el.

Politicieni occidentali şi serviciile de informaţii afirmă că, deşi nu există semne de desfăşurare nucleară în acest moment, ameninţările lui Putin ar trebui luate în serios.

Mai multe detalii: Ministerul rus de Externe, despre un război nuclear: „Nu trebuie purtat niciodată”

UE a aprobat cel de-al optulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina, transmite The Kyiv Independent.

Noul pachet de sancțiuni include interdicții de import în valoare de 7 miliarde de euro și pune bazele introducerii restricțiilor de preț pentru petrolul rusesc, a transmis Comisia Europeană pe 6 octombrie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost întrebat despre informațiile publicate miercuri de New York Times, care arată că oficiali din guvernul ucrainean au autorizat asasinarea fiicei lui Dughin, conform surselor din serviciile de informații americane.

Răspunsul lui Peskov a fost că serviciile secrete rusești au susținut întotdeauna că Ucraina se află în spatele uciderii Dariei Dughin din august, astfel că a fost „pozitiv” faptul că Statele Unite par să împărtășească această evaluare, relatează The Guardian.

Joi, Kievul a respins afirmațiile potrivit cărora ar fi fost implicat în atac.

De asemeneea, Kremlinul a negat informațiile potrivit cărora 700.000 de ruși au fugit din țară de când Moscova a anunțat mobilizarea parțială. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu are cifre exacte cu privire la numărul de persoane care au părăsit țara de la anunțul președintelui Vladimir Putin, la 21 septembrie, privind „mobilizarea parțială”.

Un nou atac cu rachete a avut loc în Zaporojie, potrivit ofcialilor locali, transmite CNN. „Atenție! Există un alt atac inamic cu rachete. Rămâneți în adăposturi!” a declarat Oleksandr Starukh într-o postare pe Telegram adresată locuitorilor.

Presupusul bombardament a avut loc la câteva ore după ce atacurile cu rachete efectuate înainte de zori asupra orașului din sudul Ucrainei s-au soldat cu un mort și șapte persoane spitalizate, inclusiv o fetiță de trei ani.

Primul atac a lovit un bloc de apartamente în timp ce oamenii dormeau, a declarat secretarul Consiliului municipal Zaporojie, Anatoli Kurtiev, pe canalul său de Telegram.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenskiy, a îndemnat NATO să „demonstreze că nu se teme de Rusia”, în timpul unui interviu acordat joi Institutului Lowy din Australia. Președintele ucrainean a fost întrebat dacă a primit vreun răspuns din partea NATO și cât de repede se așteaptă ca alianța să acționeze în legătură cu cererea de aderare. El a spus că mesajul său cheie a fost: „Nu trebuie să vă fie frică de nimeni”, relatează The Guardian.

Zelenski a spus că este important să se construiască „garanții de securitate pentru întreaga lume, astfel încât nimeni să nu aibă nici măcar un gând de a deveni autocrat, și chiar dacă ești autocrat să nu ai nici măcar un singur gând că poți cuceri alte teritorii sau alte națiuni”.

„Pentru asta, trebuie să fiți uniți. Și cred că fără Ucraina, NATO nu este o alianță atât de puternică, în special pe continentul european. Cred că pentru forța din estul Europei, acesta este un pas foarte important. Putem oferi această șansă pentru NATO. Suntem recunoscători pentru sprijinul lor. Oferim această oportunitate într-un moment foarte important”.

Zelenskiy a făcut apel la partenerii săi din NATO să dea dovadă de hotărâre.

„Nu doar Ucraina trebuie să își demonstreze forțele în fața Rusiei, ci și Alianța trebuie să demonstreze că nu se teme de Rusia. Este o întrebare adresată NATO. Dar știu că toată lumea își dă seama că garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt ceva necesar. Și cred că ne aflăm pe această cale. Vom merge cu siguranță pe această cale. Cât de repede va fi, din păcate, nu depinde doar de Ucraina.”

Zelenski a anunțat săptămâna trecută că Ucraina a depus oficial cererea de aderare la NATO, după ce Vladimir Putin a declarat că anexează patru provincii ucrainene.

”Peste noapte, șapte rachete rusești au lovit oameni care dormeau liniștiți în casele lor din Zaporojie. Mai multe au lovit în timpul zilei. Rușii continuă să lovească în mod deliberat civili pentru a semăna frica. Teroarea rusă trebuie oprită – prin forța armelor, sancțiuni și izolare totală”, a transmis ministrul de externe Dmitro Kuleba.

Overnight, seven Russian missiles have hit people sleeping peacefully at their homes in Zaporizhzhia. More have struck during the day. Russians keep deliberately striking civilians to sow fear. Russian terror must be stopped — by force of weapons, sanctions, and full isolation. pic.twitter.com/HQmXCeN5HN

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) October 6, 2022

Oleksandr Starukh, guvernatorul regional din Zaporojie, a anunțat, pe Telegram, că a fost confirmat doar un singur deces în atacurile cu rachete din Zaporojie, după ce anterior a spus că au murit două persoane.

„Date actualizate cu privire la victime. Până în prezent, se știe despre moartea unei femei”, a scris Oleksandr Starukh pe Telegram.

„Moartea unei alte persoane nu a fost confirmată”, adaugă el. „Mulțumită medicilor, viața ei a fost salvată”.

Starukh adaugă că șapte persoane au fost rănite, inclusiv un copil de trei ani. De asemenea, acesta mai spune că 21 de victime au fost salvate de către serviciile de urgență.

Forțele ucrainene „fac progrese de-a lungul malului estic al râului Inhuleț și al malului vestic al râului Dnipro”, amenințând grupurile rusești din jurul Nova Kakhovka, potrivit Ministerului britanic al Apărării.

Retragerea forțelor de luptă rusești dincolo de râul Dnipro „face ca apărarea restului regiunii Herson să fie mai sustenabilă; dar imperativul politic va fi să rămână și să se apere”, se arată în raport.

Ministerul britanic al Apărării a publicat harta care arată modul în care evaluează situația pe teren.

The illegal and unprovoked invasion of Ukraine is continuing.

The map below is the latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 06 October 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/M2JV8VyFAh

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/dHL65oRl6y

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) October 6, 2022

Primarul Harkovului, Ihor Terekhov, anunță că forțele ruse au lovit un obiectiv de infrastructură din districtul Osnovianskyi în timpul nopții de joi, pe 6 octombrie, relatează The Kyiv Independent.

Un incendiu a izbucnit la fața locului. Deocamdată, nu există informații despre posibile victime.

Atacul a avut loc în primele ore ale dimineții de joi, 6 octombrie. Guvernatorul regiunii Zaporojie, Oleksandr Starukh, spune că bombardamentul a fost lansat de forțele ruse și că două persoane au fost ucise în urma loviturii, relatează The Guardian.

Una dintre victime a murit la locul atacului, în timp ce o altă persoană a murit în ambulanță.

„Cel puțin cinci persoane sunt sub dărâmăturile clădirilor. Mulți oameni au fost salvați. Printre ei se numără o fetiță de trei ani, copilul se află în plasament. O operațiune de salvare este în desfășurare la fața locului”, a scris Starukh pe Telegram, joi dimineață.

Oficialul a anunțat anterior că Rusia „a tras șapte rachete în clădiri înalte”, în timp ce salvatorii continuă să scoată oamenii de sub dărâmături.

”Novo-Voskresenske, Novo Grigorivka şi Petropavlivka din regiunea Herson au fost eliberate în ultimele 24 de ore”, a anunțat președintele ucrainean, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, relatează AFP, citată de News.ro.

Liderul de la Kiev a dat asigurări că forțele ucrainene continuă contraofensiva.

”Astăzi, în Lîman, Sviatohirsk şi Yarova din regiunea Doneţk a fost adăugat un alt semn al revenirii la viaţa normală – am reluat plata pensiilor acolo. De asemenea, oferim truse alimentare şi ajutor umanitar. Revenirea drapelului ucrainean înseamnă că o viaţă paşnică şi socială sigură este din nou posibilă pentru Donbas şi în toate celelalte teritorii care au fost ocupate temporar de Rusia”, a spus Volodimir Zelenski.

Președintele ucrainean s-a adresat și forțelor ruse, cărora le-a transmis că au pierdut deja lupta și trebuie să dea explicații în țara lor.

”Chiar dacă găseşti o altă armă undeva în lume cu acelaşi nume «natural» pentru «lumea ta rusă», cum ar fi aceste «Shahed» iraniene cu care încerci să bombardezi oraşele noastre, precum Bila Tserkva… oricum nu te va ajuta. Ai pierdut deja. Ai pierdut pentru că şi acum, în cea de-a 224-a zi a războiului, trebuie să explici societăţii tale de ce este nevoie de toate acestea: acest război, falsa mobilizare şi autodistrugere a tuturor perspectivelor poporului tău. (…) Ucrainenii ştiu pentru ce luptă. Şi tot mai mulţi cetăţeni ai Rusiei îşi dau seama că trebuie să moară pur şi simplu pentru că o persoană nu vrea să pună capăt războiului. Este evident cine va câştiga”, a mai spus Zelenski.

Rușii au săpat tranșee și au forțat oamenii pe care îi suspectau că au colaborat cu armata ucraineană să adune cadavrele morților pentru le îngropa, au declarat martorii pentru publicația ucraineană Hromadske.

Corespondentul publicației care a ajuns în Lîman, după ce orașul a fost eliberat, a documentat 50 de gropi făcute recent în care au fost îngropați civili.

Forțele ucrainene au intrat sâmbătă în bastionul estic Lîman, din regiunea Donețk, după ce au încercuit mii de soldați ruși, într-una din cele mai importante reușite în contraofensivă lor.

Mai multe informații: 50 de gropi în care au fost îngropați civili au fost găsite în orașul Lîman, eliberat recent de forțele ucrainene în Donețk

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, face apel la statele membre UE să livreze tancuri Ucrainei şi „să accelereze” procedura de aderare a acestei ţări la Uniune, într-un interviu acordat miercuri France Presse, relatează Agerpres.

„Ucrainenii au nevoie de armament pentru a continua să-şi recucerească teritoriul (…), de exemplu de tancuri Leopard 2 pe care mai multe state membre le deţin”, a declarat Roberta Metsola în acest interviu, acordat pe marginea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg.

Potrivit Robertei Metsola, ţările europene dispuse să furnizeze aceste tancuri ar putea fi rambursate din fonduri comune, precum cele din Facilitatea europeană pentru pace, pentru ca efortul să fie împărţit de toţi şi să nu afecteze de manieră „disproporţionată” anumite ţări.

Ţările UE au alocat deja 2,5 miliarde de euro acestui fond interguvernamental destinat furnizării de armament Ucrainei.

„Cred că sunt discuţii pe care trebuie să le avem acum, în special pentru că vedem o escaladare din partea Rusiei, şi pe de altă parte pentru că vedem Ucraina respingându-i pe ruşi cu succes”, a comentat ea.

Ţările occidentale, în special UE, furnizează arme şi material militar Ucrainei, dar Kievul cere mai multe, solicitând în special Berlinului livrarea de tancuri Leopold 2. Aceste tancuri de luptă de concepţie germană sunt de referinţă în materie de blindaj şi de manevrabilitate.

Cancelarul Olaf Scholz nu a dat însă curs acestei solicitări, afirmând că o astfel de decizie trebuie luată în acord cu aliaţii săi occidentali.

Circa 2.000 de tancuri de acest tip sunt deţinute de Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia şi, în afara UE, de Norvegia, Elveţia şi Turcia, potrivit unui responsabil al UE.

Oficiali americani din serviciile secrete au declarat pentru The New York Times că Statele Unite nu au fost la curent din timp cu planul unor oficiali ucraineni de asasinare a Dariei Dughina, altfel, s-ar fi opus. Kievul ar fi fost admonestat după atentat.

Agențiile de informații ale Statelor Unite au convingerea că o parte a guvernului ucrainean a autorizat atacul cu mașină-capcană de lângă Moscova din august, în care a murit Daria Dughina, fiica unui naționalist rus proeminent, considerat cândva și „ideologul lui Putin.

Atacul reprezintă un element al unei campanii secrete despre care oficialii americani se tem că ar putea extinde conflictul, scrie NYT. Oficialii americani nu au dezvăluit cine anume din guvernul de la Kiev a autorizat misiunea, cine a efectuat atacul sau dacă președintele Volodimir Zelenski a aprobat misiunea. Statele Unite nu au luat parte la atac, nici prin furnizarea de informații, nici cu vreun alt sprijin, susțin oficialii.

Persoanele din servicii care au vorbit cu NYT nu au precizat nici cine din guvernul american și-a exprimat nemulțumirile și a avertizat oficialii de la Kiev în privința urmărilor unor astfel de acțiuni și nici cine din guvernul ucrainean le-a primit sau cum a răspuns. Concluzia serviciilor privind complicitatea Ucrainei la desfășurarea atacului, care nu a mai fost menționată anterior, a fost raporată guvernului american săptămâna trecută. Ucraina a negat implicarea în asasinat imediat după atac, iar înalții oficiali de la Kiev au respins, din nou, vreo implicare a Ucrainei când au fost întrebați despre evaluarea serviciilor de informații americane.

Mai multe informaţii: Oficiali din guvernul ucrainean au autorizat asasinarea fiicei lui Dughin, susțin serviciile de informații americane

Declaraţia a fost făcută miercuri de Andrei Kartapolov, un fost comandant militar care în prezent conduce Comitetul de Apărare din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, pe fondul contraofensivei ucrainene care obligă trupele ruse să se retragă de pe mai multe fronturi, informează Agerpres, care preia AFP.

„Oamenii ştiu. Poporul nostru nu e prost. Şi el vede că nu vrem să-i spunem decât o parte din adevăr. Aceasta poate antrena o pierdere de credibilitate”, a declarat Andrei Kartapolov, un fost comandant militar care în prezent conduce Comitetul de Apărare din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus.

„Inamicul este pe pământul nostru. Toate satele de graniţă din regiunea (rusă) Belgorod sunt practic distruse”, a adăugat Kartapolov, vorbind pe canalul Telegram al prezentatorului rus Vladimir Soloviov, un susţinător înfocat al preşedintelui Vladimir Putin.

Kievul a revendicat în ultimele zile recuperarea a noi teritorii ocupate de armata rusă după agresiunea declanşată pe 24 februarie, în timp ce ministerul rus al Apărării recunoaşte foarte rar înfrângerile trupelor sale, publicând în schimb un raport zilnic axat mai degrabă pe pierderile adversarului.

Totuşi, o hartă militară prezentată marţi de Ministerul Apărării rus confirmă retragerea rapidă a trupelor ruse din zone din estul şi sudul Ucrainei unde armata ucraineană desfăşoară o contraofensivă pe mai multe direcţii. Astfel, în regiunea nord-estică Harkov, acum aproape complet eliberată de trupele ucrainene, trupele ruse aflate pe o linie a frontului de circa 70 de kilometri la sud de oraşul Kupiansk de-a lungul râului Oskil par să se fi retras circa 20 de kilometri către est, până la graniţa cu provincia ucraineană Lugansk.

Mai multe informaţii: Șeful Comisiei de apărare din Duma de Stat a cerut armatei să „înceteze să mintă” despre înfrângerile din Ucraina: „Poporul nu e prost”

Armata ucraineană spune că, în timp ce forțele sale avansează în regiunea sudică Herson, unitățile rusești au suferit pierderi și încearcă să își evacueze răniții și echipamentele către cele mai apropiate puncte de trecere peste râul Dnipro, relatează CNN.

„În special, inamicul a mutat până la 150 de militari răniți și aproximativ 50 de unități de echipament militar avariat în așezarea Vesele, în apropierea centralei hidroelectrice Kakhovka”, a declarat Statul Major General.

În apropierea centralei hidroelectrice Kakhovka, situată în Nova Kakhovka, se află un pod puternic avariat. Forțele ucrainene au făcut progrese pe malul vestic al Niprului.

Între timp, în nord-estul țării, armata ucraineană a declarat că rușii au suferit pierderi grele și în această zonă, unde forțele ucrainene își consolidează câștigurile de-a lungul granițelor regiunilor Donețk și Luhansk.

„Din cauza numărului mare de răniți și a suprasolicitării instituțiilor medicale locale, inamicul a echipat și folosește o școală ca spital militar. Potrivit informațiilor preliminare, acolo se află până la 200 de militari răniți”, a precizat Statul Major General.

Potrivit sursei citate, ruşii continuă să recruteze prizonieri pentru a suplini pierderile de personal. Potrivit informațiilor preliminare, peste 650 de prizonieri din Stavropol Krai au fost de acord să ia parte la războiul din Ucraina.

Urmărește-ne pe Google News