Război în Ucraina, ziua 24 | Bombardamente masive în mai multe orașe. Urmările atacului asupra teatrului din Mariupol, văzute din satelit

Olena Zelenska, soția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a făcut apel la Consiliului Ecumenic al Bisericilor să participe la organizarea unor „culoare umanitare veritabile” în Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres.

”Cunoscând experienţa Consiliului Ecumenic al Bisericilor în reglementarea crizelor umanitare, vă solicităm să ajutaţi, în special prin intermediul agenţiilor afiliate, pe Ucraina şi pe ucrainenii care în prezent fug de război. Vă cerem să deveniţi mediatori în organizarea de culoare umanitare veritabile”, este apelul Olenei Zelenska prezentat într-o scrisoare publicată de Președinția Ucrainei.

Consiliul Ecumenic al Bisericilor reprezintă 580 de milioane de creştini din toată lumea și reuneşte 352 de biserici din aproximativ 100 de ţări şi teritorii.

Nu mai există legături feroviare între Ucraina și Belarus, potrivit lui Oleksandr Kamișin, președintele rețelei feroviare a Ucrainei, relatează BBC.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Kamișin a făcut anunțul după ce apelul său adresat lucrătorilor feroviari din Belarus să nu transporte trenuri militare rusești către Ucraina nu ar fi avut ecou.

19 copii refugiați din Ucraina au fost vizitați sâmbătă de Suveranul Pontif la Spitalul de Pediatrie Bambino Gesù din capitala Italiei, relatează CNN.

Copiii au plecat din Ucraina în primele zile ale războiului și sunt tratați acum în unitatea medicală din Italia pentru afecțuni oncologice și neurologice, precum și pentru rănile grave pe care le-au suferit în urma exploziilor, a precizat directorul de presă al Vaticanului, Matteo Bruni, într-un comunicat

„Papa s-a oprit în saloane și i-a vizitat pe toți micuții prezenți, înainte de a se întoarce la Vatican”, scrie în comunicat.

De la începutul războiului din Ucraina, 50 de copii refugiați au trecut prin spitalul de la Roma, potrivit Vaticanului.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Mai multe detalii: Papa Francisc, în vizită la copiii ucraineni tratați la un spital din Roma

Autoritățile locale din Mariupol asediat susțin că ocupanții ruși duc cu forța mii de cetățeni ai orașului în Rusia, relatază publicația The Kyiv Independent.

Oamenii ar fi fost duși în tabere, unde li s-au verificat telefoanele și documentele, pentru ca apoi să fie transportați în orașe din Rusia. Anterior, vicepremierul ucrainean a declarat că forțele ruse au împiedicat autobuzele trimise de Kiev să intre în oraș.

⚡️Mariupol council: Russian occupiers forcibly move thousands of Mariupol residents to Russia.

The civilians were allegedly taken to camps where Russians checked their phones and documents and then forcibly moved some of them to remote cities in Russia.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 19, 2022

Evacuări ale oamenilor în Rusia au avut loc încă de la începutul invaziei, însă acum oficialii ucraineni susțin că oamenii au fost duși cu forța.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Vedeți mai jos mai multe imagini realizate de fotojurnaliștii agenției EPA de la evacuarea către orașele din Rusia, în urmă cu câteva zile:

Din 24 februarie, peste 3,3 milioane de oameni au părăsit Ucraina, a anunțat vicepremierul Irina Verșciuk. Alte două milioane de oameni au fost strămutați în zone mai sigure.

Totodată, din zonele aflate în prima linie a războiului, au fost evacuați 190.000 de civili. Coridoarele umanitare au funcționat conform acordului în Kiev și Luhansk, însă cel din Mariupol a fost închis din nou din cauza atacurilor. Trupele ruse nu au permis autobuzelor să intre în oraș, a acuzat vicepremierul ucrainean.

Citește și: Întoarcerea. Cine sunt cei care iau bacul înapoi spre Ucraina

Viceministrul chinez de Externe, Le Yucheng, a calificat drept din ce în ce mai „rezvoltătoare” sancțiunile impuse de națiunile occidentale Rusiei din cauza invadării Ucrainei, relatează Reuters, potrivit BBC.

„Sancțiunile împotriva Rusiei devin din ce în ce mai revoltătoare”, a spus Le la forumul de securitate de la Beijing, adăugând că cetățenii ruși sunt privați „fără motiv” de bunuri din străinătate.

„Istoria a demonstrat în repetate rânduri că sancțiunile nu pot rezolva problemele. Sancțiunile vor dăuna doar oamenilor obișnuiți, vor afecta sistemul economic și financiar… și economia globală”, a adăugat Le.

În același timp, oficialul de rang înalt de la Beijing este de părere că NATO nu ar trebui să se extindă spre est, ”punând la colț” o putere nucleară precum Rusia.

China nu a condamnat invazia Rusiei în Ucraina, refuzând să folosească termenul „invazie”, dar și-a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la război.

Prim-ministrul japonez Fumio Kishida a declarat într-o întâlnire cu premierul indian Narendra Modi că invazia Ucrainei de către Rusia a zdruncinat „fundamentul ordinii internaționale” și a necesitat un răspuns clar, relatează BBC.

„Noi (Kishida și Modi) am confirmat că orice schimbare unilaterală a status quo-ului prin forță nu poate fi iertată în nicio regiune și este necesar să căutăm soluții pașnice ale disputelor, bazate pe dreptul internațional”, a declarat Kishida reporterilor după întâlnirea cu Modi, la New Delhi.

Japonia a impus sancțiuni pentru zeci de persoane și organizații din Rusia și a acceptat refugiați ucraineni. India, în schimb, nu a condamnat invazia rusă în Ucraina.

India și Japonia sunt părți din Dialogul Cvadrilateral de Securitate (Quad), format în care sunt incluse și Australia și SUA.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a asociat sâmbătă lupta ucrainenilor împotriva invaziei ruse cu votul dat de britanici în 2016 pentru ieșirea din Uniunea Europeană, relatează The Guardian și New York Times.

În discursul său la conferința de primăvară a conservatorilor de la Blackpool, Johnson a spus că este „instinctul poporului acestei țări, ca și al Ucrainei, de a alege libertatea”, votul Brexit fiind un „exemplu recent celebru”.

„Este instinctul poporului acestei țări, ca și al Ucrainei, să aleagă libertatea de fiecare dată. Când poporul britanic a votat pentru Brexit într-un număr atât de mare, nu cred că s-a datorat faptului că era ostil străinilor. A vrut să fie liber”, a afirmat premierul Johnson.

În discursul său, liderul de la Londra s-a referit și la revoluția din 2014 din Ucraina, în care un președinte pro-rus a fost înlocuit cu unul pro-occidental, precum și la democrația țării, presa liberă și alegeri.

Aceste evoluții explică de ce președintele Vladimir Putin „încearcă atât de brutal să stingă flacăra libertății în Ucraina și de aceea este atât de vital să eșueze”, a continuat el, adăugând că invazia rusă în Ucraina a fost un „punct de cotitură pentru lume” și „normalizarea relațiilor” cu Rusia ar fi o greșeală.

Comparația situației din Ucraina cu Brexitul a fost condamnată de colegul conservator al lui Johnson, Lord Barwell, care a subliniat că Ucraina încearcă să adere la UE.

„Comentariile lui Boris Johnson care compară situația care pune în pericol viața Ucrainei cu Brexit au fost grosolane și dezagreabile și arată cât de sunt de obsedați conservatorii de Brexit”, a spus, la rândul său, parlamentarul Ian Blackford, lider al Partidului Național Scoția (SNP).

O reacție a venit și din partea fostului premier polonez Donald Tusk.

„Boris Johnson compară lupta ucrainenilor cu votul britanicilor pentru Brexit. Îmi amintesc încă entuziasmul lui Putin și Trump după referendum. Boris, cuvintele tale jignesc ucrainenii, britanicii și bunul simț”, a scris pe Twitter Tusk, președinte al Partidului Popular European.

Boris Johnson likens Ukrainians fight to British people voting for Brexit. I can still remember the enthusiasm of Putin and Trump after the referendum. Boris, your words offend Ukrainians, the British and common sense.

— Donald Tusk (@donaldtuskEPP) March 19, 2022

Boris Johnson a fost unul dintre liderii campaniei pentru Brexit.

Președintele ucrainean a făcut apel la Elveția să reprime oligarhii ruși pe care îi acuză că alimentează cu banii lor războiul din țara sa, relatează The Guardian și Reuters.

Zelenski a lansat acest apel într-un mesaj audio către miile de persoane care au participat sâmbătă, la Berna, la un protest antirăzboi. Liderul de la Kiev a mulțumit Elveției pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului, dar a vorbit și despre ”banii oamenilor care au declanșat acest război”, cerând măsuri împotriva oligarhilor.

„În băncile voastre se află banii oamenilor care au declanșat acest război. Asta este dureros. Asta este și o luptă împotriva răului, este necesar să fie îngheţate conturile lor. Este o luptă şi voi o puteţi duce.

Ucrainenii simt cum este atunci când orașele sunt distruse. Ele sunt distruse la ordinul oamenilor care locuiesc în Europa, în frumoasele orașe elvețiene, care se bucură de proprietăți în orașele voastre. Ar fi foarte bine să-i lăsați fără acest privilegiu”, a spus Volodimir Zelenski.

Elveția, care nu este membră a UE, a adoptat toate sancțiunile blocului comunitar împotriva persoanelor și entităților rusești.

Mai multe informații: Zelenski cere Elveției să ia măsuri împotriva oligarhilor, într-un mesaj transmis live celor care protestau față de război

O nouă imagine din satelit publicată astăzi, 19 martie, de Maxar Technologies arată amploarea distrugerilor provocate de bombardamentul de miercuri asupra teatrului din orașul-port la Marea Azov.

Cuvântul „copii” este încă scris cu litere albe pe pământ, la intrarea în clădire.

Teatrul era folosit ca adăpost de către civilii din Mariupol, iar potrivit estimărilor autorităților, în momentul atacului în clădire de ascundeau între 800 și 1.300 de oameni.

Primele informații din dimineața de după bombardament indicau că buncărul teatrului a rezistat atacului, însă efoturile de căutare a supraviețuitorilor se desfășoară cu dificultate în condițiile în care bombardamentele au loc în continuare. Luptele cu forțele ruse se defășoară acum inclusiv în centrul orașului.

Mai multe informații: Sute de oameni, blocați de trei zile sub teatrul bombardat din Mariupol. „Luptele de stradă împiedică lor”

Consilierul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, negociator în discuțiile cu partea rusă, a făcut apel la China să se alăture statelor occidentale în ”a condamna barbaria rusă” în Ucraina, relatează Agerpres.

”China poate fi un element important al sistemului de securitate mondial dacă adoptă decizia corectă de a susţine coaliţia ţărilor civilizate şi de a condamna barbaria rusă. Occidentul trebuie să explice Beijingului cum diferă 1,6 trilioane de dolari de 150 de miliarde de dolari”, a scris Mihailo Podoliak într-un mesaj publicat pe Twitter.

Mesajul oficialului ucrainean vine la o zi după discuția telefonică dintre președintele american Joe Biden și omologul său chinez Xi Jinping. Liderul de la Casa Albă l-a avertizat pe președintele chinez în legătură cu posibilele consecințe în cazul în care Beijingul va sprijin Moscova.

La rândul său, Xi Jinping i-a spus lui Joe Biden că războiul nu este „în interesul nimănui”, dar a evita să-l critice direct pe Vladimir Putin.

Mai multe detalii: Kievul cere Chinei să se alăture altor națiuni pentru a ”condamna barbaria rusă”

De la debutul războiului, Ucraina a evacuat 190.000 de civili din zonele aflate în prima linie a conflictului, prin coridoarele umanitare, relatează Reuters.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a declarat sâmbătă, 19 martie, că în regiunile Kiev și Luhansk coridoarele umanitare funcționează.

În schimb, un coridor planificat către orașul-port de la Marea Azov, Mariupol, a fost doar parțial operațional, în condițiile în care trupele ruse nu au permis trecerea autobuzelor cu civili, potrivit oficialului de la Kiev.

Aproximativ 1,5 milioane de copii au plecat din Ucraina de la debutul războiului și sunt expuși riscului de a fi traficați, potrivit datelor Fondului Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF), citate de CNN.

În același timp, ”nenumărați alți” copii sunt strămutați în interiorul țării pe măsură ce războiul continuă, potrivit unui comunicat transmis sâmbătă, 19 martie, de agenția ONU.

„Războiul din Ucraina duce la strămutări masive și la fluxuri de refugiați – condiții care ar putea duce la o creștere semnificativă a traficului de persoane și la o criză acută de protecție a copiilor”, a declarat Afshan Khan, directorul regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală.

Oficialul subliniază că minorii strămutați sunt extrem de expuși riscului de a fi separați de familii, de a fi exploatați sau traficați și astfel, ”au nevoie ca guvernele din regiune să intensifice și să ia măsuri pentru a-i menține în siguranță”.

Între 24 februarie și 7 martie, UNICEF a identificat peste 500 de copii neînsoțiți care au trecut granița din Ucraina în România. Cifra totală a copiilor neînsoțiți care se traversează frontierele ajungând în țările învecinate este „probabil mult mai mare”, a adăugat agenția.

Pentru a extinde măsurile de protecție, ONU și partenerii săi din societatea civilă au înființat centre de informare în țările vecine Ucrainei, identificate drept „Buline albastre”, pentru a oferi servicii esențiale familiilor de refugiați.

UNICEF îndeamnă, de asemenea, guvernele statelor învecinate ”să îmbunătățească colaborarea transfrontalieră și schimbul de informații între autoritățile de control la frontieră, de aplicare a legii și de protecție a copilului și să identifice rapid copiii separați, să implementeze proceduri de urmărire și reunire cu familiile pentru copiii lipsiți de îngrijirea părinților”.

Mai multe detalii: Circa 1,5 milioane de copii au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse. UNICEF: Sunt expuși riscului de a fi traficați

Cel puțin 847 de civili, inclusiv 64 de copii, au murit în Ucraina de la începutul invaziei ruse, a anunțat sâmbătă Biroul ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) într-o declarație transmisă CNN.

Oficiului Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului a transmis că 1.399 de civili au fost răniți, inclusiv 78 de copii, în mare parte cauzate de bombardamente și atacuri aeriene. Bilanțul real este considerat a fi mult mai mare, au mai spus reprezentanții organizației.

Premierul luxemburghez Xavier Bettel a discutat sâmbătă la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, în special despre situația îngrijorătoare din Mariupol, potrivit CNN. 

„Tocmai am vorbit din nou cu Vladimir Putin. De la ultimul nostru schimb, situația de pe teren s-a înrăutățit, mai ales în orașul Mariupol. Imaginile care ajung la noi sunt intolerabile. Scopul trebuie să rămână detensionarea, adoptarea încetării focului și continuarea proceselor de negociere”, a transmis Bettel pe Twitter.

📞Just spoke to Vladimir Putin again. Since our last exchange, the situation on the ground has worsened, especially in the city of Mariupol. The images that reach us are intolerable. The goal needs to remain de-escalation, adoption of ceasefire & furthering negotiation processes.

— Xavier Bettel (@Xavier_Bettel) March 19, 2022

​O „nouă era a intimidării” care se întinde de la Marea Baltică la Marea Neagră se profilează dacă Vladimir Putin reușește să invadeze Ucraina, a transmis, sâmbătă, Boris Johnson, potrivit The Guardian. Premierul britanic a mai spus că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut o „greşeală catastrofală” atunci când a invadat Ucraina.

„Cu fiecare zi în care rezistenţa eroică a Ucrainei continuă, este clar că Putin a făcut o greşeală catastrofală”, a spus Boris Johnson, sâmbătă, la conferinţa Partidului Conservator de la Blackpool.

Johnson a spus că Putin s-a simţit ameninţat de Ucraina, deoarece cele două ţări au fost „atât de apropiate din punct de vedere istoric”. „Este vital ca invazia Moscovei să eşueze”, a spus acesta, deoarece „un Putin victorios nu se va opri în Ucraina”.

Liderul britanic a precizat și că normalizarea relațiilor cu Putin, după acțiunile acestuia în Ucraina, este o greșeală majoră: „Știu că mai sunt și alții în întreaga lume care spun că este mai bine să te acomodezi cu tirania. Cred că greșesc profund”, a spus Johnson.

Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă că sistemul de rachete de croazieră „Bastion” a distrus centrele de radio și de informații electronice ale Forțelor Armate ucrainene din localitățile Veliky Dalnyk și Velikodolinskoe, situate în regiunea Odesa, potrivit CNN.

„În noaptea de 18 spre 19 martie, aeronavele operațional-tactice, fără pilot, ale armatei ruse au lovit 69 de unități militare din Ucraina”, a transmis ministerul rus al Apărării.

Instituția susține că în total, „de la începutul operațiunii militare speciale, 196 de vehicule aeriene ucrainene, fără pilot, 1.438 de tancuri și alte vehicule blindate de luptă, 145 de lansatoare de rachete multiple, 556 de piese de artilerie de câmp și mortiere, precum și 1.237 de unități de vehicule militare speciale au fost distruse”.

CNN precizează că nu poate verifica în mod independent bilanțul anunțat de Ministerul rus al Apărării.

Trupele ucrainene din Kiev au reținut 127 de sabotori, inclusiv 14 grupuri de infiltrare, de la începutul invaziei ruse și până în prezent, a anunțat șeful administrației militare a capitalei, Mykola Zhyrnov, potrivit BBC.

Zhyrnov spune că barajele rutiere au fost esențiale în capturarea agenților proruși, pe care Ucraina îi acuză de sabotaj și infiltrare.

„Acestea stau la baza fortificațiilor, barierelor, punctelor de control pentru vehicule și oameni, precum și la baza construcției altor sisteme de apărare, inclusiv a celor de unde se poate deschide focul”, a precizat Jhyrnov, potrivit agenției de presă Unian.

Cu 35 de piețe și 635 de magazine deschise, Kievul are suficiente stocuri de alimente, chiar și pentru o apărare pe termen lung, a adăugat Mykola Zhyrnov.

Relația Rusiei cu China va deveni mai puternică ca urmare a situației politice actuale, a declarat sâmbătă ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, potrivit BBC.

„Într-o perioadă în care Occidentul subminează în mod flagrant toată fundația pe care se bazează sistemul internațional, desigur că noi – ca două mari puteri – trebuie să ne gândim cum să continuăm în această lume”, a spus Lavrov, citat de agenția rusă de știri Interfax.

Declarația ministrului rus de Externe vine în contextul în care președintele american Joe Biden și omologul său chinez, Xi Jinping, au avut vineri o convorbire telefonică privind războiul din Ucraina.

Casa Albă a anunțat că Joe Biden l-a avertizat pe Xi Jinping despre „implicațiile și consecințele” pentru China dacă Beijingul va oferi sprijin material Rusiei în acest război.

Presa de stat chineză a relatat că Xi i-a spus lui Biden că războiul din Ucraina „nu este în interesul nimănui” și că „relațiile dintre state nu pot avansa în stadiul de confruntare”. „Criza din Ucraina este ceva ce nu vrem să vedem”, ar fi adăugat liderul chinez.

Șapte civili au fost uciși, iar alți cinci răniți, în urma unor atacuri desfășurate vineri cu artilerie grea (mortiere) în localitatea Makarov din regiunea Kiev, anunță agenția Ukrinform, citând Poliția Națională ucraineană.

Mai multe clădiri rezidențiale au fost distruse, în timp ce o clădire administrativă și alte spații au fost avariate. Cele cinci persoane rănite au fost transportate la spital.

Poliția se află la locul bombardamentelor, documentează consecințele atacului și le acordă ajutor locuitorii afectați.

As a result of #Russian enemy shelling on #Makariv,#Kyiv region, seven civilians were killed.
Five people were injured and are in hospital.
As a result of the shelling, residential buildings were destroyed, an administrative building and other premises were damaged.- UA Police pic.twitter.com/LgqIeEgW7q

— EMPR.MEDIA (@EuromaidanPR) March 19, 2022

Imagini dramatice au fost suprinse în orașul Mikolaiv din sudul Ucrainei, după ce o bază militară a fost bombardată, relatează BBC.

Reporterul belgian Robin Ramaekers, care a vizitat în această dimineață locul atacului, a relatat că cel puțin 80 de cadavre au fost scoase din dărâmături, iar „multe altele” încă se află dedesubt.

Numărul morților nu a fost confirmat de autoritățile ucrainene, pentru că este vorba despre o bază militară, iar BBC precizează că nu a putut verifica informațiile. Potrivit presei locale, citată de AFP, cel puțin 40 de soldați ucraineni au fost uciși în urma atacului aerian desfășurat de trupele ruse.

Imaginile de aseară de la fața locului au suprins cum o fetiță este scoasă de sub dărâmături, starea acesteia nefiind cunoscută în prezent.

Mai jos sunt câteva dintre fotografiile pe care Robin Ramaekers, un reporter al postul public flamand VTM, le-a realizat sâmbătă dimineață la Mikolaiv. „Ei (salvatorii, n.r.) continuă să caute cadavre aici în Mikolaiv, dar în același timp se aude o altă sirenă de raid aerian, așa că toată lumea a coborât în adăposturile antiaeriene”, a scris reporterul.

er wordt volop verder gezocht naar lichamen hier in #Mykolaiv, tegelijk opnieuw luchtalarm, iedereen naar de schuilkelders… #vtmnieuws pic.twitter.com/ycfblo5Mvp

— Robin Ramaekers (@ramaekers_robin) March 19, 2022

Polonia a propus Uniunii Europene ca blocul comunitar să impună o interdicţie totală asupra comerţului său cu Rusia, a anunțat sâmbătă premierul polonez Mateus Morawiecki, care a pledat pentru adoptarea unor sancţiuni mai severe împotriva Moscovei ca răspuns la invadarea Ucrainei, relatează agenția Reuters, preluată de Agerpres.

„Polonia propune adăugarea unei blocade comerciale la acest pachet de sancţiuni cât mai curând posibil, (inclusiv) în privinţa celor două porturi ale sale maritime, dar şi interzicerea comerţului terestru. Întreruperea completă a comerţului cu Rusia ar forţa şi mai mult Moscova să se gândească dacă ar fi mai bine să oprească acest război plin de cruzime”, a declarat Mateus Morawiecki.

La începutul acestei săptămâni, statele membre UE au convenit asupra unui al patrulea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Preşedinţia franceză a Consiliului UE a precizat că statutul comercial al Rusiei de „cea mai favorizată naţiune” va fi revocat.

Apar informații contradictorii privind situația uneia dintre principalele unități industriale ale Ucrainei – uzina de oțel Azov din Mariupol, scrie CNN.

Vineri seara, un consilier guvernamental a raportat că fabrica a căzut în mâinile trupelor ruse, după mai multe lupte purtate cu forțele ucrainene pentru controlul amplasamentului de pe malul Mării Azov.

Dar într-o actualizare de sâmbătă, batalionul Azov, care are o prezență numeroasă în Mariupol, a anunțat că uzina de oțel a rămas sub controlul ucrainean.

„Inamicul nu a ajuns atât de departe în oraș. Marina (ucraineană, n.r.), împreună cu batalionul Azov și cu poliția, continuă să apere orașul și civilii”, a declarat pentru televiziunea ucraineană Vladislav Sobolievskyi, membru al batalionului.

„Astăzi (sâmbătă, n.r.), fabrica de oțel Azov este sub controlul nostru. Loviturile aeriene au lovit întreg orașul, inclusiv uzina, dar inamicul nu a cucerit-o”, a precizat Vladislav Sobolievskyi.

Uriașa oțelărie se află imediat la est de centrul orașului Mariupol. Pierderea controlului asupra instalației în fața forțelor ruse ar fi fost un regres uriaș al eforturilor trupelor ucrainene de a rezista, notează CNN.

SUA au acceptat să furnizeze o companie de infanterie mecanizată Stryker grupului tactic de luptă al Bulgariei în cadrul eforturilor NATO de consolidare a flancul estic după invazia Rusiei în Ucraina, a anunțat sâmbătă premierul bulgar Kiril Petkov, potrivit Reuters.

„SUA au fost de acord să trimită o companie Stryker” a declarat premierul bulgar într-o conferinţă de presă comună cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin. „Acesta este un semnal puternic pentru toţi aliaţii noştri din NATO”, a adăugat Petkov.

Bulgaria, cel mai apropiat aliat al Moscovei în perioada Războiului Rece, dar stat membru al NATO şi al UE în prezent, înfiinţează un grup tactic de luptă de până la 1.000 de soldaţi sub conducerea operaţională a Comandantului suprem al forţelor aliate în Europa. Este de așteptat ca acest grup tactic de luptă să găzduiască trupe din alte ţări aliate.

„Doresc să subliniez importanţa anunţului că Bulgaria a înfiinţat şi conduce un grup tactic de luptă multinaţional al NATO. Este un pas important şi îl sprijinim pe deplin”, a declarat, la rândul lui, Lloyd Austin.

Kiril Petkov a mai spus că Sofia va continua să trimită ajutor umanitar în Ucraina şi să primească refugiaţi ucraineni care fug din calea războiului, dar că nu ia în calcul să trimită armament Kievului deocamdată, pentru că Bulgaria, stat cu ieșire la Marea Neagră, este prea aproape de conflictul militar.

Luptele care se dau pe străzile din centrul orașului Mariupol împiedică salvarea sutelor de civili blocați în subsolul teatrului care a fost bombardat de Rusia miercuri, a anunțat primarul orașului, potrivit The Guardian.

Edilul Vadym Boychenko a declarat pentru BBC că echipele de salvare pot ajuta oamenii să iasă din subsolul treatrului doar în perioadele în care luptele scad în intensitate. „Sunt tancuri… și bombardamente de artilerie și focuri de armă în zonă”, a precizat primarul Mariupolului.

„Forțele noastre fac tot posibilul pentru a-și menține poziția în oraș, dar trupele inamicului sunt mai numeroase, din păcate”, a mai declarat Vadym Boychenko.

Vineri, autoritățile din Mariupol au anunțat că 130 de oameni fost salvați, precizând că peste 1.000 de persoane au rămas blocate în subsolul clădirii. Rusia neagă că a bombardat teatrul.

Olanda și Germania vor furniza Slovaciei trei sisteme de apărare Patriot, ca parte a măsurilor NATO de consolidare a capacităților defensive pe Flancul Estic al Alianței, anunță The Kyiv Independent, citând Reuters.

„Înrăutățirea situației de securitate din Europa ca urmare a invaziei ruse în Ucraina face ca această contribuție să fie necesară”, a declarat ministrul olandez al Apărării, Kajsa Ollongren, într-un comunicat de presă.

Anterior, Ministerul slovac al Apărării a anunțat că este dispus să ofere Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană S-300, în cazul în care aliații NATO vor găsi o soluție să le înlocuiască.

Armata ucraineană nu a remarcat schimbări importante în ultimele 24 de ore în zonele din prima linie a frontului, a anunțat sâmbătă consilierul prezidențial Oleksiy, potrivit Reuters.

Acesta a precizat, într-un mesaj video, că în mai multe orașe ale țării luptele sunt în desfășurare. Conform acestuia, „punctele fiebinți” ale ofensivei ruse vizează:

• orașul-port Mariupol, din sud-estul țării;
• orașele sudice Mikolaiv și Herson;
• orașul Izium, situat în estul Ucrainei.

Nouă persoane au fost ucise vineri și alte 17 rănite în urma bombardamentelor care au lovit suburbiile orașului Zaporojie, situat în sudul Ucrainei, a anunțat sâmbătă viceprimarul Anatoliy Kurtiev, potrivit Reuters.

Între timp, armata ucraineană a impus o interdicție de circulație pentru 38 de ore în Zaporojie, care este atacat de forțele ruse cu mortiere, tancuri, elicoptere și sisteme de rachete, a mai anunțat Kurtiev, într-o postare online. Interdicția va intra în vigoare sâmbătă, la ora 14:00 GMT, și este valabilă până luni la ora 6:00.

Statul Major al armatei ucrainene anunță că peste 14.000 de soldați ruși au fost uciși în primele trei săptămâni de lupte, de când Rusia și-a început invazia, relatează BBC.

Într-o actualizare a situației militare, publicată pe Facebook, oficialii ucraineni au precizat că aproximativ 14.400 de soldați ruși au fost uciși.

Actualizarea mai anunță că Moscova a pierdut o cantitate imensă de echipamente militare, inclusiv aproximativ 1.470 de transportoare blindate de trupe, 60 de tancuri și peste 100 de avioane de luptă și elicoptere.

These are the indicative estimates of Russias losses as of March 19, according to the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/NotLoVGhkV

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 19, 2022

BBC precizează nu poate verifica în mod independent aceste cifre, deși surse din serviciile occidentale de informații au sugerat că aproximativ 7.000 de soldați au fost uciși până acum în Ucraina. De asemenea, un număr cuprins între 14.000 și 21.000 de militari ruși au fost răniți, potrivit acestor surse.

Anunțul Statului Major vine după ce forțele ucrainene au transmis că au ucis un al cincilea general rus.

Generalul-locotenent Andrei Mordvichev ar fi cel mai înalt comandant rus ucis în conflict până acum, deși BBC notează, din nou, că nu poate verifica în mod independent informația.

Rusia continuă să obțină „câștiguri progresive” în sudul Ucrainei, acolo unde a folosit „tehnici brutale și sălbatice” în modul în care a vizat civilii, a declarat sâmbătă secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, potrivit CNN.

„În ceea ce privește progresul rușilor în sud, aș spune că ei continuă să înregistreze câștiguri progresive. Aș spune, de asemenea, că au folosit niște tehnici brutale și sălbatice în ceea ce privește modul în care au vizat populația civilă”, a afirmat Lloyd Austin, în timpul unei conferințe de presă comune cu premierul bulgar Kiril Petkov, la Sofia.

„Și, din nou, am spera ca ei (rușii, n.r.) să aleagă o cale diferită”, a adăugat Austin. Suferința pe care au îndurat-o civilii „a fost greu de privit”, a mai spus oficialul american.

Trupele ruse au făcut progrese în sudul Ucrainei folosind tactici „smulse din manualul Siriei”, a declarat vineri seară, pentru CNN, Mason Clark, principal analist rus la Institutul pentru Studiul Războiului.

Aceste tactici includ „țintirea specifică, cartier-cu-cartier”, arme mai puțin precise, dar care au zonă mai mare de impact și produc mai multe victime, precum și lovirea infrastructurii civile, a precizat Mason Clark.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank din SUA, oferă, în raportul de vineri, câteva perspective interesante asupra modului în care Rusia încearcă să-și impună autoritatea în teritoriile pe care le-a ocupat până acum în Ucraina, relatează BBC, potrivit news.ro.

ISW arată că forţele invadatoare ar putea încerca să stabilească „un regim administrativ şi poliţienesc strict” în mai multe zone, în timp ce distribuie alimente civililor pentru a menţine o imagine pozitivă.

Think tank-ul adaugă că ruşii continuă să reţină funcţionari publici și activişti proucraineni.

Aceste măsuri represive vin în condiţiile în care Rusia „şi-a epuizat în mod semnificativ resursele umane” şi ia „măsuri extreme în materie de personal”, fiind demis chiar un general.

Institutul american consideră că forţele ucrainene au lansat un contraatac de succes în apropierea oraşului Mikolaiv din sudul încercuit şi au oprit înaintarea trupelor ruse în Harkov.

Portalul Nexta TV a publicat noi imagini din regiunea Harkov, după o noapte de lupte. Zeci de locuințe din districtul Velyka Danylivka au fost avariate sau distruse complet, în urma atacurilor lansate de forțele ruse.

Velyka Danylivka, #Kharkiv after a night of battles. pic.twitter.com/EdFqAXNWY0

— NEXTA (@nexta_tv) March 19, 2022

Procuratura Generală ucraineană a anunțat sâmbătă că 112 copii au fost uciși până acum în conflictul militar declanșat de Rusia, informează Reuters.

De asemenea, alți 140 de copii ucraineni au fost răniți, a precizat instituția, pe canalul oficial de Telegram.

Reuters notează că nu a putut verifica imediat informațiile transmise de Procuratura Ucrainei.

În orașul Zaporojie, din sudul Ucrainei, va fi instituită o interdicție de circulație de 38 de ore, începând de sâmbătă de la ora 14:00 GMT, informează The Guardian. Armata ucraineană a ordonat oamenilor să nu iasă din case până luni dimineață, a anunțat viceprimarul orașului, Anatolii Kurtiev.

„Nu ieșiți afară în acest timp!”, a transmis Kurtiev, într-o postare online.

Orașul Zaporojie, capitală regională, a devenit o importantă rută de evacuare, cel puțin pentru cei aproximativ 35.000 de oameni care au reușit să fugă din orașul asediat Mariupol.

De la declanşarea războiului în Ucraina şi până vineri, 18 martie, la ora 24.00, au intrat pe teritoriul României 480.466 cetăţeni ucraineni, a anunțat Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, potrivit Agerpres.

Vineri, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în țara noastră 67.621 de persoane, dintre care 11.182 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 13,9% faţă de ziua precedentă).

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 5.421 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 15,9%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 4.156 de cetăţeni ucraineni (scădere cu 18,4%).

Ucraina speră să deschidă sâmbătă zece coridoare umanitare pentru evacuarea civililor, a anunțat viceprim-ministrul țării, Iryna Vereșciuk, potrivit The Guardian.

Reuters relatează că Vereshchuk a precizat că a fost convenit un coridor umanitar inclusiv pentru orașul asediat Mariupol, unde sunt în continuare blocați peste 300.000 de oameni, deși eforturile anterioare ale autorităților de a evacua civilii de acolo, în cadrul unei încetări temporare a focului, au eșuat în mare parte, ambele părți acuzându-se reciproc de nerespectarea acordurilor.

Oficialii occidentali s-au temut, multă vreme, că nivelul rezistenței ucrainene din orașul-port asediat Mariupol va începe să se diminueze, relatează corespondetul BBC din Kiev, James Waterhouse.

În urmă cu doar două zile, existau predicții potrivit cărora orașul ar putea cădea în mâinile rușilor în decurs de câteva săptămâni, însă acum există relatări potrivit cărora luptele se duc în interiorul orașului, după ce trupele ruse au reușit să își croiască drum prin baricadele blindate.

Luptele în Mariupol continuă să izbucnească, în timp ce 300.000 de oameni sunt încă blocați acolo, din cauza bombardamentelor ruse, motiv pentru care rutele de evacuare nu pot fi folosite.

Potrivit informațiilor corespondentului BBC, sute de oameni încă sunt prinși sub dărâmăturile teatrului bombardat în urmă cu câteva zile, în care se credea aproximativ 1.000 de persoane s-au refugiat.

Situația continuă să fie disperată și, în cazul în care Mariupol va fi cucerit, orașul ar oferi Rusiei un coridor terestru care se întinde de-a lungul coastei de sud și în regiunile de est ale Ucrainei.

În tot acest timp, orașul Harkov, din estul țării, continuă să respingă atacurile rusești, la fel ca și orașul Sumi, situat în nord-estul Ucrainei, iar Kremlinul pare din ce în ce mai frustrat din cauza faptului că nu le poate cuceri.

Moscova susține că a folosit arme hipersonice pentru a distruge un depozit militar subteran din vestul Ucrainei, informează The Guardian. Rachetele hipersonice „Kinjal” sunt arme rapide care pot evita detectarea de către sistemele de apărare antiaeriană.

Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă că a distrus un mare depozit subteran de rachete și muniție pentru avioane situat în regiunea Ivano-Frankivsk din Ucraina, potrivit agenției de presă Interfax.

Ministerul a precizat că a distrus și centrele militare ucrainene de radio și de recunoaștere din apropierea orașului-port Odesa, folosind un sistem de rachete de croazieră, mai scrie agenția Interfax, preluată de Reuters.

The Guardian precizează că informațiile oferite de Ministerul rus al Apărării nu au fost verificate în mod independent.

Rusia nu a recunoscut niciodată, până acum, că folosește rachete hipersonice în luptă.

„Kinjal” sunt rachete balistice de ultimă generație care pot zbura în atmosfera superioară cu o viteză de peste cinci ori mai mare decât cea a sunetului, notează BBC.

Potrivit armatei ruse, sistemul de rachete „Kinjal” utilizat în atacurile din Ucraina este capabil să lovească ținte pe o rază de peste 2.000 km și poate evita toate sistemele de apărare antiaeriană și antirachetă existente.

Iată cele mai recente informații despre războiul din Ucraina, rezumate de BBC:

• Președintele ucrainean Volodymir Zelenski, a cerut, în cursul nopții, organizarea „fără întârziere” a unor tratative „serioase” de pace și securitate cu Moscova. Liderul de la Kiev a subliniat că aceasta ar fi singura șansă pentru Rusia de a limita „daunele cauzate de propriile greșelile”. Mai multe detalii aici: De pe străzile Kievului, Zelenski îndeamnă Rusia la negocieri de pace: „Este timpul să ne întâlnim”
  
• Forțele ruse au fost de acord să permită civililor să părăsească mai multe orașe din estul Ucrainei, din regiunea Luhansk, după ora locală 09:00 (07:00 GMT), a anunțat guvernatorul regional Serhiy Gaiday.
• Statul Major al Forțelor Armate din Ucraina susține că un general-locotenent rus a fost ucis în orașul Cernobaievka în urma unui atac de artilerie. Forțele armate ale țării au anunțat, de asemenea, că apărarea aeriană a distrus cel puțin 12 ținte aeriene rusești.
• Fostul premier britanic Gordon Brown se numără printre cei 140 de academicieni, avocați și politicieni care au semnat o petiție prin care se cere organizarea unui proces pe modelul Nürnberg pentru președintele rus Vladimir Putin.
• Foștii președinți americani Bill Clinton și George W Bush au vizitat o biserică ucraineană din Chicago pentru a-și exprima solidaritatea cu poporul condus de Volodimir Zelenski.

Forțele ruse au început să sape și construiesc movile de pământ în jurul echipamentelor lor militare amplasate la nord-vest de capitala Ucrainei, Kiev, arată mai multe imagini din satelit suprinse de compania americană Maxar Technologies, potrivit CNN.

Noile imagini din satelit suprind digurile de protecție din jurul echipamentului militar rusesc amplasat lângă Ozera și Baza Aeriană Antonov.

Echipamente militare rusești suplimentare și unele construcții de movile au fost, de asemenea, surprinse în satele Zdvyzhivka și Berestyanka, situate la nord-vest de Kiev.

Ministerul Apărării din Regatul Unit susține că Moscova „nu a reușit până acum să-și atingă obiectivele inițiale” și a fost „surprinsă de amploarea și ferocitatea rezistenței ucrainene”, informează The Guardian.

În cea mai recentă actualizare a datelor oferite de serviciile sale de informații, Ministerul britanic al Apărării afirmă că Rusia a fost obligată să-și schimbe abordarea operațională și că acum urmărește o strategie de uzură.

„Această strategie va implica, posibil, utilizarea fără discernământ a puterii de foc, care va avea ca rezultat creșterea victimelor civile, distrugerea infrastructurii ucrainene și intensificarea crizei umanitare”, avertizează instituția britanică.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 19 March 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/iXd9G8IiA0

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/6fYJwelqMP

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 19, 2022

Potrivit ONU, 816 civili din Ucraina au fost uciși de la începutul războiului, în timp ce 1.333 de persoane au fost rănite, majoritatea din cauza armelor explozive. Oficialii de la Kiev au declarat vineri că 222 de persoane au fost ucise până acum în capitala țării, inclusiv 60 de civili și patru copii.

Guvernatorul regiunii Luhansk din Ucraina a anunțat că sâmbătă va fi deschis un coridor umanitar pentru evacuarea civililor, scrie Reuters.

Guvernatorul Serhiy Gaiday a precizat, pe contul său de Telegram, că a fost convenită o încetare a focului începând de la ora 9 dimineața, ora Kievului.

„A fost convenit un coridor umanitar, vom încerca să evacuăm oamenii și să aducem mâncare astăzi. A fost convenită o încetare a focului pentru 19 martie, începând cu ora 9 a.m. (07.00 GMT)”, a scris Gaiday.

„Rușii continuă bombardamentele haotice de artilerie asupra orașelor noastre. Așteptăm însă până la ora 9 dimineața, când ar trebui instituită oprirea focului, pentru a începe evacuarea locuitorilor regiunii și pentru a aduce alimente, apă și medicamente celor care au rămas. Coridorul umanitar a fost agreat la un nivel înalt. Sper ca acordurile pe care le-au acceptat și rușii să fie respectate”, a adăugat guvernatorul, potrivit BBC.

Fostul premier britanic Gordon Brown spune că Vladimir Putin ar trebui adus în fața unui tribunal internațional pentru acțiunile sale în Ucraina, informează BBC.

Fostul lider laburist se numără printre cei 140 de academicieni, avocați și politicieni care au semnat o petiție prin care solicită înființarea unui sistem juridic după modelul proceselor de la Nürnberg ale criminalilor de război naziști, organizate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.

Curtea Penală Internațională îl anchetează deja pe liderul rus Vladimir Putin pentru presupuse crime de război, însă atribuțiile tribunalului sunt limitate, notează BBC.

Crearea unui tribunal pe modelul Nürnberg ar închide o lacună din dreptul internațional „pe care Putin ar putea-o folosi pentru a evita justiția”, a scris Gordon Brown, într-un text publicat de Daily Mail.

Un ofițer rus de rang înalt a fost ucis în orașul ucrainean Cernobaievka în urma unui atac de artilerie, a anunțat sâmbătă Statul Major al Forțelor Armate din Ucraina, într-o postare pe Facebook, potrivit BBC.

Instituția ucraineană susține că cel care și-a pierdut viața este generalul-locotenent Andrei Mordvichev, comandantul Armatei a 8-a Combinate din Districtul Militar de Sud al Forțelor Armate Ruse.

În această actualizare a situației militare, Statul Major al Forțelor Armate din Ucraina precizează că linia frontului nu s-a modificat semnificativ în ultimele 24 de ore și că trupele ucrainene au reușit să distrugă mai multe coloane cu militari ruși în regiunile Mikolaiv și Sumi.

BBC precizează că nu a reușit să verifice în mod independent informațiile oferite de armata ucraineană.

Peste 9.000 de persoane au fost evacuate în cursul zilei de vineri din zonele de conflict, în contextul în care șapte din cele nouă coridoare umanitare stabilite au fost respectate, anunță portalul Nexta TV.

Yesterday in #Ukraine, seven out of nine declared humanitarian corridors managed to organize their work, which allowed to evacuate more than 9 thousand people.

— NEXTA (@nexta_tv) March 19, 2022

Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că Ucraina a pierdut „temporar” accesul la Marea Azov, pe măsură ce trupele ruse își întăresc ocupația în jurul orașului-port Mariupol, relatează Reuters.

„Ocupanții au acces parțial în districtul operațional Donețk, lipsind temporar Ucraina de accesul la Marea Azov”, a transmis Ministerul Apărării, într-un comunicat.

Instituția nu a precizat, în comunicat, dacă forțele ucrainene au recâștigat accesul la mare.

Rusia a anunțat vineri că forțele sale „strâng lațul” în jurul Mariupolului, unde se estimează că 80% din locuințe au fost avariate și aproximativ 1.000 de persoane ar putea fi încă blocate în subsolurile improvizate ale teatrului distrus.

Orașul Mariupol este unul cheie, deoarece se află pe ruta dintre peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, și regiunea Donețk, care este parțial controlată de separatiștii proruși.

Cel puțin 40 de soldați ucraineni au fost uciși în urma unui atac aerian rusesc asupra unei cazărmi a armatei din orașul Mikolaiv, situat în sudul țării, a anunțat presa locală, preluată de AFP și de The Guardian.

Primarul orașului Mikolaiv, Oleksandr Senkevich, a anunțat vineri, pe Facebook, că mai multe sate din regiune au fost ocupate de trupele ruse, iar orașul s-a aflat permanent sub un tir puternic, în ceea ce el a numit „o zi dificilă”.

Edilul a scris că orașul a fost atacat de la mică distanță, în special din regiunea Herson, prin urmare oficialii nu au avut timp să activeze sirenele care să anunțe bombardamentele din cursul dimineții.

Verheerende russische Attacke in Mykolajiw.
Beim Raketenangriff auf das Hauptquartier der 79. Luftlandebrigade sind heute mindestens 40 ukrainische Soldaten getötet worden. pic.twitter.com/dNrkczrUvz

— Julian Röpcke🇺🇦 (@JulianRoepcke) March 18, 2022

Foștii președinți americani Bill Clinton și George W. Bush au vizitat vineri o biserică din Chicago și au depus buchete de floarea soarelui (un simbol al Ucrainei), acoperite cu panglici albastre și galbene, pentru a-și arăta sprijinul față de Ucraina, relatează BBC.

Cei doi foști președinți au depus florile în fața bisericii catolice Sfinții Volodimir și Olha.

America stands united with the people of Ukraine in their fight for freedom and against oppression. pic.twitter.com/O7INc9S1tq

— Bill Clinton (@BillClinton) March 18, 2022

George W. Bush a precizat, într-o postare pe Twitter: „America este solidară cu poporul Ucrainei în timp ce luptă pentru libertatea și viitorul lui”.

Forțele armate ale Ucrainei au anunțat că apărarea antiaeriană a distrus cel puțin 12 ținte aeriene rusești – două avioane, trei elicoptere, trei drone și patru rachete de croazieră, informează BBC.

Relatările din presa locală, care citează un consilier al șefului Administrației Prezidențiale din Ucraina, precizează că forțele armate au lovit, pentru a șasea oară, și aerodromul Chornobaivka, acolo unde Rusia și-a plasat o parte din flota sa aeriană.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel Moscovei, cerând purtarea „fără întârziere” a unor negocieri serioase de pace, relatează BBC.

Liderul de la Kiev a adăugat, într-un mesaj video filmat în noaptea de vineri spre sâmbătă pe o stradă părăsită, că este „timpul să vorbim”, spunând că „altfel, pierderile Rusiei vor fi de așa natură încât va avea nevoie de câteva generații pentru a-și reveni”. „Negocieri legate de pacea şi securitatea pentru Ucraina sunt singura şansă a Rusiei de a minimiza daunele cauzate de propriile greşeli. Este timpul să ne întâlnim. E timpul să discutăm. Este timpul să restabilim integritatea teritorială şi justiţia pentru Ucraina. În caz contrar, a avertizat el, pierderile pentru Rusia vor fi de aşa natură încât va fi nevoie de mai multe generaţii ca să-şi revină”, a transmis Zelenski.

Mai multe detalii: De pe străzile Kievului, Zelenski îndeamnă Rusia la negocieri de pace: „Este timpul să ne întâlnim”

Apelul lui Zelenski vine după ce președintele rus Vladimir Putin i-a transmis vineri cancelarului german Olaf Scholz, în timpul unei discuții telefonice, că Ucraina „încearcă să oprească negocierile de pace” cu Rusia, dar că Moscova este în continuare dispusă să poarte tratative, potrivit The Guardian.

„S-a remarcat faptul că regimul de la Kiev încearcă în toate modurile posibile să întârzie procesul de negociere, venind cu propuneri din ce în ce mai nerealiste”, a transmis Kremlinul, într-o informare privind discuția celor doi lideri.

„Cu toate acestea, partea rusă este pregătită să continue să caute o soluție în conformitate cu abordările sale de principiu bine-cunoscute”, a precizat Moscova.

Alte evenimente importante din cea de-a 23-a zi de război:

• În orașul-port asediat Mariupol, primarul a confirmat informațiile rusești că luptele au ajuns în centrul orașului. Peste 80% din clădirile rezidențiale ale orașului au fost fie deteriorate, fie distruse de când au început bombardamentele forțelor ruse.
• Sute de oameni sunt încă blocați în subsolul teatrului din Mariupol, care a fost bombardat joi de Rusia.
• Președintele Zelenski a declarat că bombardamentele rusești au împiedicat autoritățile locale din Mariupol să stabilească coridoare umanitare către orașul asediat care să și fie respectate.
• La Moscova, mii de oameni au participat la un miting organizat de președintele Vladimir Putin pentru a sărbători opt ani de la anexarea Crimeei. „Cu siguranță vom duce la îndeplinire toate planurile pe care le-am făcut”, a spus Putin în fața mulțimii adunate pe un stadionul Luzhniki din capitala Rusiei. Cu toate acestea, discursul său a fost întrerupt brusc de televiziunea de stat, Kremlinul susținând ulterior că a fost vorba despre o defecțiune tehnică la unul dintre servere.

În cursul zilei de vineri, 18 martie, 9.145 de persoane au fost evacuate prin coridoare umanitare, dintre care aproape 5.000 au plecat din orașul sudic Mariupol, potrivit directorului adjunct al Biroului Președintelui Ucrainei, Kirilo Timoșenko, citat de Ukrainskaia Pravda.

”9.145 de persoane au fost evacuate prin coridoare umanitare. 4.972 de locuitori din Mariupol, dintre care 1.124 copii, au plecat la Zaporojie. 500 de persoane au fost luate cu autobuzele care au sosit în Berdiansk din Zaporojie. 4.173 de persoane au fost evacuate din regiunea Sumî”, a anunțat oficialul ucrainean într-o postare pe Telegram.

Totodată, a fost livrat combustibil la Berdiansk pentru alimentarea vehiculelor personale ale locuitorilor din Mariupol care se deplasează de-a lungul coridorului umanitar.

De asemenea, ONU a anunțat că împreună cu partenerii săi a dus, vineri, primul convoi umanitar în Sumî, în nord-estul țării, relatează CNN.

„Cele 130 de tone metrice de ajutor esențial includ consumabile medicale, apă îmbuteliată, mâncăruri gata de consumat și conserve care vor ajuta direct aproximativ 35.000 de oameni. Pe lângă aceste articole, convoiul a adus și echipamente pentru repararea sistemelor de apă pentru a ajuta 50.000 de oameni”, a declarat vineri coordonatorul ONU de criză pentru Ucraina, Amin Awad.

„Contăm pe cooperarea continuă a tuturor părților, pentru că ONU și partenerii umanitari își intensifică operațiunea de ajutor pentru a răspunde la criza umanitară gravă cauzată de acest război. Suntem aici pentru a-i ajuta cei mai vulnerabili civili prinși în lupte, oriunde sunt în Ucraina. Avem nevoie de acces umanitar nestingherit și susținut pentru a face acest lucru”, a adăugat Awad.

Ajutoarele umanitare au fost furnizate de Programul Alimentar Mondial, Agenţia ONU pentru Refugiaţi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF, precum şi ONG-ul People in Need.

Armata rusă construiește berme de pământ în jurul echipamentului său militar la nord-vest de capitala ucraineană, potrivit imaginilor din satelit publicate de Maxar Technologies, relatează CNN.

În imagini se pot vedea baricadele ridicate în jurul echipamentului militar rusesc de lângă Ozera și Baza Aeriană Antonov.

De asemenea, echipamente militare rusești și berme constuite în jurul lor au fost observate în satele Zdvîjivka și Beresteanka.

More pieces of evidence suggest Russia is shifting its tactics towards a long-term static war.
New Maxar pics show fresh Russian fortification works northwest of Kyiv between Hostomel and Ozera.
Good luck sustaining defense in a hostile terrain amid acute resource shortage. pic.twitter.com/Cu5v68IYqi

— Illia Ponomarenko 🇺🇦 (@IAPonomarenko) March 18, 2022

Mai multe detalii: Armata rusă ridică baricade de pământ în jurul echipamentului militar, la nord-vest de Kiev

Forțele ucrainene precizează că cele două rute principale folosite de trupele ruse pentru atacarea Kievului au fost blocate, relatează CNN.

Potrivit generalul de brigadă Oleksandr Hruzevici, șef adjunct al Statului Major al Comandamentului Forțelor Terestre ale Ucrainei, forțele ruse de pe ambele maluri ale râului Nipru, care străbate capitala ucraineană de la nord la sud, au fost oprite.

„Încă de astăzi, inamicul a fost oprit la o distanță de aproape 70 de kilometri de partea dreaptă a orașului, ceea ce face imposibilă deschiderea focului, cu excepția tirurilor de rachetă. Pe partea stângă, avansul a fost, de asemenea, oprit. Inamicul trage cinic în infrastructura noastră. Dar principalele căi de atac sunt blocate”, a declarat, vineri, oficialul.

Oleksandr Hruzevici a adăugat că forțele ruse au abandonat acțiunile ofensive în jurul cartierului Brovarî, la nord-est de Kiev, și în jurul Borispil, la sud-est, în timp ce armata ucraineană a creat două linii de apărare pentru a proteja capitala și „lucrează acum la întărirea unei a treia linii de apărare mai îndepărtată”.

Referindu-se la amenințarea reprezentată de rachetele de croazieră, generalul de brigadă a spus că un sistem de apărare antiaeriană este încă în funcțiune în jurul Kievului, dar a recunoscut că rachetele interceptate deasupra orașului reprezintă încă o amenințare.

Vineri dimineață, patru rachete de croazieră trase din avioane de război de deasupra Mării Neagre au lovit o fabrică de piese pentru aeronave din orașul Liov din vestul țării. Alte două rachete au fost interceptate de sistemele de apărare aeriană înainte să-și atingă ținta.

Ucraina și Rusia totalizează mai mult de un sfert din exporturile mondiale de grâu.

Noile date anunțate de ONU reprezintă un salt mare față de ultima estimare a Organizației care indica 1,85 milioane de ucraineni strămutați de la începutul războiului, relatează The Guardian.

De asemenea, numărul persoanelor strămutate pe teritorul Ucrainei de la începutul războiului este de aproape două ori mai mare decât al celor care au părăsit țara. 3,3 milioane de ucraineni au plecat până acum din calea războiului, ajungând în special în state vecine din Uniunea Europeană.

În total, 6,48 de milioane de ucraineni au fost strămutați în interiorul Ucrainei, potrivit datelor obținute de Organizația Internațională pentru Migrație, agenție a ONU, care a efectuat un sondaj între 9 și 16 martie.

”Cele mai multe dintre persoanele strămutate se adăpostesc alături de familie în subsoluri ale unor locuințe private sau garaje subterane.

Din ce în ce mai muți oameni ajung în adăposturi colective – clădiri publice precum școli, biserici, săli de sport și săli de concert – unde, pe lângă condițiile de supraaglomerare, se confruntă cu resurse limitate de apă și electricitate și (…) unde există riscul de violență sexuală, de transmitere a COVID și de apariție a altor focare de boli infecțioase”, precizează Centrul Internațional de Monitorizare a Deplasărilor din cadrul Consiliului Norvegian pentru Refugiați.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va interveni miercuri în direct prin videoconferință în cadrul unei ședințe a deputaților francezi, a anunțat vineri președinția Adunării Naționale într-un comunicat de presă citat de Le Figaro.

„Situația de război care afectează poporul ucrainean privește toate popoarele Europei și adunările lor parlamentare”, se menționează în comunicatul citat.

Președintele Ucrainei s-a mai adresat până acum deputaților europeni, pe 1 martie, după care a intervenit cu mesaje video în Parlamentul Canadei, în Congresul SUA și în Bundestag-ul german. Duminică, 20 martie, liderul de la Kiev se va adresa Parlamentului israelian.

Cel puțin o persoană a fost rănită grav în bombardamentul care a vizat teatrul din Mariupol, a anunțat, vineri, consiliul municipal, care precizează că din datele care există până acum, nicio persoană nu a decedat, relatează AFP, citată de Agerpres.

”Conform informaţiilor preliminare, nu există morţi. Există însă informaţii despre o persoană foarte grav rănită. În măsura în care este posibil, degajarea resturilor va continua şi informaţiile despre victime vor fi completate”, au anunțat autoritățle locale într-o postare pe Telegram.

„Până la o mie de persoane” se ascundeau în teatrul din oraș în momentul atacului, fiind vorba mai ales de ”femei, copii și vârstnici”, au mai transmis reprezentanții consiliului municipal.

Ucraina acuză Rusia că a atacat ”cu bună ştiinţă” teatrul folosit ca adăpost de civili, deși în două părți ale clădirii era scris vizibil pe asfalt cuvântul ”copii”.

Anterior anunțului autorităților locale, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că peste 130 de persoane au fost salvate de sub ruine, dar sute de oameni sunt captivi încă sub dărâmături.

Președintele american Joe Biden „a descris implicațiile și consecințele în cazul în care China oferă sprijin material Rusiei” în contextul războiului din Ucraina, în cadrul unui apel telefonic de aproape două ore, cu liderul chinez Xi Jinping, anunță Casa Albă, citată de CNN.

În același timp, liderul de la Washington și-a reafirmat ”sprijinul pentru o soluție diplomatică a crizei”.

”Conversația s-a concentrat pe invazia rusă neprovocată în Ucraina. Președintele Biden a subliniat punctele de vedere ale Statelor Unite și ale aliaților și partenerilor noștri cu privire la această criză. Președintele Biden a detaliat eforturile noastre de a preveni și apoi de a răspunde invaziei, inclusiv prin impunerea de costuri Rusiei. El a descris implicațiile și consecințele în cazul în care China oferă sprijin material Rusiei în timp ce aceasta conduce atacuri brutale împotriva orașelor și civililor ucraineni”, a transmis Casa Albă după convorbirea celor doi lideri.

Totodată, președintele american ”a reiterat că politica SUA cu privire la Taiwan nu s-a schimbat și a subliniat că Statele Unite continuă să se opună oricăror modificări unilaterale ale status quo-ului”.

Mai multe informații: Joe Biden l-a avertizat pe Xi Jinping asupra „consecințelor” în cazul în care China va oferi sprijin material Rusiei

Președintele francez Emmanuel Macron i-a spus vineri, în cadrul unei discuţii telefonice, președintelui rus Vladimir Putin că este foarte îngrijorat de situația din Mariupol, orașul ucrainean care a fost lovit de bombardamente constante în ultimele zile, potrivit unui comunicat transmis de Palatul Elysée, scrie CNN.

Liderul francez a cerut, potrivit aceleași surse, ”oprirea asediului şi acces umanitar” în orașul din sudul Ucrainei, precum și ”respectarea imediată a unui armistiţiu” în țara condusă de Vlodimir Zelenski.

„Președintele (n.r Emmanuel Macron) a adus din nou în discuție deteriorarea situației din Ucraina, atacurile neîncetate care lovesc civili și nerespectarea dreptului umanitar, în timp ce negocierile dintre delegația rusă și ucraineană nu înregistrează deocamdată niciun progres”, a mai transmis biroul președintelui francez.

În urma discuțiilor celor doi lideri, o reacție a venit și din partea Kremlinului.

În cadrul discuţiei cu Macron, Vladimir Putin „a atras atenţia asupra numeroaselor crime de război comise zilnic de forţele de securitate şi de naţionaliştii ucraineni”, a precizat Kremlinul într-un comunicat.

Putin a invocat „în special atacurile masive cu rachete şi cu artilerie asupra oraşelor din Donbas”, estul rusofon al Ucrainei parţial controlat de separatişti proruşi susţinuţi de Moscova.

Mai multe informații: Vladimir Putin a acuzat Ucraina de ”numeroase crime de război”, într-o convorbire cu Emmanuel Macron

Șeful delegației ucrainene de negocieri Mykhailo Podoliak afirmă că poziția Kievului este aceeași în discuțiile cu reprezentanții Rusiei. Precizarea sa vine în contextul în care negociatorul rus Vladimir Medinski a declarat că negocierile dintre cele două părți înregistrează progrese, relatează BBC.

„Starea negocierii. Declarațiile părții ruse sunt doar pozițiile lor. Toate declarațiile sunt menite, printre altele, să provoace tensiuni în mass-media. Pozițiile noastre sunt neschimbate. Încetarea focului, retragerea trupelor și garanții puternice de securitate cu formule concrete”, a scris Podoliak pe Twitter.

Negotiation status. The statements of the Russian side are only their requesting positions. All statements are intended, inter alia, to provoke tension in the media. Our positions are unchanged. Ceasefire, withdrawal of troops & strong security guarantees with concrete formulas.

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) March 18, 2022

Anterior, negociatorul rus anunțase că Moscova și Kievul sunt „la jumătatea drumului” către un acord asupra problemei demilitarizării Ucrainei și că punctele de vedere sunt „mai apropiate” în privința neutralității Ucrainei și a renunțării la intenția de a adera la NATO.

Urmărește-ne pe Google News