Război în Ucraina, ziua 722 | Rusia a atacat Kievul şi alte orașe cu 26 de rachete, dintre care 13 au fost doborâte, anunţă forţele ucrainene

Comandantul Flotei ruse de la Marea Neagră, amiralul Víktor Sokolov, despre care Ucraina a susţinut în septembrie că l-a ucis într-un atac cu rachete asupra cartierului general al acestei flote de la Sevastopol, a fost demis după ce armata ucraineană a reuşit să scufunde săptămâna aceasta încă o navă militară rusă, afirmă bloggeri militari ruşi citaţi, joi, de Reuters.

Demiterea amiralului Víktor Sokolov nu a fost confirmată oficial. Dar Ministerul rus al Apărării a înlocuit adesea în decursul războiului cu Ucraina ofiţeri de rang înalt fără a face vreun anunţ public.

Pe lângă bloggerii militari ruşi, de obicei bine informaţi, un fost consilier al Kremlinului, Serghei Markov, a declarat la rândul său că amiralul Sokolov a fost demis.

Amiralul Víktor Sokolov a preluat comanda Flotei ruse de la Marea Neagră în septembrie 2022, în urma unei serii de pierderi umilitoare suferite de această flotă, în special scufundarea navei sale amiral, crucişătorul Moscova, lovit de rachete anti-navă ucrainene Neptun.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Dar flota rusă a continuat să înregistreze pierderi, navele sale aflate în porturi sau pe mare devenind tot mai des ţinta atacurilor ucrainene atât cu rachete cât şi cu drone maritime.

Mai multe detalii: Corespondenții ruși de război anunță că Viktor Sokolov, comandantul flotei de la Marea Neagră, a fost demis după distrugerea navei Cezar Kunikov

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat, într-un comunicat pe Facebook, că în cursul zilei de joi au fost respinse 50 de atacuri inamice în șase direcții.

„În total, 51 de ciocniri de luptă au avut loc pe front în cursul zilei. Situația operațională în estul și sudul țării rămâne dificilă”, se arată în comunicat.

Ucrainenii au transmis că au respins 14 atacuri în zona Avdiivka și unul pe malul stâng al Niprului.

Potrivit ultimelor date, șapte persoane au fost ucise și alte 18 au fost rănite, după ce ucrainenii au bombardat, joi, un centru comercial din Belgorod, a informat Ministerul Sănătății din Rusia.

„Potrivit datelor din acest moment, în urma bombardamentelor, 7 persoane, inclusiv un copil, au fost ucise. 18 persoane, dintre care 4 copii, au fost rănite. Patru dintre ele au beneficiat de îngrijiri în ambulatoriu, 14 persoane au fost internate cu diferite răni, primind asistența necesară”, a transmis, într-un comunicat, Ministerul Sănătății din Rusia.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Numărul victimelor a crescut, după ce autoritățile locale anunțaseră, în precedentul bilanț, că au murit 5 persoane.

„Din păcate, numărul morților a crescut la șapte persoane. S-a stabilit identitatea unei femeie decedate: este vorba de o femeie de 80 de ani. În ceea ce privește răniții, numărul total este de 18”, a scris joi guvernatorul regiunii Belgorod, Viacheslav Gladkov, pe Telegram.

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi Ucraina urmează să înfiinţeze împreună, în Polonia, un centru de analiză asupra tacticilor militare ruse folosite în război, a anunţat joi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, informează DPA.

Acest centru, care va fi stabilit în Bydgoszcz, un oraş la nord-vest de Varşovia, este menit să permită armatei ucrainene să împărtăşească NATO informaţii despre experienţele lor de luptă împotriva armatei ruse.

Aceasta va include punctele slabe şi punctele forte ale armatei ruse în faţa armelor livrate de susţinătorii Ucrainei din cadrul NATO.

Centrul va crea de asemenea „o structură pentru ca forţele ucrainene să poată să înveţe şi să se antreneze alături de forţele aliate”, potrivit lui Jens Stoltenberg.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Brigada a 3-a ucraineană de asalt a fost „urgent” relocată la Avdiivka, în regiunea Donețk, pentru a întări trupele epuizate de luni de lupte intense, într-o zonă în care situația pe linia frontului este „extrem de critică”, relatează The Kyiv Independent.

După ce au sosit în Avdiivka, unele batalioane ale Brigăzii a 3-a de asalt au atacat părțile orașului aflate sub control rusesc, provocând „pierderi critice” pentru două brigăzi rusești, a precizat brigada ucraineană pe Telegram.

„Luptătorii noștri dau dovadă de un eroism fără precedent. Suntem nevoiți să luptăm în toate direcțiile împotriva unor noi și noi brigăzi pe care inamicul le aduce”, a declarat comandantul Brigăzii a 3-a de asalt, Andrii Bilețki.

Mai multe detalii: Bătălia pentru Avdiivka. „Suntem nevoiți să luptăm în toate direcțiile, împotriva unor noi și noi brigăzi pe care inamicul le aduce”

Ministerul britanic al apărării a evaluat, joi, scufundarea navei ruse de debarcare Cesar Kunikov, precizând că foarte probabil ingeniozitatea Ucrainei a descurajat Rusia să mai opereze liber în vestul Mării Negre.

„Acest tip de navă este unul de bază pentru sprijinul logistic al Flotei Mării Negre și pentru războiul rusesc din Ucraina. Pierderea navei va îngreuna aproape sigur și mai mult resursele limitate pe care Rusia le are disponibile în Marea Neagră și face ca lanțul logistic al Flotei din Marea Neagră să fie vulnerabil la atacuri suplimentare”, se arat în comunicat.

De asemenea, se reduc și mai mult variantele de rezervă pentru mișcările logistice dintre Rusia continentală și Peninsula Crimeea atunci când podul Kerci este închis.

În acest context, potrivit ministerul britanic al apărării, Ucraina a preluat inițiativa de la Rusia pe Marea Neagră.

Lituania şi Islanda vor conduce o coaliţie de peste 20 de ţări care va demina teritoriul Ucrainei, stat invadat în urmă cu aproape doi ani de forţele ruse, informează joi DPA, citată de Agerpres.

Un memorandum de înţelegere în această privinţă a fost semnat la Bruxelles, unde are loc reuniunea miniştrilor apărării din ţările membre ale NATO, a anunţat miercuri Ministerul Apărării lituanian.

„Am făcut primii paşi necesari către munca importantă care ne aşteaptă. În timp ce aspectul pregătirii deminării este în prezent mulţumitor, nevoia de echipamente este critică”, a declarat ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anusauskas.

Lituania urmează să furnizeze transportoare blindate şi 1,2 milioane de euro pentru activităţile de deminare. De asemenea, ţara baltică intenţionează să livreze Ucrainei ajutor militar suplimentar.

În timpul reuniunii Consiliului NATO-Ucraina, Anusauskas a cerut extinderea ajutorului pentru Ucraina astfel încât capacităţile militare ale acestei ţări să fie modernizate şi aduse la standardele NATO.

„Putem şi trebuie să menţinem sprijinul politic şi practic al NATO pentru Ucraina şi, astfel, că contribuim la victoria Ucrainei în acest război. În plus, trebuie să învăţăm lecţiile războiului din Ucraina cât mai curând posibil şi să continuăm consolidarea forţelor noastre armate şi a Alianţei”, a spus oficialitatea lituaniană.

Islanda este unul din cei 12 membri fondatori ai NATO (1949), iar Lituania a aderat la organizaţia nord-atlantică în 2004.

Cinci persoane au murit în urma atacurilor cu rachete lansat de forțele armate ucrainene asupra Belgorod, iar alte 18 persoane, inclusiv 5 copii, au fost rănite, a spus guvernatorul regiunii Regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, pe canalul său Telegram, citat de agenția rusă de presă TASS.

Centrul comercial Prințul Vladimir a fost lovit de o rachetă, geamurile clădirii find sparte și fațada avariată. Guvernatorul a mai adăugat că au fost lovite și șapte gospodării din oraș, geamurile au fost sparte, acoperișurile și gardurile au fost deteriorate. În plus, geamurile au fost sparte în mai multe apartamente din cinci blocuri, iar aproximativ cinci mașini au fost avariate de schije. Alte două case private și o mașină au fost avariate în satul Șagarovka, districtul Belgorod, a spus Gladkov.

Mai multe detalii: Rachetele ucrainene au lovit un centru comercial din Belgorod, anunță autoritățile ruse: „Cinci morți și 18 răniți!”

Acordul vine în urma promisiunilor făcute de aliații occidentali la summitul NATO de la Vilnius din iulie 2023, scrie Politico.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va merge la Paris, vineri, pentru a semna un tratat bilateral de securitate cu Franța, a anunțat joi Palatul Elysee. „Într-un moment în care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei va intra în curând în cel de-al treilea an, această vizită va fi o ocazie pentru președintele republicii de a reafirma determinarea Franței de a continua să ofere un sprijin neclintit Ucrainei și poporului său, pe termen lung și împreună cu toți partenerii săi”, a precizat președinția franceză într-un comunicat.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski merge la Paris vineri pentru a semna un tratat de securitate bilateral Ucraina-Franța

Regatul Unit a anunţat joi, în a doua zi a reuniunii miniştrilor apărării din ţările NATO, că va conduce împreună cu Letonia o coaliţie de ţări însărcinate să organizeze livrarea către Ucraina a mii de drone în contextul invaziei ruse, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Cu prilejul unei vizite la Kiev din ianuarie, premierul britanic Rishi Sunak a anunţat o creştere a ajutorului britanic, care urma să includă 200 de milioane de lire sterline (230 de milioane de euro) pentru furnizarea de mii de drone militare armatei ucrainene.

Acest lucru se va traduce în special printr-o coaliţie pe care Londra o va conduce împreună cu Riga, a precizat ministrul apărării, Grant Shapps, înainte de a se întâlni, joi, cu omologii săi din NATO la Bruxelles.

În acest cadru, Regatul Unit va organiza producţia, inclusiv de către companii britanice, de drone „la scară mare şi la preţuri abordabile”, a precizat Ministerul Apărării într-un comunicat.

Obiectivul este de a produce în special drone FPV (First Person View) „care s-au dovedit foarte eficiente în teren de la declanşarea invaziei de amploare a Rusiei”, a precizat Londra.

Atunci când îşi pun căştile de realitate virtuală piloţii lor pot vedea direct imaginile din teren, ca şi cum s-ar afla la bord.

„Îi vom furniza Ucrainei capacităţile de care are nevoie pentru a se apăra şi a câştiga acest război, pentru a garanta că (preşedintele Vladimir) Putin eşuează în ambiţiile sale ilegale şi barbare”, a declarat Shapps, citat în comunicat.

Cu prilejul reuniunii de joi, Grant Shapps urmează să se întâlnească cu reprezentanţii a 13 state, între care Franţa şi Suedia, candidată la aderare, pentru a semna un acord privind două programe care vizează creşterea producţiei de muniţii şi de rachete pentru refacerea stocurilor occidentale şi sporirea ajutorului pentru Ucraina.

Aceste iniţiative sunt anunţate în contextul în care ajutorul american către Kiev este blocat în Congresul american, notează AFP.

Rusia a lansat un atac masiv cu rachete împotriva mai multor regiuni ucrainene în primele ore ale dimineții de joi, rănind cel puțin nouă persoane. Forțele ruse au lansat 26 de rachete de diferite tipuri asupra Ucrainei, dintre care 13 au fost doborâte de apărarea aeriană, au anunţat forțele ucrainene, citate de The Kyiv Independent.

Rusia a folosit rachete de croazieră Kh-101/Kh-555/Kh-55 lansate din aer, rachete balistice Iskander-M/KN-23, rachete de croazieră Kalibr lansate de pe mare, rachete Kh-59 ghidate din aer și rachete antiaeriene ghidate S-300, potrivit Forțelor Aeriene.

Atacul a lovit o instalație de infrastructură din Zaporojie, provocând rănirea a patru persoane, potrivit datelor preliminare citate de primarul interimar Anatolii Kurtiev.

Mai multe clădiri de apartamente, o instituție de învățământ și un magazin au fost, de asemenea, avariate în atacul din Zaporojie.

În orașul Liov, situat în vestul țării, rachetele rusești au lovit o instalație de infrastructură, în timp ce unda exploziei a avariat clădiri de apartamente din apropiere, două școli și o grădiniță, a anunțat primarul din Liov. Trei persoane au fost rănite și au primit asistență medicală.

Rusia a vizat şi Kievul, unde apărarea aeriană a doborât toate rachetele, potrivit oficialilor locali. Nu au fost raportate victime.

Rămășițe ale rachetelor doborâte au căzut în două așezări din regiunea Kiev, avariind mai multe case și anexe, a declarat guvernatorul Ruslan Kravchenko.

Apărarea antiaeriană din vestul regiunii Ivano-Frankisvk a doborât rachete rusești în timpul atacului de dimineață, iar rămășițele care au căzut au provocat un incendiu, potrivit guvernatorului regional Svitlana Onyshchchuk.

Au existat „pagube semnificative” în regiune, dar nu s-au înregistrat victime, a declarat Onyshchchuk.

Rusia a lansat în primele ore ale zilei de joi noi atacuri cu rachete asupra Kievului și a altor orașe din Ucraina. Sistemele de apărare antiaeriană au reacționat în regiunea Kiev în dimineața zilei de 15 februarie, iar în orașul Kiev au fost auzite explozii, anunţă Administraţia militară a regiunii Kiev, conform Ukrainska Pravda.

Primarul capitalei, Vitali Klitschko, le-a cerut cetățenilor să rămână în adăposturi, după ce au fost auzite explozii în Kiev. De asemenea, au fost auzite explozii în Liov, Dnipro şi Zaporojie.

O alertă de raid aerian a fost emisă în întreaga Ucraină, deoarece rușii au lansat rachete Kalibr din Marea Neagră și rachete de pe bombardierele rusești Tu-95MS.

Ucraina a avertizat, joi dimineaţa, că un grup de bombardiere ruseşti a decolat de la o bază din Rusia, ceea ce a ridicat temerile privind noi bombardamente, informează AFP, citată de News.ro.

Forţele aeriene ucrainene au declarat într-un mesaj postat pe reţeaua de socializare Telegram că mai multe Tupolev Tu-95MS au decolat de pe aerodromul Olenia din regiunea Murmansk, în nord-estul Rusiei.

Forţele aeriene au raportat deja decolarea acestor bombardiere strategice din epoca sovietică la începutul lunii februarie şi din nou luna trecută.

La sfârşitul lunii decembrie, Rusia a folosit aceste avioane pentru a efectua un val de atacuri asupra oraşelor ucrainene, inclusiv asupra capitalei Kiev, soldate cu 39 de morţi.

Ministrul francez al apărării, Sebastien Leconneru, a anunțat, miercuri, crearea împreună cu împreună cu omologul german Boris Pistorius a unei coaliții de sprijinire a apărării aeriene a Ucrainei.

„Consolidarea potențialului de apărare aeriană al Ucrainei este importantă pentru protecția viitoare a populației civile. După lansarea coaliției pentru artilerie, împreună cu ministrul apărării al Germaniei, vom oficializa coaliția de sprijinire a apărării aeriene a Ucrainei”, a spus Sebastian Sejourne.

Lecorne și Pistorius au semnat acordul privind aceste intenții în cadrul celei de-a 19-a întâlniri a Grupului de Contact al Apărării privind Ucraina în așa-numitul format „Ramstein” la sediul NATO de la Bruxelles.

Astfel, Franța și Germania vor conduce o coaliție care include cincisprezece țări. Eforturile vor fi îndreptate spre consolidarea potențialului de apărare aeriană al Ucrainei în războiul cu Rusia.

Potrivit informațiilor serviciilor ucrainene, majoritatea echipajului navei rusești de desant „Cesar Kunikov”, care a fost distrusă în Marea Neagră, nu a reușit să scape, relatează Ukrainska Pravda. 

„Totul a mers conform planului. Cu succes. Nava inamică a fost distrusă și nu mai poate fi recuperată Odată cu încărcătura, era și muniție. Potrivit informațiilor disponibile, marea majoritate a echipajului navei „Cesar Kunikov” nu a reușit să scape”, a transmis Andri Yusov, reprezentant al Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al apărării.

Până în prezent nu se cunoaște numărul marinarilor care se aflau la bordul navei Cezar Kunikov în momentul atacului.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peksov, a comentat miercuri faptul că Donald Trump a afirmat că nu ar apăra de un atac al Rusiei țările membre NATO care nu ating ținta de cheltuieli pentru apărare.

„Amintim că atunci când el era preşedinte al SUA, (criticarea caracterului insuficient al cheltuielilor militare ale europenilor din NATO) era unul dintre principalele mesaje ale lui Trump. (…) De fapt, el a repetat (ținta de) 2% (din PIB pentru apărare) cu diverse ocazii. Prin urmare, nu e nimic nou în modul în care el abordează problema”, a spus Dmitri Peskov, relatează AFP, citată de Agerpres.

În urmă cu câteva zile, fostul președinte american a declarat că va încuraja Rusia să facă „ce naiba vrea” oricărei țări membre NATO care nu-și îndeplinește obligațiile de cheltuieli pentru apărare.

Ulterior, Trump și-a nuanțat declarațiile, spunând că, în timpul președinției sale, NATO a fost mai „puternică” pentru că el a presat aliații să își plătească corect contribuția.

Mai multe detalii: Reacția Kremlinului la afirmațiile lui Trump despre NATO: „Nu e nimic nou”

Oleksandr Sîrski, noul comandant-şef al forţelor armate ucrainene, a descris situația de pe front ca fiind una „extrem de complexă şi tensionată”, după o vizită în estul țării, alături de ministrul apărării, Rustem Umerov, relatează ziarul francez Le Figaro, citat de News.ro.

„Situația operațională este extrem de dificilă și tensionată. Ocupanții ruși continuă să își sporească eforturile și au un avantaj numeric în ceea ce privește personalul”, a transmis șeful armatei ucrainene printr-un mesaj pe Telegram.

El a menționat că „numai în sectorul Avdiivka, forțele armate ucrainene au respins ieri (13 februarie – n.r.) 29 de atacuri ale ocupanților ruși. În plus, inamicul folosește în mod activ aviația, provocând pagube cu bombe aeriene ghidate și efectuând tiruri grele de mortier și artilerie asupra pozițiilor noastre”.

Sîrski a mai transmis că, în cadrul întâlnirii de pe teren cu ministrul Apărării și cu comandanții trupelor, au fost analizate resursele disponibile și nevoile militarilor și s-au luat „decizii importante menite să consolideze capacitățile de luptă ale unităților noastre militare și să prevină acțiunile inamicului”.

„Facem tot posibilul pentru a împiedica inamicul să avanseze mai adânc pe teritoriul nostru și pentru a ne menține pozițiile. În ciuda situației dificile, Forțele de apărare ucrainene provoacă pierderi semnificative inamicului. În același timp, luăm toate măsurile posibile pentru

Urmărește-ne pe Google News