Război în Ucraina, ziua 771 | NATO estimează că atacurile ucrainene cu drone au afectat 15% din capacitatea rafinăriilor din Rusia. Putin adoptă o nouă strategie

Absolvenții școlilor din zonele de graniță ale regiunii Belgorod vor fi scutiți de susținerea examenelor, a anunțat, joi, șeful regiunii ruse, Viaceslav Gladkov, în condițiile în care zona este supusă constant atacurilor intense din partea ucraineană, începând cu 12 martie, relatează agenția rusă de presă Interfax.

„Ordinul Ministerului Educației a fost semnat. Este în curs de înregistrare la Ministerul Justiției al Federației Ruse. Sperăm că în viitorul apropiat i se va atribui un număr și va intra în vigoare. Formatul examenului este același ca anul trecut pentru clasele a IX-a și a XI-a”, a precizat Viaceslav Gladkov.

Mai multe detalii: Elevii din zona de graniță a regiunii ruse Belgorod nu vor mai susține examenele de stat, din cauza „situației dificile” din zonă

Doi oameni au fost uciși, iar o altă persoană a fost rănită în urma unui atac rusesc asupra satului Niu-York din regiunea Donețk, efectuat joi, a anunțat guvernatorul Vadim Filașkin, potrivit The Kyiv Independent.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Locuitorii din regiunea ucraineană estică Donețk se confruntă zilnic cu atacuri din partea forețelor ruse, din cauza apropierii lor de linia frontului.

Niu-York, care se află la aproximativ 30 de kilometri nord de Donețkul ocupat, a fost supus la patru bombardamente aeriene rusești în cursul serii, potrivit lui Filashkin.

„Numeroase case au fost avariate. Încă stabilim consecințele exacte ale bombardamentelor”, a afirmat guvernatorul regional, într-un mesaj publicat pe Facebook.

„Întreaga regiune Donețk este în pericol, în special orașele și localitățile din apropierea liniei frontului. Nu vă riscați viața! Plecați la timp!”, i-a îndemnat el pe rezidenți.

Pe 31 martie, bombardamentele rusești ar fi rănit cinci civili în regiunea Donețk, inclusiv un băiat de 16 ani.

Fragmente de dronă au fost descoperite joi, 4 aprilie, în jurul orei 14.15, în apropierea localităţii Etulia-Vlădiceni, raionul Vulcăneşti, la granița cu Ucraina, a anunţat Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) din Republica Moldova, într-o comunicare pe Facebook.

Fragmentele au fost depistate la aproximativ la 500 metri de linia frontierei moldo-ucrainene.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Mai multe detalii: Noi fragmente de dronă au căzut pe teritoriul Republicii Moldova, la granița cu Ucraina

Alianța Nord-Atlantică nu este şi nu va fi parte a conflictului din Ucraina, a declarat joi, 4 aprilie, secretarul general Jens Stoltenberg, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii miniştrilor de externe ai statelor membre, informează Agerpres.

„Nu avem planuri să trimitem trupe de luptă în Ucraina, nu a existat o solicitare pentru aşa ceva”, a afirmat Stoltenberg, răspunzând unei solicitări de a comenta afirmaţia Kremlinului de joi potrivit căreia Rusia şi NATO se află acum în „confruntare directă”.

Mai multe detalii: Stoltenberg dă asigurări că NATO nu este şi nu va fi parte a războiului din Ucraina. Nicio promisiune concretă pentru Kiev în privința sistemelor Patriot

Loviturile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au întrerupt probabil peste 15% din capacitatea Rusiei, a declarat joi un oficial NATO, adăugând că alianța consideră că Moscova nu dispune încă de suficiente muniții și trupe pentru a lansa o ofensivă de succes, informează Reuters.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Atât Rusia, cât și Ucraina au folosit drone pentru a lovi infrastructuri critice, facilități militare și concentrări de trupe în războiul lor de peste doi ani, Kievul atacând rafinării și facilități energetice rusești în ultimele luni, unele drone intrând chiar și la 1.000 km în adâncul teritoriului rus.

„În ceea ce privește pagubele, loviturile au întrerupt probabil mai mult de 10% din capacitatea de rafinare a Rusiei, poate mai mult de 15%. În funcție de amploarea pagubelor, reparațiile ar putea dura mult timp”, a declarat oficialul NATO în fața reporterilor, sub rezerva anonimatului.

„Din ce în ce mai puține dintre aceste tipuri de energie rusească, infrastructuri critice (…) sunt în siguranță în fața unor potențiale lovituri”, a mai spus oficialul.

Potrivit calculelor Reuters, aproximativ 14% din capacitatea de rafinare a Rusiei a fost oprită din cauza atacurilor cu drone.

Rafinăriile rusești avariate vor reveni la operațiunile normale până la începutul lunii iunie, a declarat ministrul rus al Energiei, Nikolai Shulginov, citat de agenția de presă Interfax.

Oficialul NATO a mai declarat că Rusia recrutează aproximativ 30.000 de persoane pe lună pentru a absorbi pierderile grele, dar că, deși menține un avantaj semnificativ față de Ucraina în ceea ce privește munițiile, efectivele și echipamentele, este puțin probabil să realizeze progrese majore pe termen imediat.

„Probabil că nu vor putea să organizeze nicio operațiune ofensivă semnificativă fără o altă mobilizare pe scară largă”, a declarat oficialul, adăugând că Moscova trebuie să se ocupe și de propria sa lipsă de muniții.

Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile în ultimele săptămâni, iar joi un atac cu dronă a lovit mai multe clădiri rezidențiale din orașul Harkov și o facilitate energetică din regiunea înconjurătoare, ucigând mai multe persoane și întrerupând alimentarea cu energie electrică pentru 350.000 de locuitori, după cum au declarat oficialii ucraineni.

Ucraina susţine ideea anunţată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ca această alianţă să constituie un fond pe termen lung destinat susţinerii militare a Ucrainei în războiul cu Rusia, dar o asemenea iniţiativă are „zero şanse” dacă nu include contribuţii financiare obligatorii ale statelor membre în NATO, a declarat ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, publicaţiei European Pravda, preluată de Agerpres.

La reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale NATO desfăşurată miercuri şi joi la Bruxelles, Stoltenberg a prezentat o propunere de constituire a unui fond de 100 de miliarde de euro în cadrul unei finanţări pe cinci ani pentru Ucraina, iniţiativă primită cu reacţii mixte de cele 32 de state membre ale Alianţei.

Aceste state au avut dificultăţi să ofere Ucrainei asistenţă militară chiar şi pentru sume mult mai mici, a remarcat ministrul ucrainean de externe. „Cu alte cuvinte, în actualul model de finanţare, această iniţiativă are zero şanse. Pentru că ei nu pot colecta 500 de milioane, iar aici ar trebui să colecteze 20 de miliarde în actualul model”, explică Dmitro Kuleba.

Dacă însă statele membre ale NATO vor fi obligate să contribuie, atunci acest plan chiar „există şi are şanse de a fi implementat”, a indicat ministrul ucrainean.

Ministrul leton de externe Krisjanis Karins a declarat la rândul său că finanţarea fondului propus ar putea fi asigurată prin contribuţiile statelor membre ale Alianţei, în timp ce omologul său eston Margus Tsahkna a anunţat că ţara sa le-a propus celorlalte ţări membre ale NATO să ofere anual 0,25% din PIB-ul lor ca ajutor militar pentru Ucraina.

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov a apreciat joi, 4 aprilie, că planul de pace în Ucraina propus de China este cel mai rezonabil de până acum, informează Reuters.

Beijingul a prezentat în urmă cu un an un document cu 12 puncte pentru rezolvarea conflictului ucrainean, care propune principii generale pentru încheierea războiului, dar nu intră în detalii specifice.

Mai multe detalii: Lavrov dezvăluie care este „cel mai rezonabil” plan de pace în Ucraina și cataloghează inițiativa lui Zelenski drept „un meniu din care poţi alege ce vrei”

„Reales” de curând pentru al cincilea mandat la Kremlin și folosind atacul terorist de la Crocus City Hall pentru a incita și mai mult la ură împotriva Ucrainei, Vladimir Putin ia în calcul să intensifice acțiunile militare din țara vecină. Președintele rus speră că aliații occidentali ai conducerii la Kiev își vor înceta în cele din urmă susținerea pentru țara devastată de război și trupele sale vor ieși învingătoare pe câmpul de luptă, comentează The Moscow Times.

Deocamdată, însă, soldații lui Putin se mișcă extrem de încet. De altfel, după bătălia de la Avdiivka, în care armata rusă a pierdut mai mulți soldați decât în ​​zece ani de război în Afganistan, aceștia au reușit să ocupe doar câteva sate ucrainene. Cu toate acestea, după cum au declarat pentru Bloomberg patru surse informate despre strategia militară a Kremlinului, Putin intenționează să-și urmărească obiectivele inițiale în Ucraina, chiar dacă a căutat să negocieze cu SUA o înghețare a războiului.

Mai multe detalii: Escaladarea, noua strategie a lui Putin în Ucraina, după eșecul negocierilor cu SUA și „realegerea” sa pentru un nou mandat de șase ani | Analiză

Letonia îi va furniza Ucrainei ajutor militar suplimentar pentru apărare împotriva Rusiei, a anunţat joi premierul leton Evika Silina în urma unei întrevederi cu omologul său ucrainean, Denis Şmîhal, scrie agenția germană de presă DPA.

Armata letonă va ceda Ucrainei echipament militar şi resurse tehnice până la finalul lunii aprilie. Pachetul de asistenţă va cuprinde muniţii, explozibil şi arme, vehicule de transport militar, truse personale şi echipament auxiliar.

În plus, ţara baltică va trimite în viitorul apropiat primele drone, fiecare în valoare de 1 milion de euro, a adăugat Evika Silina.

Ea a precizat că ucrainenii au testat deja respectivele aparate de zbor fără pilot şi au apreciat că ele sunt adecvate pentru luptă. Guvernul leton intenţionează să furnizeze 10 milioane de euro pentru dezvoltarea dronelor în acest an.

Odată cu noul pachet de asistenţă, ajutorul militar total livrat Kievului de Letonia va ajunge la 392 de milioane de euro, a mai spus Evika Silina, potrivit Agerpres.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei reprezintă o „criză ucraineană” în care „nu ar trebui să existe învingători și învinși” , a declarat, joi, Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze, relatează Ukrainska Pravda.

„Nu ar trebui să existe învingători și învinși într-o dispută politică, iar pacea ar trebui să prevaleze. China va continua să joace un rol constructiv în atingerea acestui obiectiv”, a declarat Wang Wenbin.

Mai multe detalii: Ministerul chinez de Externe: Nu ar trebui să existe învingători și învinși în „criza ucraineană”

Companiile germane Knauf și WKB Systems sunt implicate în „reconstrucția” orașului Mariupol, devastat de lupte înainte de a fi capturat de ruși, în luna mai a anului 2022, arată o investigație a postului public ARD preluată de publicația în limba rusă Meduza.

Jurnaliştii de la emisiunea Monitor, difuzată de ARD, au reperat diverse dovezi ale acestei implicări imorale, precum date vamale și sigle pe utilaje, ambalaje din blocuri de beton şi saci pentru materiale de construcţii. Unul dintre dealerii oficiali ai companiei germane Knauf recunoaște public că participă la construcția unei clădiri rezidențiale în Mariupol în numele Ministerului rus al Apărării.

Mai multe detalii: Două companii germane primesc bani de la ruși pentru „reconstrucția” orașului Mariupol, ocupat de aproape doi ani – investigație

Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a insistat joi asupra necesităţii ca aliaţii din NATO să livreze Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană Patriot pentru ca ţara sa să se poată apăra de bombardamentele ruseşti, informează Agerpres.

„Nu vreau să stric petrecerea”, a spus Kuleba, după ce i-a felicitat pe membrii NATO cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a Alianţei. „Dar principalul meu mesaj de astăzi vizează (rachetele) Patriot”, a adăugat ministrul ucrainean, vorbind alături de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, potrivit EFE şi DPA.

„Salvarea vieţilor ucrainenilor, salvarea economiei ucrainene, salvarea oraşelor ucrainene depinde de rachetele Patriot şi de alte sisteme de apărare antiaeriană. Insistăm asupra Patriot pentru că este singurul sistem care poate intercepta rachete balistice”, precum cele 94 cu care Rusia a atacat Ucraina în martie, a explicat Kuleba, care se va întâlni joi cu omologi ai săi din Alianţa Nord-Atlantică.

Moscova – a spus el – a atacat joi oraşul Harkov din estul ţării cu sute de drone. „Din păcate, Rusia distruge sistematic economia ucraineană, ucide ucraineni şi distruge şi oraşele noastre, ceea ce alimentează strategia Rusiei de a şterge Ucraina de pe hartă”, a declarat Dmitro Kuleba.

Cu această ocazie, ministrul ucrainean i-a mulţumit lui Jens Stoltenberg pentru propunerea sa de a crea un fond de 100 de miliarde de euro pentru a garanta asistenţă financiară şi militară Kievului, pe care aliaţii au discutat-o pentru prima dată miercuri, secretarul general sperând că măsura ar putea fi aprobată la summitul NATO din iulie de la Washington.

Ministrul german al Apărării a anunţat joi, 4 aprilie, o restructurare a armatei țării, printre care un nou comandament central şi o componentă specializată pentru spaţiul cibernetic, continuând astfel reforma Bundeswehr lansată după declanşarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, scriu Reuters și Politico.

Boris Pistorius își dorește această reorganizare pentru ca armata germană să fie aptă să lupte într-un război.

Mai multe detalii: Germania își modernizează armata, pentru a o face mai eficientă și pregătită „de război”, în fața amenințării reprezentate de Rusia

Kremlinul a transmis joi că preşedintele rus Vladimir Putin „rămâne deschis dialogului”, dar nu există planuri pentru contacte cu omologul său francez Emmanuel Macron, în urma conversaţiei telefonice pe care au avut-o miercuri miniştrii apărării francez şi rus, discuţie anunţată în comunicate separate de Paris şi Moscova, după care Macron a criticat comentariile „tendenţioase şi ameninţătoare” din comunicatul rus, scriu agenţiile AFP şi EFE.

Mai multe detalii: Discuția dintre Șoigu și Lecornu se lasă cu noi contre între Paris și Moscova. Macron acuză „o creştere a posturii agresive a Rusiei”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacţionat joi, după dublul atac al forţelor ruse în Harkov, în care mai multe persoane au fost ucise, inclusiv trei salvatori, informează News.ro, care preia AFP.

„Un atac demn de dispreţ şi cinic” a ucis o civilă şi tri salvatori care tocmai sosiseră la faţa locului unui prim atac, denunţă Volodimir Zelenski.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski, după dublul atac de la Harkov: „Demn de dispreţ şi cinic”

Relațiile dintre Rusia și NATO au alunecat până la nivelul de confruntare directă, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, notează Sky News.

Acesta a afirmat că unele țări NATO sunt implicate în războiul din Ucraina și că alianța militară își extinde infrastructura militară spre granițele Rusiei.

„De fapt, NATO continuă să își demonstreze esența, deoarece NATO a fost concepută ca o alianță, configurată, creată și gestionată de Statele Unite ca un instrument de confruntare, în primul rând pe continentul european”, a declarat Peskov.

„NATO continuă să își îndeplinească funcțiile în acest sens, care, totuși, nu contribuie în niciun fel la securitatea, predictibilitatea și stabilitatea pe continent, ci dimpotrivă – reprezintă un factor destabilizator.”

NATO marchează astăzi cea de-a 75-a aniversare, iar miniștrii de externe din statele membre se reunesc pentru a discuta despre sprijinul pe termen lung pentru Ucraina.

Autoritățile ruse anunță că o linie electrică de înaltă tensiune către cea mai mare centrală nucleară din Europa a căzut, transmite Sky News. Centrala Zaporojie din sud-estul Ucrainei este în prezent ocupată de Rusia.

Conducerea controlată de Rusia a declarat că motivele pentru care linia electrică a căzut sunt în curs de investigare. Nu a fost detectată nicio modificare a nivelului de radiații la centrală.

Relațiile dintre Rusia și NATO se înrăutățesc, dar Moscova nu are intenția de a intra într-un conflict cu o țară NATO, a declarat ministrul adjunct de externe rus, Alexander Gruşko, într-un interviu publicat joi de agenţia RIA şi citat de Reuters.

În contextul marcării a 75 de ani de la fondarea Alianţei Nord-Atlantice, Gruşko a declarat pentru agenția de presă de stat rusă RIA că relațiile se deteriorează „în mod previzibil și deliberat”, iar toate canalele de dialog dintre Moscova și NATO au fost aduse la un nivel „critic zero” de către Washington și Bruxelles.

„Este blocul militar pregătit pentru un conflict deschis cu Rusia? Trebuie să-i întrebați chiar pe membrii NATO. În orice caz, noi nu avem astfel de intenții în ceea ce privește țările membre ale alianței”, a declarat Gruşko.

Mai multe detalii: Relaţiile dintre Rusia şi NATO se înrăutăţesc. Toate canalele de dialog au ajuns la un nivel „critic zero”

Rusia a lansat 20 de drone kamikaze Shahed împotriva Ucrainei în noaptea de 3 spre 4 aprilie, iar 11 dintre acestea au fost distruse, anunţă Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează Ukrainska Pravda.

„În timpul nopții, ocupanții ruși au atacat din nou Ucraina, folosind 20 de drone Shahed-136/131. 11 UAV-uri inamice au fost distruse de către mijloacele și personalul de apărare aeriană al Ucrainei”.

Rușii au folosit dronele Shahed pentru a ataca oraşul Harkov, al doilea ca mărime din Ucraina.

Ministerul rus al Apărării a transmis joi că forțele sale au doborât trei drone ucrainene deasupra regiunii Belgorod și alte două deasupra regiunii Tula, notează The Kyiv Independent.

Ministerul și autoritățile regionale nu au furnizat nicio informație cu privire la consecințele presupuselor lovituri.

Autoritățile ruse raportează în mod regulat despre atacuri cu drone lansate de pe teritoriul ucrainean.

Rusia a pierdut 445.040 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale la scară largă, la 24 februarie 2022, a anunțat joi Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Acest număr include 670 de pierderi suferite de forțele ruse doar în ultima zi.

Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 7.018 tancuri, 13.386 de vehicule de luptă blindate, 14.861 de vehicule și rezervoare de combustibil, 11.171 de sisteme de artilerie, 1.026 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 746 de sisteme de apărare aeriană, 347 de avioane, 325 de elicoptere, 8.817 drone, 26 de nave și ambarcațiuni și un submarin.

Cinci persoane au murit în noaptea de miercuri spre joi în urma unor noi atacuri ruseşti asupra Harkovului, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, au anunţat autorităţile, informează News.ro, care preia AFP.

Patru persoane au murit, dintre care trei salvatori, şi cinci au fost rănite într-o „a doua lovitură” asupra unui loc care tocmai fusese bombardat într-un „cartier dens populat din Harkov”, a anunţat primarul Igor Terejov.

În plus, o lovitură într-o „zonă rezidenţială” a ucis o a cincea persoană, a precizat primarul pe Telegram.

Şeful regiunii militare din Harkov, Oleg Synegubov, a raportat „cel puţin patru” atacuri asupra oraşului în cursul nopţii. De asemenea, Terekhov a raportat utilizarea unor drone Shahed de fabricaţie iraniană.

Oraşele ucrainene sunt ţinta loviturilor ruseşti aproape în fiecare noapte, oraşul Harkov, situat în apropierea frontierei în nord-estul ţării, fiind printre cele mai vizate în mod regulat.

Oficialii ucraineni solicită din ce în ce mai mult aliaţilor occidentali ai ţării să furnizeze mai multe sisteme de apărare antiaeriană, inclusiv sisteme americane moderne Patriot.

Ajutorul militar american acordat Ucrainei, în special, se epuizează din cauza opoziţiei taberei republicane a lui Donald Trump, care blochează un pachet de aproximativ 60 de miliarde de dolari promis de preşedintele demisionar Joe Biden.

Ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, şi omologul său rus, Serghei Şoigu, s-au arătat miercuri, 3 aprilie, în cursul unei discuţii telefonice, „dispuşi să dialogheze” cu privire la conflictul din Ucraina, a anunțat Ministerul rus al Apărării, potrivit AFP.

„S-a remarcat disponibilitatea de a dialoga în privinţa Ucrainei. Punctul de plecare ar putea fi «Iniţiativa pentru pace de la Istanbul». Organizarea unei întâlniri la Geneva fără participarea Rusiei nu are niciun sens”, a indicat ministerul condus de Șoigu, într-un comunicat despre această discuţie.

Mai multe detalii: Lecornu şi Şoigu şi-au exprimat „disponibilitatea de a dialoga” despre războiul din Ucraina, în prima lor discuție telefonică după octombrie 2022

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că a discutat cu prim-ministrul ungar Viktor Orban pentru a răspunde îngrijorărilor sale privind rolul NATO în Ucraina şi că este încrezător că aceste chestiuni vor fi abordate în săptămânile următoare, informează Agerpres.

„NATO este şi va rămâne o Alianţă defensivă şi nu va fi parte a conflictului din Ucraina. Trebuie să ne reamintim că este un război de agresiune provocat de către invadarea de către Rusia a altei ţări. Ucraina are, conform legii internaţionale, dreptul de a se apăra. Şi noi, ca prieteni ai Ucrainei, avem dreptul de a susţine Ucraina în a exercita dreptul la legitimă apărare, tot conform legii internaţionale. Asta nu ne face parte a conflictului şi un cadru mai robust NATO de a coordona asistenţa de securitate nu va schimba acest lucru”, a spus Stoltenberg, în cadrul unei conferinţe de presă de la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe.

Șeful NATO a subliniat că aliaţii fac deja acest lucru pe baze bilaterale sau prin alte formate, precum aşa-numitul format Ramstein. „Deci creând un cadru mai puternic NATO vom asigura mai multă transparenţă, mai multă împărţire a poverii, mai multă predictibilitate şi un angajament mai robust. Ceea ce este important pentru a ajuta Ucraina să-şi facă planificări (…)”, a adăugat el.

„Ceea ce discutăm nu este o prezenţă de luptă NATO în Ucraina. Discutăm despre cum putem coordona şi livra sprijin din afara Ucrainei pentru Ucraina, aşa cum fac aliaţii”, a precizat Stoltenberg.

„Am avut un dialog bun cu Peter Szijjarto, am discutat cu premierul Vicktor Orban de două ori în ultima săptămână, iar acum că am început planificarea, sunt sigur că putem răspunde acestor preocupări pe care Ungaria le-a ridicat şi să găsim moduri de a ajunge la un consens”, a precizat șeful NATO.

Potrivit unor ofițeri ucraineni de rang înalt care au servit sub comanda generalului Valeri Zalujnîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei până la înlocuirea sa în februarie, tabloul militar pe front este unul sumbru, scrie Politico.

Aceștia au declarat, sub protecția anonimatului, că în cazul unei noi ofensive a rușilor în vară, există un mare risc ca linia frontului să se prăbușească. Potrivit interlocutorilor, Ucraina are nevoie de drone, obuziere și sute de mii de obuze și rachete.

„Nu există nimic care să poată ajuta Ucraina acum, deoarece nu există tehnologii serioase capabile să compenseze masa mare de trupe pe care Rusia o va arunca probabil asupra noastră. Noi nu avem acele tehnologii, iar Occidentul nu le are nici el în număr suficient”, a declarat una dintre sursele militare de top pentru Politico.

Mai multe detalii: Politico: Dacă Rusia începe ofensiva, linia frontului ucrainean s-ar putea prăbuși

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News