Contestația lui Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul” va fi judecată de instanța supremă

Tribunalul Bucureşti a respins, miercuri, cererea DNA  de trimitere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie doar a unei părţi din contestaţia la executare depusă de Liviu Dragnea. Astfel, magistraţii au hotărât că Tribunalul Bucureşti nu are competenţa de a judeca dosarul şi a decis trimiterea lui la instanţa supremă, scrie News.ro.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a precizat marţi că în dosarul „Referendumul” a primit pedeapsa pentru „exemplificare”, susținând că nu este corect ca oamenii să fie condamnaţi pentru exemplu, situaţii care aduc aminte de „nişte vremuri triste”.

„Un domn judecător, nu îi pronunţ numele, celebru de altfel, a fost în CSM, acum ceva timp, în cazul Rarinca, spunea ceva îngrozitor, că, şi dacă o persoană este achitată, nu înseamnă că este nevinovată. Asta arată, de fapt, cum gândeşte un judecător. Adică toţi suntem vinovaţi, decide dumnealui pe care îl condamnă şi pe care îl achită. Am văzut că au vorbit despre acest demers ca fiind o prostie. Nu mă interesează considerentele dumnealui, numai că încalcă nişte legi de organizare judecătorească şi nişte legi care obligă orice judecător să pună presiune sau să încerce să influenţeze o decizie a instanţei”, a spus Dragnea, marţi, la ieşirea din sala de la Instanţa Supremă unde s-a judecat dosarul în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu.

Preşedintele PSD a precizat că este îndreptățit să conteste decizia în dosarul „Referendumul”, câtă vreme hotărârea nu este completă.

„O să mă uit cu atenţie cine a semnat motivarea respectivă, să vedem dacă avea dreptul să semneze, pentru că eu cred că, totuşi, de la această clădire (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, n.r.) se aşteaptă ca legea să fie respectată la rigoare”, a menționat Dragnea.

În 22 aprilie 2016, preşedintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat, de Instanţa Supremă, la doi ani de închisoare cu suspendare.

Potrivit rechizitoriului procurorilor privind dosarul „Referendumul”, Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, „a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro