Gindrovel Dumitra, medic de familie laureat al Galei Doctorului Digital: „Pacientul din rural nu are acces suficient la servicii”. De ce lasă medicii de familie satele din România pentru cele din Franța

Radiografia unui sistem sanitar în colaps: „Avem nevoie de un masterplan guvernamental”

În momentul de față sunt necesari încă 1.473 de medici de familie pentru a acoperi nevoile populației, potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). 175 de localități din România nu au niciun punct de lucru medical, iar 335 sunt deservite doar prin puncte de lucru ocazionale.

Doi din cinci medici de familie au peste 60 de ani, ceea ce anunță un val masiv de pensionări. Conf. dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei, a subliniat că generațiile de medici care au fost trimise forțat în rural se retrag, iar înlocuirea lor naturală este blocată de „ancorele” familiale și profesionale.

„Măcar medicina de familie trebuie să fie acolo [în rural]. Problema nu se regăsește neapărat la medicul de familie, cât mai ales la pacient. Pacientul este cel care nu are acces suficient la servicii. Este nevoie, realmente, de un masterplan care să plece de la o abordare guvernamentală”, a declarat dr. Gindrovel Dumitra.

În 2025, din peste 3,6 milioane de externări, sub o treime au avut trimitere de la medicul de familie, în timp ce peste două milioane de cazuri au ajuns direct prin serviciile de urgență.

Larisa Mezinu-Bălan: „Inechitatea este evidentă”

Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele CNAS, prezentă la conferința organizată de Salvați Copiii România, a confirmat că deficitul de medici de familie persistă în 1.055 de localități.

„Inechitatea este evidentă. […] Modele din Maramureș, Sibiu, Harghita sau Dolj ar putea fi preluate. Dar sprijinul financiar nu este suficient; este nevoie de educație, infrastructură și implicarea reală a autorităților locale”, a punctat Larisa Mezinu-Bălan.

Exodul tinerilor medici: Satele din Franța, mai atractive decât cele din România

Ponderea medicilor de familie din totalul medicilor este mai mică față de majoritatea țărilor UE. În 2023, aceștia reprezentau 18% din totalul medicilor, sub media UE de 20%. Dr. Gindrovel Dumitra a explicat fenomenul plecării tinerilor medici către mediul rural din alte țări europene, subliniind contrastul de tratament.

„Avem medici tineri care lasă satele din România pentru satele din Franța sau din Anglia, pentru că acolo, în momentul în care un primar are nevoie de un medic, acesta îi pune la dispoziție tot: casă, cabinet dotat, ba chiar și scutiri de taxe în primii ani. În România, un medic care merge la țară trebuie să își cumpere singur cabinetul, să îl renoveze și să lupte singur cu birocrația”, a afirmat dr. Dumitra, laureat al Galei Doctorului Digital.

Prezentă la eveniment, dr. Sandra Alexiu, medic de familie, a criticat, de asemenea, restricțiile de prescriere din România: „În această țară n-am avut voie să scriem nu știu câte analize sau medicamente […] în condițiile în care jumătate din ce se face este tratat de medicii de familie în alte țări”.

Sandra Alexiu: „N-am scăpat de hârtii, deși am digitalizat”. Paradoxul birocrației

Dr. Sandra Alexiu a completat tabloul crizei prin prisma obstacolelor administrative. Deși s-a promis debirocratizarea, realitatea rămâne blocată în registre fizice și validări informatice defectuoase.

„În zona asta nu s-au tăiat alternative. Adică am tot dotat softul și am tot introdus informații, și cu toate astea, nimeni n-a tăiat nimic: lege, fișă, registru, chitanțiere. […] Scrie foarte clar că trebuie să avem toate lucrurile astea pe hârtie. Până când vom vedea legea amendată, nu putem să spunem că am scăpat de hârtie”, a explicat dr. Alexiu, premiată la prima ediție a Galei Doctorului Digital.

Aceasta a semnalat și lipsa de consultare a medicilor: „Nu ne-a întrebat cineva dacă putem, dacă vrem, dacă avem pregătirea necesară pentru a demara acțiunile. Nu. Suntem un document într-o lege publicată pe un site oficial.”

Gabriela Alexandrescu: Mortalitatea infantilă în rural, o cifră a inegalității dramatice

Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Organizației Salvați Copiii România, a prezentat cifrele dramatice ale crizei: rata mortalității infantile în România (6,6‰) este aproape dublă față de media UE (3,5‰), iar în rural, aceasta ajunge la 7,9‰.

„Accesul la medicul de familie nu ar trebui să fie un privilegiu, ci un drept garantat. […] Este esențial să consolidăm medicina de familie, să sprijinim medicii care aleg să profeseze în comunitățile rurale și să dezvoltăm politici publice sustenabile”, a declarat Gabriela Alexandrescu.

Îngrijirea spitalicească consumă 41% din bugetul sănătății, în timp ce îngrijirea ambulatorie primește doar 20%.

Soluții concrete: Dotări de un milion de euro pentru cabinetele de la sat

Prin programul „Primul pas spre sănătate”, organizația Salvați Copiii vizează dotarea a încă 60 de cabinete în 2026, ajungând la un total de 220. Cabinetele de medicină de familie din rural pot aplica pentru dotări (ecografe, electrocardiografe) până pe 15 mai 2026.

„Aducem servicii medicale esențiale pentru mamă și copil mai aproape de comunitățile rurale. Asigurarea accesului la serviciile de sănătate primară contribuie la reducerea decalajelor sociale”, a precizat Amalia Fodor, director executiv al Fundației OMV Petrom, fundație care finanțează programul. 

Din 2010 până în prezent, organizația Salvați Copiii a dotat 296 de unități medicale, cu peste 4.100 de echipamente, investind peste 21 de milioane de euro.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE