Manfred Spitzer, reputat psihiatru german, interviu pentru Libertatea despre efectele IA asupra gândirii critice: „Oamenii au fost întotdeauna ușor de păcălit”

Renumitul psihiatru german Manfred Spitzer, expert în neuroștiințe, avertizează însă că folosirea excesivă a AI-ului și a tehnologiei poate afecta atenția, gândirea critică și dezvoltarea creierului, mai ales în cazul tinerilor. 

Într-un interviu Libertatea, autorul volumelor „Demența digitală” și „Inteligența artificială” a vorbit despre relațiile emoționale pe care oamenii ajung să le dezvolte cu AI-ul, cât și despre cum viitorul acesteia ține de mâinile celor în care va ajunge.

Invitat pentru a conferenția la București

„Spuneți-le unchilor, bunicilor, mătușilor să nu ofere smartphone-uri cadou de ziua copilului sau de Crăciun, pentru că nu este o idee bună. Ca părinți, trebuie să păstrați controlul. Iar când păstrați controlul, ar trebui să vă asigurați că copilul primește un smartphone cel mai devreme la 14 ani”, spune Manfred Spitzer, unul dintre cei mai faimoși specialiști în neuroștiințe din Germania, pentru Libertatea. 

Medicul este extrem de implicat în dezbaterile despre tehnologie și educație, recunoscut pentru cărțile sale „Demența digitală. Cum ne tulbură mintea noile tehnologii” și „Inteligența artificială. Cum ne ajută și cum ne amenință o creație superioară omului”, apărute la Humanitas. 

Prezent la București, în perioada 16-17 mai, în cadrul conferințelor „Despre lumea în care trăim”, am stat de vorbă cu el despre influența inteligenței artificiale asupra creierelor noastre, în special a tinerilor, sau despre importanța reglementării AI-ului, în condițiile în care este și un accelerator al mișcărilor antidemocratice prezente la nivel global.

Expertul în rețelele neuronale (care stau și la baza inteligenței artificiale), pe care le studiază de mai bine de 30 de ani, psihiatru la bază, a fost întotdeauna interesat de modul în care acestea generează idei conștiente. 

„Am considerat că trebuie să înțeleg rețelele neuronale pentru a înțelege psihiatria”, explică el. Așa cum adaugă, în 2016, când Demis Hassabis (fondatorul DeepMind, o companie de cercetare în inteligență artificială), cu ajutorul unui program bazat pe AI a câștigat la Go împotriva celui mai bun jucător de Go din lume, doctorul și-a zis: „Wow, acum AI chiar face ceva și devine mai bună decât oamenii în ceea ce privește capacitatea mentală”. 

Asta, continuă, l-a făcut să fie interesat de subiect. În clipa în care a apărut ChatGPT, iar inteligența artificială a fost accesibilă pentru toată lumea, în noiembrie 2022, Spitzer susține că Sam Altman (CEO la OpenAI) și-a atins scopul. 

„Scopul lui a fost să pună inteligența artificială pe hartă la scară globală și a reușit. A apărut pe 30 noiembrie și, două luni mai târziu, milioane de oameni o foloseau și toată lumea vorbea despre ea. Aveam și înainte inteligență artificială, dar nimeni nu vorbea despre AI. Acum, toată lumea vorbește despre AI. Așadar, a transformat felul în care gândim despre inteligența artificială. De fapt, a adus AI în atenția oamenilor. Și asta nu a fost deloc o realizare minoră”. 

Însă, subliniază psihiatrul, ulterior a realizat că deși toată lumea vorbea despre AI, nimeni nu știa cu adevărat ce este, oamenii nu înțelegeau fenomenul, așa că a scris o carte tocmai pentru că și-a dorit ca lumea să-l înțeleagă mai bine. 

În paginile volumului său despre inteligența artificială, așa cum apare notat, autorul aduce în discuție atât toate progresele enorme făcute (sau prognozate) cu ajutorul AI în medicină, în cercetarea științifică, în lupta cu schimbările climatice, în economie, educație sau în viața de zi cu zi, cât și consecințele acesteia pentru societate.

„Oamenii au fost întotdeauna ușor de păcălit”

Libertatea: Au trecut aproape patru ani de când publicul larg a început să vorbească direct cu inteligența artificială. Credeți că suntem într-un pericol de a ne pierde gândirea critică?
Manfred Spitzer: Da, și nu sunt singurul care spune asta. De fapt, există studii care arată că are loc o pierdere a gândirii critice, dacă ne uităm la ce se întâmplă. Și există un studiu care îmi place foarte mult, realizat de oameni de la MIT. Au pus participanții să scrie un eseu folosind fie Google, fie ChatGPT, iar a treia variantă a fost doar cu propriul creier, fără ajutor extern. Apoi au analizat eseurile. Și vorbim despre MIT, adică oamenii care au dezvoltat inteligența artificială și sunt experți în domeniu. 

În urma rezultatelor, au constatat că eseurile scrise cu ajutorul ChatGPT erau, de fapt, cele mai slabe. Erau plictisitoare și, din punct de vedere lingvistic, nu erau foarte bine realizate. Cele scrise cu ajutorul Google erau puțin mai bune, dar cele mai reușite au fost eseurile scrise doar cu propriul creier. Iar după câteva zile, când i-au întrebat pe participanți dacă pot cita o propoziție din propriul eseu, cei care au folosit ChatGPT nu au putut să citeze nimic. 

În schimb, cei care au scris eseul doar cu propriul creier au putut cu toții. Cei care au folosit Google erau undeva la mijloc. Așadar, dacă îi pui pe oameni să scrie eseuri folosind ChatGPT, obții eseuri slabe și, în plus, ei nici măcar nu și le vor aminti. Nu asta vrem să se întâmple în școli sau în viața de zi cu zi. Adică, dacă scrii către, să spunem, o instituție publică și folosești ChatGPT ca să formulezi mesajul, iar apoi cei de acolo folosesc ChatGPT ca să-ți răspundă, atunci suntem practic pierduți. 

Asta nu ar trebui și nu trebuie să se întâmple, și trebuie să ne asigurăm că nu se va întâmpla. Mă bucur că va exista un logo de tipul „fără AI folosit în realizarea acestui material”, iar acesta va fi adăugat la scrisori, la proiecte, la programe, probabil și la cărți. Eu aș putea pune asta pe cartea mea: „nu a fost scrisă de AI, a fost scrisă de mine”. Cred că va fi important să punem un fel de bariere de protecție pentru a ne feri de primele efecte secundare ale utilizării excesive a acestei absurdități. Nu ar trebui să fim împovărați de acest exces de utilizare a IA-ului.

– Observăm tot mai des că oamenii ajung să vorbească cu AI-ul ca și cum ar fi un prieten. De ce apare această apropiere emoțională?
– Ei bine, cred că oamenii au fost întotdeauna ușor de păcălit. Așa că asta se întâmplă tot timpul. Oamenii sunt cumva induși în eroare și ajung să creadă că există o persoană reală acolo, chiar dacă știu că este ChatGPT. Dar sună atât de uman și uneori este chiar amuzant și empatic. De fapt, este lingușitor. 

Nu este foarte util în sensul ăsta, pentru că nu te critică niciodată, este mereu drăguț, îți alimentează sentimentul de autoimportanță, iar asta nu ar trebui să se întâmple. Oamenii ar trebui să fie conștienți de asta. Și mi se pare pur și simplu amuzant că Alexa (n.r. asistentul virtual inteligent dezvoltat de compania Amazon) a primit jumătate de milion de cereri în căsătorie. 

Și asta se întâmpla chiar înainte de AI. Primele versiuni de Alexa nici măcar nu erau bazate pe AI, aveau doar un algoritm care făcea asta. Dar a atras oamenii și ei voiau să se căsătorească cu Alexa și așa mai departe. Este pur și simplu o absurditate, îmi pare rău.

„Oamenilor le place să interacționeze în lumea reală”

– Însă ce riscuri apar atunci când inteligența artificială începe să înlocuiască relațiile umane reale sau începem să o tratăm ca pe un om?
– Ne pierdem umanitatea atunci când luăm o mașină drept om, drept ființă umană. Este în detrimentul nostru, și tocmai de aceea cred că nu ar trebui să permitem asta. Vor exista legi care vor introduce limite și mecanisme de protecție, astfel încât acest lucru să nu se întâmple la scară largă. Știu că unor miliardari din California le-ar plăcea asta. Adică Mark Zuckerberg a spus că, în viitorul apropiat, oamenii vor avea prieteni AI în loc de prieteni reali, în 95% din timp. Sper din tot sufletul că se înșală complet.

– Îmi imaginez un viitor în care tinerii ies în oraș și mănâncă înghețată în metavers…
– Dar metaversul nu a prins. Pur și simplu nu a prins. Adică oamenii să umble cu ochelari pe ochi și să interacționeze cu agenți virtuali și alte lucruri de genul acesta. Pur și simplu au refuzat. Au refuzat și Google Glass când a apărut. Și acum cred că Google are un nou set de ochelari. Și sper să eșueze la fel cum a eșuat primul. Oamenilor le place să interacționeze în lumea reală, iar lumea reală este în continuare mult mai colorată și, ei bine, are contact direct, senzații reale și toate aceste calități. AI-ul sau ecranele sunt doar o oglindă slabă a acestui lucru. Iar oamenii își dau seama de asta.

– Îmi place că sunteți optimist.
– Sunt optimist. Adică oamenii merg uneori odată cu lucrurile rele, dar în cele din urmă își dau seama că sunt rele și renunță la ele. Majoritatea oamenilor.

„Ar trebui să avem grijă de educația tinerilor până la 20 de ani”

– În același timp, ați popularizat conceptul de „demență digitală”. Ce înseamnă concret acest fenomen și cum îl poate recunoaște un om obișnuit în viața lui de zi cu zi?
– Demența digitală nu este un diagnostic medical. Este o idee, iar ideea este foarte simplă. În primele două decenii din viață, îți antrenezi creierul învățând limba, învățând multe lucruri și, în special, acumulând foarte multe cunoștințe la școală. Astfel, ajungi la un anumit nivel al funcției cerebrale. Mai târziu în viață, funcția cerebrală începe să scadă, deoarece neuronii mor odată cu înaintarea în vârstă. 

În plus, există boli ale creierului care accelerează moartea neuronilor. Astfel, capacitățile mentale scad lent sau mai rapid. Asta depinde, în principal, de gene. Însă nivelul de la care începi această scădere depinde de educația ta. Dacă pornești de foarte sus și apoi începi să scazi, vei ajunge la demență la 150 de ani, adică vei muri înainte de asta, deci nu vei mai face demență. 

Dacă însă nu pornești de atât de sus, din cauza utilizării excesive a mediilor digitale sau a folosirii acestora în școli, și a abuzului de ele, atunci înveți mai puțin până la 20 de ani, iar apoi începi să scazi pe la 60 de ani. În acest caz, vei atinge pragul demenței mult mai devreme și vei dezvolta boala. Asta este ideea. 

„De-mentis” (n.r. latină) înseamnă declin mental. Și orice declin durează mai mult cu cât pornești de la un nivel mai ridicat. Iar acel nivel este determinat de primii 20 de ani din viață și de educație. Asta este legătura dintre utilizarea mediilor digitale la vârste fragede și demența la bătrânețe și asta este ideea de bază a cărții mele, „Demența digitală”. Și este atât de simplu. De fapt, atunci când am scris cartea, în 2011–2012, era doar o intuiție bazată pe datele și cunoștințele de neuroștiință pe care le aveam atunci. 

În prezent, există trei studii de mari dimensiuni care au analizat legătura dintre nivelul de educație de la vârsta de 20 de ani și riscul de demență la 78 de ani. Aceste seturi uriașe de date demonstrează unanim același lucru: cu cât nivelul de cunoștințe și dezvoltare cognitivă este mai ridicat în tinerețe, cu atât scade riscul de a dezvolta demență la bătrânețe. 

Așadar, acum este un fapt demonstrat și publicat în literatura medicală pe baza acestor trei studii. Nu mai este o ipoteză. Și ar trebui să acționăm în consecință. Ar trebui să avem grijă de educația tinerilor până la 20 de ani. Iar eu le spun tinerilor: „Știați că acum se decide dacă veți suferi sau nu de demență la bătrânețe? Așa că ar fi bine să aveți grijă de asta în prezent, ca să vă asigurați că nu veți face demență când veți îmbătrâni.”

„Am creat probleme pentru care acum trebuie să găsim soluții”

– Cu toate astea, trăim într-o lume în care copiii se nasc cu tehnologia la îndemână. Ce pot face, realist, părinții pentru a limita efectele negative ale acesteia?
– Este foarte simplu: ceea ce nu le dai, nu trebuie să le interzici în fiecare zi. Spuneți-le unchilor, bunicilor, mătușilor să nu ofere smartphone-uri cadou de ziua copilului sau de Crăciun, pentru că nu este o idee bună. Ca părinți, trebuie să păstrați controlul. Iar când păstrați controlul, ar trebui să vă asigurați că copilul primește un smartphone cel mai devreme la 14 ani. Mai bine ar fi la 15 sau 16 ani. 

În ceea ce privește rețelele sociale, prima țară care a început deja să ia măsuri este Australia. Și avem dezbateri despre asta în toată Europa. Oamenii se gândesc la aceste lucruri și le iau în serios, iar asta este un lucru bun. Vom avea restricții legate de utilizarea mediilor digitale în funcție de vârstă. Exact cum există și în cazul alcoolului. Alcoolul afectează dezvoltarea creierului. Alcoolul provoacă dependență. Mediile bazate pe ecrane fac același lucru. Atunci de ce să nu aplicăm aceleași reguli și pentru mediile digitale? Adică nimic înainte de 14 sau 16 ani și, chiar și după aceea, doar sub supraveghere. Și trebuie să ne asigurăm că aplicăm aceste reguli și că le tratăm foarte serios.

– Din perspectivă psihiatrică, vedeți deja în cabinet schimbări clare legate de folosirea intensă a tehnologiei și a AI-ului? Ce tip de probleme apar mai des?
– Am avut din ce în ce mai mulți adulți cu probleme de atenție în, aș spune, ultima treime a carierei mele. Sunt psihiatru de 41 de ani și, în ultimii aproximativ 15 ani, am avut tot mai multe cazuri de adulți cu ADHD, iar asta a fost ceva fără precedent. Este pur și simplu modul în care stilul nostru de viață influențează dezvoltarea și funcționarea creierului. Dacă ești distras ore întregi în fiecare zi și te obișnuiești cu asta, atunci te obișnuiești să fii neatent și exact asta se va întâmpla. Așa că da, am creat probleme pentru care acum trebuie să găsim soluții.

– Dar credeți că folosirea AI-ului ne face mai proști?
– Cred că externalizarea muncii mentale este o idee proastă, la fel cum externalizarea muncii fizice este o idee proastă. Adică, dacă folosești doar liftul și nu mai mergi pe jos, mușchii picioarelor se vor atrofia. Mușchii trebuie folosiți pentru a rămâne activi și pentru a funcționa. La fel este și cu creierul, este ca un mușchi. Îl folosești sau îl pierzi, asta este ideea. Așa că e mai bine să îți folosești creierul. Iar tot ceea ce externalizezi în materie de activitate mentală nu este o idee bună, pentru că, pe termen lung, va afecta funcționarea creierului.

„AI-ul facilitează mișcările antidemocratice”

– Ați spus că viitorul inteligenței artificiale depinde de mâinile în care ajunge. Cine controlează astăzi această tehnologie și cum putem evita scenariile negative?
– Astăzi, încă există câțiva miliardari care controlează tehnologia și, desigur, ei vor să facă bani și nu le pasă de următoarea generație dintr-o țară europeană sau de sănătatea și educația tinerilor noștri. Așa că trebuie să ne asumăm responsabilitatea și să punem frâne activităților acestor câțiva miliardari. Ar fi iresponsabil să îi lăsăm să facă orice vor, în detrimentul generației următoare. Adică trebuie să încetăm să nu facem nimic. 

Sunt mândru că sunt cetățean al Uniunii Europene, pentru că UE este partea lumii care ia în serios aceste probleme și responsabilitatea pe care o avem față de generația următoare. Cred că avem deja două acte legislative privind AI-ul și vor urma și altele, pentru a pune limite la ceea ce vor să facă miliardarii. 

Donald Trump nu va pune frâne acestui fenomen, iar China va pune anumite limite, dar într-un mod opresiv și nedemocratic. Noi trebuie să ne asigurăm că, având în vedere viteza dezvoltării AI-ului, procesele democratice și politice sunt accelerate, astfel încât să nu rămânem atât de mult în urmă încât să pierdem, în mod practic, controlul. Pentru că durează prea mult să treci prin toate procesele democratice de decizie, iar între timp AI-ul va mai fi câștigat încă o cursă. Acesta este adevăratul pericol. 

Așa că trebuie să devenim mai rapizi în luarea deciziilor politice și democratice. Dar, pentru că avem internetul și toate aceste instrumente, putem face democrația mai rapidă. Nu prea rapidă, pentru că este bine să existe un anumit decalaj. De asemenea, este bine să avem reprezentanți, pentru că altfel schimbările bruște de stare ale populației, care pot fi manipulate foarte ușor de marile companii tech, ar putea genera tot felul de mișcări antidemocratice pe care nu ni le dorim. 

Trebuie să ajustăm toate variabilele, decalajele de timp și toate aceste lucruri, astfel încât să găsim punctul optim. Să calibrăm sistemul astfel încât să funcționeze suficient de rapid, dar nu prea rapid; asta este problema prezentului și trebuie să învățăm să o gestionăm. Și cred că putem face lucrurile mai bine decât le facem acum, pentru că prea puțini oameni văd acest lucru și prea puțini politicieni acționează în consecință. Așa că trebuie să facem mai mult.

– Pentru că vedem și o creștere a mișcărilor antidemocratice…
– Da, iar AI-ul facilitează mișcările antidemocratice. AI-ul permite știrile false, bulele informaționale și lipsa gândirii democratice. Ar trebui să observăm asta și să acționăm rapid.

– În ceea ce-i privește pe oamenii obișnuiți, cetățenii de rând, cum pot ei lupta împotriva acestui fenomen?
– Pot folosi mai puține ecrane și mai puțin AI. Nu este nevoie să deschizi ChatGPT pentru fiecare scrisoare de dragoste pe care o scrii sau pentru fiecare mesaj de „la mulți ani”. Poți să le faci și singur. Și va fi mai frumos dacă le faci chiar tu. Așa că fă-le tu însuți.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro