Hidroelectrica a fost obligată să reia evaluarea aferentă licitației prin care atribuise contractul grupului german DSD. Raportul inițial a fost anulat în urma sesizării depuse de celălalt participant la licitație, compania SOCOT din Târgu Mureș. 

Contractul vizează echipamentele fără de care amenajarea hidroenergetică Pașcani nu poate funcționa, fiind vorba despre infrastructura tehnologică principală a barajului (echipamentul hidromecanic).

Dispută româno-germană în jurul barajului strategic de la Pașcani. Construcția obiectivului a început în perioada ceaușistă
Acumularea de la Pașcani, schiță

CNSC: A fost creat un avantaj competitiv ofertantului câștigător

Licitația a fost lansată în aprilie 2025. Cinci luni mai târziu, Hidroelectrica a atribuit contractul către DSD și a declarat neconformă oferta SOCOT. Firma din Târgu Mureș a contestat, iar decizia Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a fost publicată la mijlocul lunii mai. 

Potrivit concluziilor CNSC, Hidroelectrica a avantajat DSD în procesul de evaluare, în sensul că a aplicat o „dublă măsură”: a respins oferta SOCOT pentru neclarități mai mici, în timp ce a acceptat completări importante la oferta DSD, inclusiv în propunerea financiară și în documentația tehnică. 

„Se distinge, în situația dată, că oferta desemnată câștigătoare a beneficiat de solicitări de clarificare și/sau completare, inclusiv, în privința propunerii financiare, al cărei conținut a fost modificat, prin acceptarea schimbării valorilor unor tipuri de cheltuieli, pentru corelarea cu graficul valoric de execuție a lucrărilor (corectat și el), respectiv, cu propunerea tehnică, la rândul ei, completată cu graficul GANTT (nedepus)”, se arată în decizia CNSC.

În același timp, Consiliul spune că ambele oferte au fost afectate „de un grad similar de imprecizie”. „Înainte de respingerea ofertei contestatorului, entitatea contractantă trebuia să solicite informații de confirmare, clarificare sau completare întocmai cu cele transmise și acceptate ofertantului câștigător”, potrivit CNSC.

În respingerea ofertei SOCOT, Hidroelectrica a invocat nereguli în ceea ce privește garanția tehnică, timpii de remediere a unor deficiențe, termenul de execuție și lipsa unor tipuri de lucrări. De cealaltă parte, SOCOT acuză neconformități tehnice la DSD și modificări substanțiale ale ofertei în timpul desfășurării licitației.

Aspect atipic: dispută internă în comisia de evaluare

Litigiul dintre cele două firme a scos la iveală un lucru mai puțin obișnuit la o licitație. În interiorul Comisiei a avut loc o dispută, iar un membru a întocmit o opinie divergentă în care a subliniat că oferta SOCOT a fost respinsă în mod artificial.

CNSC a catalogat opinia drept irelevantă: membrul se afla în concediu în momentul evaluării tehnice și financiare a ofertelor, iar opinia a fost transmisă pe e-mail, ulterior analizei. Conform legii, nu trebuie să existe unanimitate: o decizie într-o astfel de comisie se poate adopta în prezența a două treimi din componență, condiție care a fost îndeplinită, potrivit Consiliului. 

În ceea ce privește întârzierea cu care s-a analizat contestația, CNSC a invocat probleme birocratice. „Completul de soluționare învestit cu soluționarea disputei învederează părților că această cauză a înregistrat întârzieri (în soluționare) deoarece, pe lângă complexitatea ei, de netăgăduit, completul a avut o dinamică specifică, componența sa actuală fiind desemnată prin Ordinul nr. 11 din 17 martie 2026. Astfel, la preluarea cauzei, completul a realizat verificarea în integralitate a actelor din dosar, astfel încât cauza să fie soluționată cât mai judicios”, spune CNSC.

Acumularea Pașcani, obiectiv strategic de securitate națională

Proiectul de la Pașcani este unul dintre marile șantiere începute înainte de anul 1989 și abandonate parțial după Revoluție. În ultimii ani, odată cu avansul proiectelor în energie regenerabilă, investiția a fost resuscitată.

Proiectul este important nu doar prin componenta energetică, ci și prin rolul strategic pe care îl are pentru zona Moldovei. Investiția este gândită și în contextul reducerii riscului de inundații pe Siret și ca rezervă de apă pentru dezvoltarea zonei Pașcani – Târgu Frumos.

Dispută româno-germană în jurul barajului strategic de la Pașcani. Construcția obiectivului a început în perioada ceaușistă
Schița barajului

În 2022, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a inclus barajul de la Pașcani pe lista obiectivelor strategice de securitate națională. Acest regim special (dublat ulterior de modificări legislative) a fost acordat tocmai pentru a permite deblocarea exproprierilor și accelerarea lucrărilor, încercând să elimine barierele birocratice care țineau șantierul pe loc.

Amenajarea de la Pașcani ar urma să producă energie verde, printr-o hidrocentrală cu o putere instalată de aproape 10 MW și o producție estimată la circa 25 GWh pe an.

Licitația disputată între SOCOT și DSD nu vizează lucrări de construire, ci echipamentele fără de care acumularea de la Pașcani nu poate funcționa, în speță fiind vorba despre infrastructura tehnologică principală a barajului. Contractul include fabricarea, livrarea și montajul sistemelor care controlează debitul apei, protejează instalația pe timp de iarnă și alimentează electric întregul ansamblu.

Miza principală este montarea celor patru stavile uriașe ale barajului, împreună cu instalațiile hidraulice și automatizările aferente. În paralel, vor fi instalate sisteme antigheață cu aer comprimat și echipamentele electrice care asigură funcționarea acumulării.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.