Misterele neelucidate din cazul avocatului condamnat pentru crimă, sub acuzația că şi-a ucis iubita însărcinată, aruncând-o de la etaj

Potrivit Codului de Procedură Penală, „probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului, instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.”

O relație secretă şi violentă. Monica „era geloasă şi chiar posesivă”, spune instanța

Monica C. avea 24 de ani atunci când l-a cunoscut pe Sebastian Felecanu. Era în octombrie 2019, iar ea fusese admisă în Baroul Iaşi şi căuta un cabinet unde să-şi facă stagiatura. L-a sunat pe Felecanu, care a fost de acord să-i devină mentor. El avea 37 de ani , o soție, un copil şi 13 ani de experiență în avocatură.

După câteva luni, Felecanu a divorțat, iar în martie 2020, Monica s-a mutat în apartamentul lui, aflat la etajul 6, într-un bloc din centrul Iaşiului. Relația lor a fost una atipică: nici colegii avocați, dar nici părinții tinerei nu ştiau că sunt împreună, iar ei se certau adesea, spun vecinii de apartament.

Odată, una dintre vecine a întrebat-o pe Monica despre scandalurile care se aud din apartamentul lor, iar ea i-a replicat: „Dumneavoastră nu vă certați cu soțul?”, apoi a evitat-o. Tânăra nu părea că ar avea nevoie de ajutor, însă, pe de altă parte, ea începuse să strângă dovezi despre ieşirile violente ale partenerului de viață şi păstra în telefon poze cu urmele loviturilor lui.

În aprilie 2021, Monica a rămas însărcinată, iar de atunci, potrivit procurorilor, au început „discuţiile tot mai aprinse”. Martorii au declarat că tânăra nu era convinsă că iubitul îi este devotat şi că e implicat afectiv în relație la fel ca și ea. Era geloasă şi devenise chiar posesivă, „nu doar față de un prezumtiv interes al inculpatului pentru alte femei, dar și în raport de toate sferele vieții sale private, care nu o includeau”, notează judecătorul de la Curtea de Apel Iaşi, în motivarea deciziei sale.

Pe 18 iunie 2021, în ultima zi de viață a tinerei, cei doi au mers la o nuntă, într-un restaurant de la marginea Iaşiului. Potrivit martorilor, cei doi erau zâmbitori, relaxați și afectuoși unul cu celălalt. Dar „o dată, când am mers împreună la baie, Monica mi-a reproșat că m-am uitat după femei”, declara Felecanu, în anchetă.

Ultima noapte din viața tinerei şi apelul iubitului ei la 112: „S-a aruncat o persoană”

La ora 3:23, când au plecat de la nuntă, cei doi se țineau de mână şi păreau a fi în relații bune, conform înregistrărilor de pe camerele video din curtea restaurantului.

Pentru că el băuse, la volan a urcat Monica, iar pe drumul spre casă, s-au certat din nou. „Îmi reproșa că nu mai sunt interesat de ea, pentru că nu-mi mai pun mâinile pe ea în timp ce conduce, aşa cum obișnuiam să fac, punându-i măcar o mână pe picior”, le-a explicat Felecanu anchetatorilor.

La ora 4:04, cei doi au ajuns cu maşina în parcarea blocului. Momentul a fost surprins de o cameră de supraveghere video din zonă: avocatul are un mers ezitant, din cauza alcoolului consumat, iar Monica, după ce intră în scara blocului, încearcă să-i trântească în față uşa de la intrare.

După ce au ajuns în apartament, cearta dintre ei a continuat, confirmă vecinii lui Felecanu, treziți din somn de zgomote. Ei au declarat în anchetă că au auzit țipetele tinerei, care erau „ca din gură de șarpe” sau „ca de la un om aflat pe punctul să-l calce trenul”, apoi zgomote de paşi ce indicau că cei doi se aleargă prin apartament, un strigăt de „Nuuu” disperat, iar la final, o bufnitură. Când s-au uitat pe geam, vecinii au văzut trupul tinerei, căzut pe caldarâm. Era ora 4:27.

25 de secunde mai târziu, Sebastian Felecanu a sunat la 112, anunțând că „pe str. Sărăriei nr.6 s-a aruncat o persoană (…) Da, s-a aruncat o persoană (…) De la etajul 6 s-a aruncat. Vă rog, interveniți repede (…) O femeie s-a aruncat (…) Vă rog să interveniți mai repede, vă rog tare mult (…) N-am mai multe informații acum”. Când operatorul a cerut mai multe detalii despre victimă, el a adăugat că e „o femeie, de 26 de ani, pe nume C. Monica”. Aparenta lui detaşare emoțională avea să devină unul dintre argumentele acuzării.

Fereastra închisă de la bucătărie, „ca să nu plouă în casă”, şi nevoia imperioasă de a fuma

Felecanu n-a coborât din bloc. Au făcut asta doi vecini, care au rămas lângă victimă, în aşteptarea ambulanței. Unul dintre ei spune că, în acest timp, l-a văzut pe avocat uitându-se în jos, pe geamul de la bucătărie.

La ora 4:34, Felecanu a sunat din nou la 112: „Am anunțat un incident la Sărăriei nr. 6 (…) Și nu o intervenit nimeni până acum”. Atunci, operatorul l-a anunțat că „Salvarea e pe drum”, însă odată ajunşi, cei de la SMURD n-au mai putut decât să declare decesul victimei.

În jurul orei 4:46, un polițist i-a bătut în uşă lui Felecanu. „Mi-a spus că nu găsește cheia de la ușă și că, dacă vrem să intrăm, putem să o forțăm”, a notat el apoi, în procesul-verbal. „Am insistat să caute niște chei de rezervă, iar după maximum un minut l-am auzit descuind ușa. Din zgomotele pe care le-am auzit în acest timp, presupun că acele chei se aflau pe hol, cel mai probabil pe comoda de lângă ușă”.

Felecanu a explicat ulterior că el își căuta prin casă cheile pe care Monica i le aruncase, pentru a-l împiedica să plece, şi că, după ce a venit polițistul, „mi-am adus aminte că există posibilitatea ca cheile Monicăi să fie într-o poșetă de-a ei, lucru care s-a confirmat. Oricum, nu aș fi avut nicio problemă să spargă ușa.”

După ce a intrat în apartament, polițistul i-a cerut lui Felecanu să-i arate de unde a sărit victima, iar el „a indicat fereastra de la bucătărie, care era închisă”. Şi acest amănunt a devenit o probă în acuzare, pentru că însemna modificarea locului faptei. Dar Felecanu a susținut la proces că, atunci „când am coborât cu polițistul, i-am spus acestuia că închid fereastra, pentru ca să nu plouă în casă, și am închis-o”.

Odată coborâți din bloc, Felecanu i-a spus polițistului că trebuie să-şi cumpere țigări şi au mers până la un nonstop din apropiere. Abia apoi s-au îndreptat spre locul unde se încerca resuscitarea victimei. Şi acest aparent dezinteres față de starea tinerei a înclinat balanța, atunci când s-a decis condamnarea lui.

Era pe geam şi „a spus că, dacă nu mă înșel, aruncă pietricele, să vadă unde o să cadă”

Câteva ore mai târziu, Felecanu a refuzat să fie examinat fizic, fiind nevoie de decizia unui judecător pentru asta. În urma examinării, pe trupul lui au fost descoperite mai multe zgârieturi şi vânătăi, localizate pe obrazul stâng, pe părțile laterale ale gâtului, în zona umerilor şi pe brațe. Iar în zona pumnului de la mâna dreaptă exista o vânătaie care „s-a putut produce prin lovire de un corp dur”, notează legiştii.

În aceeaşi zi de 19 iunie 2021, potrivit unui proces-verbal aflat la dosar, Felecanu i-ar fi declarat unui polițist că victima „s-a urcat pe geam și s-a aruncat, iar eu nu am putut să o împiedic”. Însă la proces, avocatul acuzat de omor a explicat că el n-a spus niciodată asta şi că a refuzat să semneze acel proces-verbal.

După aproape o lună de la tragedie, Felecanu a fost audiat ca martor şi a declarat că în acea noapte a văzut-o pe iubita lui cum stătea pe marginea geamului de la bucătărie, în fund, pe lateral, cu partea stângă a corpului spre interior. „Eu am dat să mă întorc, pentru ca să nu mă uit… După acest moment, am revenit în ușa de la bucătărie și i-am spus «Monicuț, ce faci?». Ea a spus că, dacă nu mă înșel, aruncă pietricele, să vadă unde o să cadă. I-am spus «Monicuț, dă mâna, dă-te jos», moment la care ea a început să se clatine”, spune avocatul.

Mai departe, el spune că s-a trezit „când ea era căzută în afara geamului și eu o țineam de mână. (…) I-am spus să mă prindă cu cealaltă mână (…) ea nu voia. Eu o țineam de braț, iar ea nu voia să mă apuce (…), făcea cu mâna mișcări de rotație, dar nu voia să mă prindă de mână… Nu am mai putut să o țin, a alunecat și a căzut.”

Anchetatorii n-au crezut în această versiune, ea fiind contrazisă, în opinia lor, de declarațiile vecinilor care auziseră scandalul din acea noapte, de atitudinea detaşată a lui Felecanu, dar mai ales de urmele rămase pe trupul victimei.

Legiştii descoperiseră lovituri „prealabile căderii, moment la care victima era în viață”: 

● mai multe vânătăi în zona bărbiei, „care se puteau produce, cel mai probabil, prin loviri cu mijloace contondente (posibil pumn), fără a exclude cu certitudine lovirea de un plan dur în momentul căderii”;

● vânătăi şi zgârieturi pe gât, care „pledează pentru producerea acestora prin comprimare cu un mijloc contondent (posibil mână), neexcluzând cu certitudine lovirea cu un corp dur”.

În plus, victima, deşi fusese găsită căzută pe spate, avea vânătăi pe piept şi pe coapse, care „se puteau produce prin lovire de un plan dur”, dar şi o traumă la coloana vertebrală care „s-a putut produce printr-o mișcare de hiperextensie (alungire la maxim – n.r.) a acesteia”, notează legiştii.

Raportul LIEC Iaşi: „A fost aruncată pe geam în stare inconştientă sau semiconştientă”

Anchetatorii au ajuns la concluzia că victima a fost lovită cu pumnul în bărbie, strânsă de gât şi apoi aruncată pe geam, ea „fiind în stare inconştientă sau semiconştientă, căci, în caz contrar, dacă ar fi fost plasată cu fața în jos pe pervaz, ar fi existat alte urme la nivelul corpului acesteia, întrucât ar fi existat acțiuni de autoapărare/autoprotecție”, după cum se precizează în raportul celor de la Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice (LIEC) Iaşi.

Expertiza fusese finalizată în iulie 2022, la un an de la tragedie. Tot atunci a apărut şi un raport de expertiză psiho-criminalistică, ce concluziona că Felecanu are profilul unui om violent şi nesincer. Ulterior, judecătorul de cameră preliminară a constatat nulitatea parțială a acestui raport şi a exclus din probatoriu 19 pagini ce conțineau „anumite elemente în mod eronat, de natură să contribuie la un anumit mod de creionare a persoanei inculpatului”.

Pe 15 iulie 2022, Felecanu a fost pus sub acuzare, reținut şi apoi arestat preventiv. Iar două luni mai târziu, a fost trimis în judecată pentru omor calificat asupra unui membru de familie.

În rechizitoriu se arată că, pe fondul unui conflict cu victima, el „i-a aplicat acesteia mai multe lovituri la nivelul feței și a corpului, după care a strâns-o de gât, iar ulterior, profitând de starea de semiconștiență sau inconștiență, a așezat corpul acesteia cu fața în jos, orientată spre interiorul camerei și picioarele spre exterior, pe marginea ferestrei bucătăriei și a împins-o în exteriorul clădirii, leziunile provocate la contactul cu solul ducând la decesul victimei”.

Până aici, lucrurile ar putea să pară clare. Însă povestea abia acum se complică…

Rezultatul expertizei genetice „nu a evidenţiat date specifice şi utile cauzei”

Imediat după producerea tragediei, criminaliştii au recoltat probe biologice de sub unghiile victimei şi ale lui Sebastian Felecanu. Pe trupurile ambilor existau semne de violență (vânătăi şi zgârieturi), iar în mod normal, în depozitul lor subunghial ar fi trebuit să se găsească şi ADN-ul celuilalt. Numai că raportul de expertiză genetică, finalizat în iulie 2021, la câteva zile după eveniment, a stabilit că:

● în cazul victimei, în urmele biologice de contact din depozit subunghial ridicat de la mâna dreaptă şi, respectiv, stângă nu s-a obţinut niciun profil genetic aparţinând unei persoane de sex masculin. Acelaşi rezultat şi în urmele de contact ridicate din zona gâtului, acolo unde se susține că a fost sugrumată (cu mâinile) de către partenerul ei.

● în cazul lui Felecanu, în urmele biologice de contact din depozit subunghial ridicat de la mâna lui dreaptă nu s-a obţinut nici un profil genetic, iar în cel ridicat de la mâna stângă, s-a obţinut un profil genetic unic, aparţinând acestuia.

● pe geamul din bucătărie, pe mânerul, dar şi pe pervazul acestui geam, pe care victima a fost împinsă, potrivit acuzării, nu a fost găsit niciun profil genetic.

Nu e niciun dubiu că cei doi s-au agresat reciproc în acea seară; există şi o probă infailibilă în acest sens, după cum vom vedea imediat. Dar cum e posibil să provoci o zgârietură cuiva, fără ca pielea acelei persoane să-ți rămână sub unghii? Cei patru judecători care au analizat dosarul nu şi-au pus întrebarea și nu au un răspuns pentru ea.

Judecătorul de la Curtea de Apel Iaşi a precizat, în motivarea deciziei sale, că, „în contextul existenței unui cumul de probe, pe deplin concordante, din care rezultă că între părți au existat acte de agresiune, respectiv loviri reciproce, (…) nu se poate considera, exclusiv în temeiul concluziilor expertizei, contrar realității obiective, că se atestă lipsa unor interacțiuni fizice dintre inculpat și victimă”.

Iar cei de la Înalta Curte de Casație şi Justiție (ÎCCJ) consideră că „raportul de expertiză medico-legală – examen ADN nu a evidenţiat date specifice şi utile cauzei”, iar „lipsa probelor ADN de pe corpul inculpatului nu poate conduce la excluderea interacţiunii cu victima, de altfel, recunoscută chiar de inculpat”. Numai că inculpatul nu a recunoscut nici c-a sugrumat victima, nici că a împins-o peste pervazul acelui geam. Şi chiar dacă ar fi recunoscut, mărturia lui trebuia coroborată, potrivit legii, cu celelalte probe din dosar.

Urmele de talpă de pe pervaz şi de pe masa din bucătărie „nu au legătură cu cauza”

În ziua tragediei, polițiştii care au efectuat cercetarea la fața locului au descoperit pe pervazul geamului de la bucătărie o urmă parțială de talpă. Ea fusese creată de un pantof sport, pentru piciorul drept, similar cu cel în care a fost găsită încălțată victima.

„Poziția încălțămintei în momentul creării urmei a fost cu tocul lipit de cadrul geamului și vârful orientat spre marginea exterioară a pervazului”, se arată în raportul criminalistic întocmit de LIEC Iaşi în iulie 2021, la câteva zile după moartea tinerei. 

Expertul spune că această urmă de încălțăminte „prezintă elemente generale de asemănare cu impresiunea reliefului antiderapant al încălțămintei pentru piciorul drept, însă nu se poate stabili dacă a fost sau nu creată cu încălțămintea numitei C. Monica”.

Mai târziu, analizând aceeaşi urmă, un alt expert criminalist a spus că ea seamănă cu impresiunea pantofului victimei, iar alți doi, că diferă total sau există neconcordanțe.

În martie 2024, în timpul procesului, Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC) a concluzionat că această probă „nu are legătură cu cauza, având în vedere poziția acestei urme, cu partea din spate (toc și ștaif) lipită de tocul ferestrei, care, dacă ar fi fost creată la momentul producerii evenimentului, ar fi trebuit ca, prin atingerea de tocul ferestrei, să deranjeze (întrerupă) rețeaua de picături de ploaie în zona de contact. Cum însă acest lucru nu s-a întâmplat, ținând seama că stropii de ploaie sunt intacți în zona în care s-ar fi realizat contactul cu tocul ferestrei, a rezultat că urma nu a fost creată în timpul evenimentului soldat cu decesul victimei.”

Curtea de Apel Iaşi a stabilit că această urmă de talpă putea fi una mai veche, creată „inclusiv de victimă, pentru a șterge geamul sau pentru a înlătura foliile de protecție ale tâmplăriei, ce fusese instalată cu doar câteva zile în urmă”.

Dar urma de pe pervaz nu a fost singura descoperită la CFL. O altă urmă de talpă a fost descoperită pe masa din bucătărie, aflată în apropiere de acel geam, iar ea „a fost creată cu relieful antiderapant al încălțămintei pentru piciorul drept purtată de numita C. Monica”, poziția tălpii piciorului fiind „oblică, cu vârful orientat spre marginea din stânga mesei”, nota expertul criminalist de la LIEC Iaşi, în iulie 2021. În motivarea Curții de Apel nu există însă nicio referire la această urmă.

Despre urma de talpă de pe masă vorbesc judecătorii de la ÎCCJ, care spun, în motivarea deciziei lor, că ea „aparține victimei, însă nu este certă maniera, data ori condiţiile creării sale, astfel că nu poate genera certitudinea urcării voluntare a victimei încălţate pe masă şi nu este suficientă, în nicio limită, decelării actului suicidal. O explicaţie plauzibilă poate fi generată tot în contextul activităţii de înlocuire a ferestrei ori a unei activităţi necesare, adiacente şi subsecvente”.

Despre urma găsită pe pervaz, ÎCCJ consideră că, „dacă ar fi fost generată în momentul producerii incidentului, ar fi trebuit să producă o perturbare a rețelei de picături în zona de contact”, iar pe de altă parte, ea „este numai asemănătoare cu cea a pantofului victimei, putând fi produsă în cadrul lucrărilor de montaj al ferestrei”.

La CFL s-a mai descoperit, pe rama din termopan a geamului de la bucătărie, o urmă creată de palma victimei. Era pe partea interioară, în stânga ferestrei, iar Curtea de Apel Iaşi a decis că ea „nu are legătură cu cauza, deoarece acea parte a ferestrei se afla deschisă la momentul producerii evenimentului, iar mâna stângă a victimei, de la a cărei palmă provine acea urmă papilară, se afla în direcție opusă, având în vedere poziția cu fața în jos pe pervaz, în care aceasta se găsea”. ÎCCJ a fost de acord cu acest raționament.

Metafore despre suicid. „Era temperamentul vulcanic al victimei”, explică instanța

Avocatul condamnat pentru crimă a susținut tot timpul că iubita lui s-a sinucis şi că ea a mai avut tentative de acest fel. „De mai multe ori, Monica mi-a spus că mai bine se omoară, pentru că asta merită, având mai multe încercări de a se sinucide prin aruncare de la înălțime, atât de la fereastra de la bucătărie sau de la dormitor, cât și de la terasa din exteriorul locuinței”, declara Sebastian Felecanu, la proces.

Într-un raport de expertiză psiho-criminalistică întocmit în iulie 2022 se arată însă că „în cazul victimei, nu există niciun argument psihologic sau comportamental care să susţină suicidul, în niciuna dintre formele sale”.

„Nu am văzut-o niciodată să se urce pe geam sau să amenințe cu un astfel de gest”, a declarat, în anchetă, fostul prieten al victimei. Dar pe de altă parte, a adăugat el, Monica părea „puțin instabilă emoțional și depresivă, în sensul că avea unele momente de tristețe”.

Un alt martor şi-a amintit că victima i-a spus odată că „dacă nu iese, mă sinucid”, afirmație pe care el spune ca a luat-o ca pe „o expresie metaforică, folosită des de oameni”.

Felecanu a depus la dosar o conversație din 2018, în care victima vorbea cu fratele ei despre un conflict cu părinții, spunându-i: „îmi vine să mă arunc de pe bloc”. Iar o altă probă depusă de Felecanu e mesajul pe care Monica i l-a trimis în mai 2021, cu doar câteva zile înainte de tragedie. „Mă aflam cu prietenii, și ea m-a anunțat că spălase geamurile, deși era o oră foarte târzie, și m-a încunoștințat că «nu am căzut sau ceva», lucru care m-a îngrijorat, motiv pentru care am plecat imediat acasă”, a mărturisit avocatul, la proces.

Judecătorii au considerat însă că „toate acestea sunt în concordanță cu temperamentul vulcanic al victimei, care o determina să exagereze, mai ales verbal”.

Tot ce a filmat victima, cu 6 minute înainte de tragedie: „Nu pleci nicăieri! Crezi tu că pleci?”

Abia în timpul procesului, instanța a dispus percheziția informatică a telefonului victimei, şi aşa a fost descoperită o filmare făcută de ea, chiar în noaptea tragediei, cu câteva minute înainte de căderea de la geam. Pentru că este una dintre cele mai importante probe din dosar, vom reda integral procesul-verbal de transcriere a celor 8 minute şi 12 secunde, cât durează înregistrarea.

Monica a început să filmeze cu telefonul la ora 4:13, adică la doar 7-8 minute din momentul în care cei doi au intrat în apartament. Pe primele imagini se văd mai multe perechi de adidaşi și pantofi cu toc, apoi piciorul victimei, iar ulterior, ușile și pereţii casei. Pe fundal, se aude victima, plângând. Imaginea se opreşte pe întrerupătorul din holul casei, aflat lângă ușa de la intrare, iar pe perete se observă umbra unei persoane care pare că încearcă să se încalțe.

De la minutul 0:22 al filmării, Felecanu îi spune iubitei sale: „Hai, scuteşte-mă, cheamă salvarea, cheamă ce p… mea vrei tu. Dă-te de aicea, că îți dau eu permisul și buletinul (apasă pe întrerupător și aprinde becul). Na, ține buletinul, ține-ți permisul, și gata, și am terminat-o cu tine.”

Apoi se aud pași prin casă şi uși care se deschid și se închid. Discuția se reia de la minutul 1:42:

Monica C.: Unde te duci?

Sebastian Felecanu: Nu mă întreba! (neinteligibil). Dă-mi drumul!

Monica C.: Nu vreau. Nu pleci nicăieri!

Sebastian Felecanu: Stai așa!

Monica C.: Nu pleci!

Sebastian Felecanu: Îmi dai drumul? Nu mai face ce faci tu de obicei!

Monica C.: Gata, nu vreau.

Sebastian Felecanu: Ce nu mai vrei, tu? Te comporţi aiurea, la mine?

Monica C.: Nu m-am comportat în niciun fel.

Sebastian Felecanu: Vii și îmi demonstrezi mie că nu știu ce p… mea?

Monica C.: Dar nu pleci nicăieri!

Sebastian Felecanu: Ce nu plec nicăieri?

Monica C.: Nu pleci și gata!

Sebastian Felecanu: Îmi rupi tricoul!

Monica C.: Nu vreau.

Sebastian Felecanu: Îmi iau tricoul și gata.

Monica C.: Treci și dormi!

Sebastian Felecanu: Nu vreau să dorm cu tine.

Monica C.: Nu, oricum cu mine o să dormi. Oricum cu mine ai să dormi.

În acest moment, se aud zgomote puternice, urmate de lovituri.

Sebastian Felecanu: La mine în casă, tu să faci scandal, ca să mă simt eu aiurea? (neinteligibil) Să îmi demonstrezi… vii și îmi demonstrezi mie că nu știu ce poţi, ca să-mi faci mie chestiuni? Să îmi demonstrezi mie? Ce p.. mea, ce p…mea? Mă doare în p… de tine! (neinteligibil) nu știu ce…

Monica C.: Te doare în p… de mine? Bine.

Sebastian Felecanu: Du-te dracului, du-te şi te-aruncă, n-ai decât (se aude un zgomot metalic, posibil cheile de la ușă). (neinteligibil) drumul (neinteligibil)… să vadă toată lumea cât de nebună eşti și cine eşti. Nu ți-am făcut nimic!

Monica C.: Nu pleci nicăieri, nu pleci nicăieri!

Sebastian Felecanu: Monica, nu mă mai lovi!

Monica C.: Nu pleci nicăieri!

Sebastian Felecanu: Monica, nu mă mai lovi!

Monica C.: Nu (neinteligibil) să pleci!

Sebastian Felecanu: N-am treabă cu tine!

Monica C.: N-ai treabă cu mine? (se aude zgomotul unei lovituri) N-ai treabă cu mine?

Sebastian Felecanu: Vrei să te lovesc și eu pe tine?

Monica C.: N-ai treabă cu mine?

Sebastian Felecanu: Că ai copil acuma?

Monica C.: M-ai lovit deja!

Sebastian Felecanu: Nu te-o lovit nici dracu.

Monica C.: M-ai lovit deja, fix în burtă m-ai lovit.

Sebastian Felecanu: Nu te-o lovit nici dracu.

Monica C.: Nici dracu? Nici dracu? (se aud din nou lovituri)

Sebastian Felecanu: Termină odată! Nu mă mai lovi!

Monica C.: Nu pleci nicăieri!

Sebastian Felecanu: Ți-am spus, nu mai am treabă cu tine!

Monica C.: Nu mai ai treabă cu mine acuma? Dar cu cine dracu ai tu treabă? Cu cine dracu ai treabă, dacă nu cu mine?

Sebastian Felecanu: Mă lovești ca nebuna? Du-te dracului de aicea (neinteligibil) să mă lovești. Ți-am zis că plec, gata!

Monica C.: Unde pleci?

Sebastian Felecanu: Treaba mea unde plec!

Monica C.: Nu pleci nicăieri! Mergi la culcare și (neinteligibil) așa că nu pleci.

Sebastian Felecanu: Nu te interesează pe tine unde plec!

Monica C.: Cum adică nu mă interesează? (se aude o lovitură) Nu mă interesează?

Sebastian Felecanu: Aaaa, te gândeşti că te lovesc, nu? Te gândești că te lovesc, nu?

Monica C.: Aaaa, pe tine nu te interesează? (neinteligibil)

Sebastian Felecanu: Hai Monica, lovește-mă! Lovește-mă!

Monica C.: Acum te lovesc, acum să te lovesc, lasă-mă!

Sebastian Felecanu: Ce treabă ai cu mine? Lasă-mă dracului în pace.

Monica C.: (neinteligibil) cu tine? (se aude un zgomot puternic)

Sebastian Felecanu: Lasă-mă în pace, Monica. Nu mă mai lovi, te rog frumos!

Monica C.: (neinteligibil)

Sebastian Felecanu: Lasă-mă în pace! Mă lași în pace?

Monica C.: Dă-mi drumul la păr! Aaaaaa, mă doare, dă-mi drumul!

Sebastian Felecanu: Mă lași în pace?

Monica C.: Dă-mi drumul, îmi smulgi părul!

Sebastian Felecanu: Mă lași în pace?

Monica C.: Dă-mi drumul! Dă-mi drumul la păr!

Sebastian Felecanu: Mă lași în pace? (se aude cum victima plânge) Mă laşi dracu în pace?

Monica C.: (se aude cum victima plânge și apoi țipă) Nu te las în pace! (se aude o lovitură) Te îmbeţi ca porcul.

Sebastian Felecanu: Monica, lasă-mă în pace.

Monica C.: Că asta eşti.

Sebastian Felecanu: Monica, lasă-mă în pace! Monica, nu mă mai lovi!

Monica C.: Lasă-mă, mi-ai smuls părul! (neinteligibil) părul. Auuuuu (victima țipă și apoi începe să plângă)

Sebastian Felecanu: Mă lași în pace? Lasă-mă în pace! Monica, lasă-mă în pace!

Monica C.: Nu pleci nicăieri!

Sebastian Felecanu: Monica, lasă-mă în pace! Lasă-mă dracu în pace! Monica, asculți

de mine sau nu asculți de mine?

Monica C.: Nu.

Sebastian Felecanu: Dacă asculţi de mine, taci din gură.

Monica C.: Nu.

Sebastian Felecanu: Monica, lasă-mă.

Monica C.: Lasă-mă să-ți smulg și eu părul! Ia mâna din părul meu! (țipă) Ia mâna din părul meu acuma! Ia mâna!

Urmează câteva secunde în care nu se mai înţelege ce țipă cei doi, unul la celălalt. De la minutul 6:45, discuția redevine inteligibilă:

Sebastian Felecanu: Mă lași în pace?

Monica C.: Nu. (se aude un zgomot puternic)

Sebastian Felecanu: (neinteligibil)

Monica C.: Unde te duci, la curve? (se aude o lovitură)

Sebastian Felecanu: Da, lasă-mă în pace. (neinteligibil) gata. Am plecat, am scăpat de tine.

Monica C.: (neinteligibil, apoi se aude o lovitură) Aaaauuuu (victimă începe să plângă).

Sebastian Felecanu: Ți-am spus că (neinteligibil, apoi se aude o lovitură).

Monica C.: Unde dracu pleci? Unde?

Sebastian Felecanu: Măi, gata, termină!

Monica C.: (neinteligibil) în p… mea (neinteligibil) pe tine. Omoară-mă!

Sebastian Felecanu: Monica! Monica, gata, gata!

Monica C.: Nu pleci nicăieri!

Sebastian Felecanu: Stai tu liniştită, singurică.

Monica C.: Nu pleci nicăieri!

Sebastian Felecanu: Îți vezi de treaba ta.

Monica C.: Ahaaa, s-o crezi tu! (neinteligibil) aicea. Hai mai f…-mi un papuc de cap!

Sebastian Felecanu: Nu ți-am făcut nimic. (camera video a telefonului se mișcă, dar fără să se distingă ceva pe imagini).

Monica C.: Crezi tu că pleci?

Filmarea se opreşte. Era ora 4:21. Cu 6 minute înainte ca victima să ajungă pe caldarâm, de la etajul 6.

Raportul INEC: Când a fost aruncată pe geam, „victima s-a zbătut”, deci era conştientă

Ce s-a întâmplat în acele ultime 6 minute din viața Monicăi C.? Felecanu spune că ea a urcat singură pe pervazul ferestrei, în timp ce anchetatorii şi judecătorii sunt convinşi că tânăra a fost împinsă pe geam. În timpul procesului, la cererea lui Felecanu, Curtea de Apel Iaşi a dispus efectuarea unei noi expertize criminalistice, la INEC, pentru a se stabili cum a căzut victima de la înălțime și ce poziția a avut ea, la momentul părăsirii ferestrei.

Exact ca-n filme, ședința de judecată din 12 octombrie 2023 s-a ținut în apartamentul lui Felecanu, unde a fost efectuat un nou CFL, iar experții INEC au prelevat probe din zona geamului de la bucătărie.

Mai departe, într-un laborator al Politehnicii din Bucureşti, doi experți au analizat toate urmele rămase pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimei: adidaşii, pe care erau două urme de materie albă, una pe talpă, și alta pe un bombeu; ciorapii de damă, sfâșiați pe piciorul stâng, acolo unde rochia de seară avea o despicătură; şi rochia, care avea urme de striații pe suprafața ei, semne ale unei interacțiunii dinamice cu un alt obiect

La analiza fizico-chimică s-a stabilit că urmele de pe adidaşi au fost create prin contact cu materialul de construcție al fațadei blocului, iar în cazul ciorapilor, urmele de materie dintre ochiurile rețelei textile proveneau de la contactul cu o suprafață populată cu organisme biologice (alge, fungi, licheni) „de același tip și similare ca morfologie cu cele recoltate din zona afectată de biodeteriorare a zidului exterior de la fereastra bucătăriei apartamentului în cauză”.

În plus, pe partea stângă a pervazului ferestrei, privit dinspre interior, au fost descoperite două urme dinamice de destratificare, „asemănătoare ca aspect, lungime și poziție de dispunere”, iar între ele și tocul ferestrei, o altă urmă de destratificare, cu suprafață mare.

Prin rezolvarea unui polinom de gradul 2, al treilea expert a calculat de la ce înălțime ar fi putut să cadă victima, care s-a prăbuşit la o distanță de 4 metri de zidul blocului. Iar rezultatul a arătat că fie a fost vorba de o cădere fără viteză inițială, de la un metru de sub pervaz (cădere liberă), fie o cădere cu viteză inițială (prin împingere – n.r.), de la nivelul pervazului.

În final, INEC a concluzionat că „evenimentul (…) nu a avut un caracter suicidal, victima fiind scoasă, contrar voinței sale, pe fereastra bucătăriei apartamentului în cauză cu picioarele înainte și cu fața în jos, către pervazul ferestrei. Urmele striate multiple, care atestă interacțiunea dinamică între partea frontală a victimei (corp și obiecte de vestimentație) și tencuiala exterioară a clădirii, indică faptul că victima s-a zbătut pentru a scăpa din situația în care a fost adusă fără voia ei, ceea ce exclude categoric ipoteza sinuciderii. Nu se poate stabili dacă, după ce a fost scoasă, contrar voinței sale, în afara ferestrei bucătăriei, victima a fost aruncată mai apoi de la nivelul pervazului acelei ferestre, ori a fost scăpată în timp ce aceasta se afla ținută în afara ferestrei, cu centrul de greutate al corpului său situat la circa 1 m sub nivelul pervazului”.

Dacă „victima s-a zbătut”, înseamnă că ea nu mai era „în stare inconştientă sau semi-conştientă”, aşa cum stabilise LIEC imediat după tragedie, argumentând că, în caz contrar, „ar fi existat acțiuni de autoapărare/autoprotecție”, deci şi „alte urme la nivelul corpului acesteia”.

În motivarea deciziei de condamnare, Curtea de Apel Iaşi a precizat că „a înțeles să-și întemeieze situația de fapt pe care o reține în cauză pe concluziile raportului INEC, (…) context în care nu apreciază impetuos necesar să evalueze în detaliu și raportul de expertiză criminalistică nr.126/2022, întocmit de către INEC – Laboratorul Interjudețean (LIEC – n.r.) Iaşi, în cursul urmăririi penale”.

ÎCCJ a stabilit că „victima era conştientă la momentul imediat anterior căderii”, fapt demonstrat incontestabil de țipătul ei puternic pe care martorii din bloc l-au auzit, potrivit declarațiilor date de ei la proces.

Detaliile din singura declarație de inculpat a lui Felecanu care s-au întors împotriva lui

Rezultatele expertizei INEC nu contrazic în totalitate susținerile lui Sebastian Felecanu. Încă din declarațiile date de el ca martor, imediat după tragedie, avocatul spunea că, după ce victima a căzut, a prins-o de mână stângă, ceea ce ar putea explica şi contactul dintre trupul victimei și zidul blocului, dar şi înălțimea de la care expertul spune că s-a produs căderea („centrul de greutate al corpului situat la circa 1 m sub nivelul pervazului”).

Dar „împrejurările conform cărora victima, ținută de mâna stângă, ar fi încercat să se cațăre pe zid și să fie trasă, timp în care ar fi fost create toate urmele dinamice de contact sunt pur speculative, ținând cont că nici măcar inculpatul nu a relatat astfel de acțiuni, în cadrul declarației date în cauză, precizând doar că a încercat să o ridice, dar nu a reușit și făcând referire la o altă poziție a victimei, respectiv cu spatele lipit de peretele exterior al clădirii”, notează Curtea de Apel Iaşi, în motivarea deciziei de condamnare.

Singura declarație de inculpat pe care Felecanu a dat-o în timpul procesului a fost folosită ulterior împotriva lui și a devenit principala probă în acuzare.

Avocatul acuzat de crimă a susținut că victima şi-a ridicat singură rochia la nivelul bustului, înainte de a se urca pe pervazului geamului. Dar, „într-o astfel de situație”, spune judecătorul de la Curtea de Apel Iaşi, „ar fi fost imposibilă producerea urmelor constatate cu ocazia expertizei criminalistice întocmită de INEC” care a constatat că, pe partea din față, materialul textil a fost „afectat prin scămoșare și chiar străpungere (ruperea țesăturii)”, din cauza frecării cu zidul blocului.

„Mai mult”, spun judecătorii de la ÎCCJ, „în varianta acreditată de inculpat, victima a fost ținută de mână cu spatele lipit de peretele exterior al clădirii, însă urmele sub formă de striații au fost identificate pe partea anterioară”.

Felecanu a mai spus că „Monica era așezată pe tocul ferestrei, în șezut, cu picioarele îndreptate înspre sufragerie, iar spatele spre dormitorul mare, rochia în jurul bustului, iar mâinile, între timp, erau ridicate la un unghi de 90 de grade; una dintre mâini, stângă, era orientată spre bucătărie, iar cea dreaptă, era spre exterior”.

Dar „modul în care inculpatul a descris că s-a așezat victima (…) este combătut în mod pertinent și de către expertul criminalist traseolog din cadrul INEC”, se arată în motivarea Curții de Apel Iaşi, deoarece „în acea zonă rețeaua de picături de ploaie de pe tocul ferestrei este intactă”, iar pe glaful de tablă nu au fost găsită o urme de destratificare „care s-ar fi datorat preluării impurităților (prafului) pe materialul rochiei. (…) Urme de destratificare există doar în partea stângă a ferestrei, nu în cea dreaptă, unde pretinde inculpatul că s-a așezat victima.”

ÎCCJ: „Inculpatul şi-a construit şi nuanţat apărarea în funcție de evoluția probatoriului”

Versiunea lui Sebastian Felecanu despre modul în care s-a întâmplat tragedia din acea noapte a fost aproape aceeași, în cei 4 ani de anchetă:

● „I-am spus, «Monicuț, dă mâna, dă-te jos», moment la care ea a început să se clatine. Am dat să întind mâna pentru a o prinde, pentru că era cu mâinile ridicate, întinse în lateral. Mi se părea că se clatină. Am văzut mâna care era în interior, respectiv mâna stângă. Mai departe știu că m-am trezit când ea era peste geam, și eu o țineam de mână.” (declarație din 14 iulie 2021)

● „M-am întors din nou cu fața către bucătărie și am văzut-o cum își legăna mâinile în plan lateral în poziție orizontală și le ridica sus-jos. M-am adresat către ea: «Monicuț, dă-te jos!». M-am apropiat de ea, nu cred că a vrut să o prind de mână. Am apucat să pun mâna pe mâna ei stângă și am prins-o de antebraț, aproape de încheietura mâinii. În momentul când am prins-o de mână nu s-a întâmplat nimic. Îmi aduc aminte că m-am trezit că o țineam de mână peste geam, eu fiind lipit de balustradă.” (declarație din 22 iulie 2021)

● „Monica era așezată pe tocul ferestrei, în șezut (…). M-am speriat foarte tare când am văzut-o astfel și m-am îndreptat spre ea, am prins-o de mâna stângă și m-am trezit că Monica era în afara ferestrei, cu spatele lipit de peretele exterior al clădirii, iar eu eram aplecat peste geam ținând-o de mâna stângă. Am folosit expresia «m-am trezit», pentru că efectiv nu mi-am dat seama cum am ajuns din poziția de a o ține de mână, în poziția de a fi aplecat deasupra pervazului.” (declarație din 5 iulie 2023)

Judecătorii de la ÎCCJ, care pe 3 decembrie l-au condamnat definitiv pe Felecanu la 23 de ani de închisoare pentru omor calificat, spun însă că „inculpatul şi-a construit şi nuanţat apărarea în funcție de evoluția probatoriului, plecând inițial de la faptul că victima a sărit pur și simplu, până la construirea unui întreg scenariu, menit a explicita urmele găsite de experţi pe corpul victimei, pe vestimentația acesteia sau zgomotele și cearta percepute în mod direct de martori”, iar „în efortul de a justifica urmele, inculpatul a identificat mecanismul referitor la încercarea de salvare prin prinderea victimei de mână cu consecinţa balansării sale pe peretele exterior”.

Dar expertiza INEC, cea care a stabilit existența urmelor de contact între zidul blocului şi trupul victimei, a fost finalizată la opt luni după ce Felecanu dăduse deja declarația de inculpat.

---

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro