Potrivit acestor cercetători, spre anul 3.000 î.Hr., rămăşiţele celor privilegiaţi erau transportate până la Stonehenge pentru a fi înmormântate.

Într-o a doua fază, spre anul 2.500 î.Hr., situl a avut un rol mai prietenos. După ce au examinat dinţii proveniţi de la circa 80.000 de oseminte de animale găsite în respectivul loc, cercetătorii au concluzionat că, la acel moment, Stonehenge era scena unor mari adunări şi sărbători comunitare, în care putea fi întâlnită până la o zecime din populaţia ţării venită pentru a celebra solstiţiul.

Stonehenge era „un loc de adunare”, a subliniat universitarul. „Am descoperit că oamenii veneau din întreaga ţară cu animalele lor, unii chiar din Scoţia”, a adăugat el.

În opinia acestei echipe de oameni de ştiinţă, declinul Stonehenge se explică apoi prin abandonarea culturii comunitare şi sosirea unor populaţii mai individualiste, potrivit Agerpres.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.