Cum au motivat trei judecătoare că între o fată de 14 ani şi un bărbat de 39 de ani, care o bătea și o punea să se prostitueze, a fost “o relaţie de iubire”

În 2015, Ana* s-a îndrăgostit de Fechete Ştefan Călin. Ea avea 14 ani, iar el – 39 de ani, o soţie și trei copii. Fata le-a declarat anchetatorilor că bărbatul îi dădea să fumeze ţigări cu efect halucinogen şi că aşa a convins-o să fugă de acasă cu el.

Mama lui Fechete, C. Eliza, l-a ajutat pe acesta cu două declaraţii mincinoase autentificate la notariat, să-i facă Anei un paşaport fals, cu care să o treacă graniţa.

Adolescenta fost dusă în Spania, unde Fechete a închis-o într-o casă cu gratii la geam şi a bătut-o, atunci când ea a refuzat să se prostitueze, spune victima. A fost scoasă de acolo la 4 aprilie 2016, de către fratele lui Fechete, pe care tatăl Anei îl contactase, printr-un intermediar. 

Procesul a durat 3 ani şi 3 luni

Imediat după ce a fost adusă din Spania, Ana a fost audiată de poliţişti. După câteva zile, fata a fost evaluată şi de psihologi, dar ea “a evitat să vorbească despre episodul trăit în Spania și a afirmat că nu a acceptat să se prostitueze la stradă”.

Ancheta DIICOT Oradea a durat un an, timp în care Fechete a fost plecat din ţară şi s-a sustras de la urmărirea penală. În aprilie 2017, el şi mama lui, C. Eliza, au fost trimişi în judecată pentru instigare la fals privind identitatea şi complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei de stat. În plus, Fechete a fost acuzat şi de trafic de minori prin metoda “loverboy”.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Procesul a intrat în linie dreaptă abia în mai 2018, iar Tribunalul Bihor a soluţionat cauza după 15 luni, timp în care au fost reaudiaţi victima, cei doi inculpaţi şi cinci martori. Aproape toţii îşi schimbaseră, între timp, declaraţiile date în faţa procurorilor.

Interpretarea interceptărilor din dosar

La proces, Ana n-a mai vrut să vorbească, “a manifestat reticență în prezentarea împrejurărilor legate de motivele plecării sale în Spania”, notează judecătoarea Simina Corlăţeanu, de la Tribunalul Bihor.

Magistratul a decis că declaraţia din dosar, cea în care fata spunea că Fechete a bătut-o și i-a cerut să se prostitueze, “nu se coroborează cu alte mijloace de probă”. După 3 ani de la eveniment, martorii s-au răzgândit şi n-au mai susţinut în instanţă varianta traficului. Inclusiv părinţii fetei, despre care rudele lui Fechete declaraseră în anchetă că ar fi cerut 1.500 euro, pentru a-și retrage plângerea penală.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Celelalte probe care contraziceau declaraţia Anei erau stenogramele unor convorbiri telefonice. În martie 2016, când fata se afla încă în Spania, Fechete a avut o discuţie telefonică cu tatălui ei şi i-a spus că Ana “nu vrea să se întoarcă”, iar el “nu o ține obligat sau forțat”. 

La 6 aprilie 2016, după ce fata a venit acasă, Fechete a vorbit din nou la telefon cu tatăl, iar “din această convorbire a rezultat faptul că inculpatul nu a luat-o cu forța pe persoana vătămată în Spania, că a vrut să aibă o relație cu ea, că nu i-a făcut nimic și că a fost de acord ca aceasta să meargă acasă”, motivează instanţa.

Şi la proces, Fechete a spus că între el şi fata de 14 ani a fost o poveste de iubire, şi nu vreo racolare prin metoda “loverboy”, aşa cum acuză procurorii. Iar susţinerile lui au cântărit mai mult decât mărturisirea victimei.  

Ce este un “loverboy”

“Loverboy” este acel proxenet care seduce romantic şi manipulează o fată pentru a o aduce în lumea prostituţiei sau pentru a o exploata în scopuri ilegale, se arată într-un studiu despre traficul de minori, publicat de Freedom House Romania.

Termenul de “loverboy” a fost folosit pentru prima oară în Olanda, în 1995, după ce patru tineri care recrutau fete pentru prostituţie au fost arestaţi. Cea mai tânără dintre victime avea 16 ani, iar tactica traficanţilor era de a le face pe fete să se îndrăgostească de ei. Chiar şi în timpul procesului, unele victime erau încă îndrăgostite de cei care le-au traficat.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

“Un loverboy acţionează în scopul deţinerii controlului absolut asupra victimei, pentru ca aceasta să îi îndeplinească cererile”, se arată într-un raport al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane. Victima se îndrăgosteşte de traficant, fără să realizeze că el o controlează.

“De cele mai multe ori, după un timp limitat, el va inventa datorii sau «obligații» pentru a căror rezolvare ea trebuie să se culce cu unul dintre prietenii lui, căruia el îi datorează bani, sau cu o altă persoană, pentru a obține bani. Pentru ea, a accepta înseamnă a-și salva «iubitul», însă pentru el este doar o afacere”, se arată în raportul ANITP.

Judecătoare: “Inculpatul a nutrit reale sentimente de dragoste”

În dosarul Anei, acolo unde DIICOT a identificat trafic prin metoda “loverboy”, instanţa a văzut doar un “love story”.

În motivarea deciziei, judecătoarea Corlăţeanu spune că relaţia dintre fata de 14 ani şi bărbatul cu 25 de ani mai în vârstă era “o relație amoroasă”, o “relaţie de dragoste”, iar “inculpatul a avut probleme în căsnicie și s-a despărțit în fapt de soția sa”. Şi “nu este dovedită, dincolo de orice dubiu rezonabil, intenția calificată a inculpatului de a o exploata pe persoana vătămată în Spania”, spune judecătoarea.

Scopul urmărit (de inculpat) a fost acela de a continua relația extraconjugală cu persoana vătămată minoră, fără acordul și încunoștiințarea părinților, chiar dacă a avut consimțământul acesteia și față de care a nutrit reale sentimente de dragoste.

Sentinţa Penală nr. 150/2019 a Tribunalului Bihor:

În opinia judecătoarei, Ana l-a urmat pe Fechete nu pentru că ar fi fost o victimă a traficului de minori, ci doar pentru că “a dorit să își continue relația cu inculpatul (care intenționa să plece în străinătate pentru a munci)”.

Dar victima declarase că, în Spania, Fechete nu muncea, fura cabluri de cupru şi chiar în motivarea instanţei se precizează că el “este cunoscut cu antecedente penale”, fără a fi furnizate alte detalii despre cazier.

La 23 august 2019, instanţa l-a achitat pe Fechete pentru trafic de minori, cu argumentul că “fapta nu este prevăzută de legea penală”, şi l-a condamnat pentru celelalte două infracţiuni, la un an şi o lună cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi mama lui Fechete, C. Eliza.

Curtea de Apel Oradea: “Inculpatul a urmărit, pur și simplu, să aibă o relație cu persoana vătămată”

DIICOT a atacat decizia şi a cerut ca Fechete să fie pedepsit cu închisoarea pentru trafic de minori. Bărbatul a făcut şi el apel, cerând să fie achitat pentru că “fapta nu există”. El a solicitat şi renunțarea sau amânarea aplicării pedepsei primite.

Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Oradea care, la 17 iulie 2020, a menţinut achitarea lui Fechete.

Inculpatul a urmărit, pur și simplu, să aibă o relație cu persoana vătămată, relație pe care tatăl persoanei vătămate chiar ar fi acceptat-o în schimbul unei sume de bani din partea inculpatului, așa cum reiese din convorbirea telefonică a celor doi, purtată la data de 6.04.2016, convorbire care a fost interceptată de organele de urmărire penală.

Decizia Penală nr. 400/2020 a Curţii de Apel Oradea:

În motivarea deciziei, care a fost redactată la 16 septembrie 2020, judecătoarele Adina Cioflan şi Laura Soane notează că menţin totuşi pedeapsa de un an şi o lună cu suspendare, având în vedere că Fechete “nu se află la primul contact cu legea penală, dar și diferența de vârstă destul de mare dintre acesta și persoana vătămată, experiența de viață a acestuia și faptul că a comis cele două fapte expuse pentru a întreține cu persoana vătămată, aflată la o vârstă fragedă, relații sexuale”.

Pe lângă pedeapsa primită cu suspendare, Fechete a fost obligat să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Oradea sau la Mănăstirea Sfintei Cruci. Dar la 18 septembrie 2020, bărbatul a cerut, iar Tribunalul Bihor i-a admis modificarea/încetarea obligaţiei de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii.

*Ana este un nume fictiv pe care îl folosim pentru a proteja identitatea reală a fetei, despre care DIICOT spune că e o victimă a traficului de minori.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro