O familie a „adoptat” un pui de caprioara handicapat

Puiul de caprioara a fost gasit in timp ce familia era la iarba verde si la cules de ciuperci in padurea din zona localitatii Hida. De mila sa nu fie mancat de salbaticiunile padurii sau de cainii vagabonzi, sotii Ianchis l-au luat cu ei in masina si l-au dus acasa, la Criseni. La inceput Dody, asa a fost botezat iedutul, a fost „cazat” in curtea gospodariei, fiind hranit cu lapte de capra domestica, administrat cu mare greutate cu biberonul. „In primele zile, crezand ca are lipsa de calciu si de aceea nu poate umbla, i-am dat praf din coji de oua. L-am dus chiar si la un medic veterinar, cu masina, la Zalau, care insa ne-a confirmat ca are o boala genetica si de aceea nu se poate ajuta prea mult de picioarele din fata. Ne-am resemnat cu ideea si, cu toate ca am vrut sa-l lasam liber, ducandu-l din nou in mediul lui, ne-a fost mila si l-am luat din nou acasa”, spune „mama adoptiva” a micutului caprior. Acum, dupa ce s-a intremat si a mai crescut un pic, Dody a primit un tarc numai al lui, pentru ca „era tare sperios. Multi curiosi ne-au intrebat ce facem cu „cangurul”?” (intr-adevar, vazut din strada, de la o oarecare distanta, datorita pozitiei in care se deplaseaza ai impresia ca e un cangur).
Aurica Ianchis ne-a povestit cat a fost de necajita atunci cand Dody a disparut din tarcul sau. Dupa cautari disperate, l-a gasit pascand pe albia vaii din fundul gradinii. Lui Dody ii plac tare mult grauntele de porumb, plantele medicinale, crengutele de salcam si dulciurile. „Cand fac cozonac in cuptorul din curte, deja incepe sa se agite, stiind ca va primi si el ceva bun de la mine. Mananca cu mare pofta bomboane si jeleuri. Pentru ca nu avem copii, si alaturi de cei doi caini el este sufletul nostru, nu l-am vinde pentru nimic in lume. Cand ne uitam la el si vedem cat de neajutorat este, parca vedem un copil handicapat”.

Urmărește-ne pe Google News