„Orașul de 15 minute”. Cum a ajuns un concept urban să stârnească o furtună de teorii ale conspirației, critici și amenințări cu moartea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O mișcare care promovează ideea orașelor cât mai accesibile pentru pietoni, cu facilități și servicii aflate la câțiva pași de casă, a înfuriat o mulțime de lume, de la critici ai conceptului la activiști de extremă dreapta, negaționiști ai schimbărilor climatice și adepți ai teoriilor conspirației care se tem de un invizibil guvern mondial, scriu New York Times, revista de tehnologie Wired și platforma de comentarii The Conversation.
Cuprins:
Mai multe orașe din întreaga lume au îmbrățișat în ultimii ani un concept urban pe care columbianul Carlos Moreno, în prezent profesor în Franța, a început să îl dezvolte în 2010.
Denumit „orașul de 15 minute”, conceptul presupune că drumurile noastre de zi cu zi, cum ar fi drumul până la școală, la magazin sau birou, până în parc sau la o sală de sport, ar trebui să fie scurte. Doar 15 minute sau o scurtă plimbare pe jos sau cu bicicleta.
Asta implică construirea de noi centre urbane și restructurarea celor existente. Elementele cheie sunt: proximitatea locurilor necesare, participarea locală în luarea deciziilor, un oraș mai verde și altele asemenea.
Un grup de aproape 100 de primari din întreaga lume a adoptat ideea în încercarea de a o transpune în practică, iar planurile par să fi accelerat după pandemie. Orașul de 15 minute a fost, spre exemplu, o temă a campaniei electorale de succes a primăriței Parisului, Anne Hidalgo, în 2020.
Ideea este atrăgătoare prin simplitatea ei: pune oamenii și mediul în centrul planificării urbane, observă Christopher Patterson și Lance Barrie, profesori la Universitatea Wollongong, din Australia, într-o analiză pentru site-ul The Conversation.
Dar evident, nu toți au găsit-o atrăgătoare. În Paris, spre exemplu, Hidalgo se lovește de suficiente critici pentru planul ei de a reduce traficul din oraș. De la un punct însă, mulți oameni au trecut mult dincolo de criticile pertinente.
De fapt, adepții teoriilor conspirației au apărut cu întârziere, dar când au făcut-o, au făcut-o în forță.
„Lockdown-uri climatice”, „lagăre de prizonieri”
În ultimele săptămâni, scrie New York Times, o mulțime de zvonuri și teorii care distorsionează realitatea au vizat propunerea lui Moreno.
Împinse în parte de oamenii care neagă schimbările climatice și de susținătorii QAnon, teoriile spun că orașele de 15 minute reprezintă un precursor al unor „lockdown-uri climatice”, niște „lagăre de prizonieri” urbane în care mișcările locuitorilor ar fi supravegheate și puternic restricționate.
Mulți l-au atacat direct pe Moreno. Profesorul, care predă la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne, a fost hărțuit pe forumurile online și prin e-mail. A fost acuzat fără dovezi că ar fi un agent al unui guvern mondial totalitar invizibil. Și a fost comparat cu marii criminali și dictatori ai omenirii.
Pentru prima dată în cariera sa, Moreno spune că a început să primească amenințări cu moartea. Oamenii i-au spus că și-ar fi dorit ca el și familia sa să fie uciși de traficanții de droguri, i-au spus că „mai devreme sau mai târziu, pedeapsa va veni” și i-au urat să fie închis într-un sicriu sau călcat de un compactor pentru beton.
„Nu mai eram un cercetător, eram Pol Pot, Stalin, Hitler”, a spus Moreno. „Am devenit, într-o săptămână, inamicul public nr. 1”, s-a plâns el, într-o discuție cu jurnaliștii cotidianului american.
Moreno nu este nici primul, nici ultimul cercetător care s-a lovit de astfel de probleme, iar în timpul pandemiei, numeroși oameni de știință s-au trezit ținte ale amenințărilor.
Cum a apărut „orașul de 15 minute”
Activitatea lui Moreno nu s-a concentrat pe pandemie, deși ideea sa privind orașele de 15 minute a devenit mai populară după începerea crizei COVID, care i-a împins pe mulți să își regândească relația cu orașul.
Moreno, care a crescut în Columbia, a început să lucreze ca cercetător într-un laborator de informatică și robotică din Paris în 1983. Munca sa a fost premiată de mai multe ori și a vizat numeroase domenii - auto, medical, nuclear, militar.
Prin 2010, el a început să se gândească la modul în care tehnologia ar putea contribui la construirea orașelor durabile. În cele din urmă, și-a sintetizat ideile despre „orașele inteligente” și „orașe vii” în propunerea sa din 2016 pentru orașul de 15 minute.
Ideea este parțial inspirată de diverși predecesori, care au enunțat conceptul „orașelor grădină”, spre exemplu, al orașelor pietonale, teoreticieni care puneau omul - nu mașinile, companiile, în centrul construcției orașului.
Critici și teorii ale conspirației
Criticii orașelor de 15 minute au fost foarte vehemenți, susținând că un concept dezvoltat în Europa nu poate fi aplicat în orașele americane foarte segregate.
Un economist de la Harvard a scris într-o postare pe un blog pentru London School of Economics and Political Science în 2021 că acest concept este o „fundătură” care ar exacerba „inegalitățile enorme din orașe”.
Cercetătorii, scrie Wired, spun că teoriile conspirației legate de orașul de 15 minute au început să apară în 2020, când militanții conectați cu lobby-ul combustibililor fosili au încercat să avanseze ideea unei amenințări cu un „lockdown climatic”, în care guvernele le-ar interzice oamenilor să-și folosească mașinile, să mănânce carne sau să călătorească în afara cartierelor.
Teoria a fost apoi legată și de inițiativă de redresare economică post-COVID lansată de think-tank-ul Forumului Economic Mondial. Acesta, au decis ei, era codul pentru crearea unui guvern mondial tiranic.
Moreno, scrie New York Times, nu s-a confruntat însă cu atacuri violente până când adepții teoriei conspirației nu au început să asocieze orașele de 15 minute cu ideea cartierelor cu trafic redus din Marea Britanie.
Eforturile de implementare a acestor zone, a căror testare a fost aprobată anul trecut în Oxford, au stârnit îngrijorări cu privire la faptul că măsurile de reducere a traficului ar putea avea efecte adverse - spre exemplu, o creștere a aglomerației în zonele înconjurătoare sau izolarea unor proprietăți.
Unele persoane s-au declarat îngrijorate de alte elemente ale planului - spre exemplu camerele de luat vederi care au rolul de a monitoriza plăcuțele de înmatriculare. Rezultatul unui astfel de plan, au spus criticii, ar fi o lume de coșmar în care locuitorii ar fi închiși într-un soi de penitenciare în aer liber.
Pe 18 februarie, când aproximativ 2.000 de manifestanți au participat la un protest în Oxford, unii purtau pancarte care susțineau că orașele de 15 minute ar deveni „ghetouri” create de Forumul Economic Mondial ca o formă de „control tiranic”.
Zonele cu trafic redus sunt susținute de consiliul regional din Oxfordshire. Consiliul local al orașului Oxford a citat orașul de 15 minute ca sursă de inspirație pentru viziunea sa asupra orașului.
Dar, după cum au remarcat autoritățile în încercarea de a dezminți zvonurile, niciuna dintre propuneri nu implică bariere fizice. Unul dintre concepte are legătură cu reducerea traficului auto, în timp ce celălalt se concentrează pe aducerea necesităților zilnice mai aproape de locuitori.
Cu toate acestea, criticii nu au dat înapoi. Jordan Peterson, un psiholog canadian cu patru milioane de urmăritori pe Twitter, a sugerat că orașele de 15 minute sunt „poate cea mai rea perversiune imaginabilă” a ideii de cartiere pietonale.
Și el a făcut o legătură cu planul de redresare economică propus de Forumul Economic Mondial care a generat la rândul lui teorii ale conspirației privind existența unui complot mondial.
Critici au existat și în parlamentul de la Londra. Un membru al legislativului a declarat că orașele de 15 minute sunt „un concept socialist internațional” care „ne-ar costa libertățile personale”.
Iar susținătorii QAnon au declarat că un incident recent din SUA, deraierea unui tren care transporta substanțe chimice periculoase, a fost o stratagemă intenționată menită să împingă locuitorii din mediul rural în orașele de 15 minute.
Despre meta-conspirații și pierderea încrederii oamenilor în instituții
„Conspiraționiștii au construit o poveste completă: negaționismul climatic, Covid-19, anti-vax, (rețelele) 5G care controlează creierele cetățenilor și orașul de 15 minute pentru introducerea unui perimetru pentru viața de zi cu zi”, a observat Moreno, în discuția cu New York Times.
„Această poveste este total nebună, total irațională pentru noi, dar are sens pentru ei”, a spus el.
Teoria conspirației a devenit mai intensă după protestul de la Oxford, a explicat și Jennie King, șefa departamentului de cercetare și politici climatice de la Institutul pentru Dialog Strategic, un think tank care studiază platformele online.
„Avem acest efect de bulgăre de zăpadă al unei politici care, în principiu, urma să afecteze doar o mică populație urbană, care a fost extrapolată și a devenit un creuzet în care grupurile de extremă dreapta, grupurile de lobby sponsorizate de industrie, mișcările conspiraționiste, grupurile anti-lockdown și multe altele au văzut o oportunitate de a-și introduce viziunea lor asupra lumii în curentul principal și de a profita de ciclul de știri”, a spus ea pentru New York Times.
Alți cercetători sunt de acord.
„Nu există niciun motiv pentru care o inițiativă de planificare urbană să aibă vreo legătură cu ideea că Bill Gates vrea să mănânci insecte, dar această idee a Marii Resetări este o meta-conspirație la care toți acești oameni participă activ”, a explicat pentru Wired Ernie Piper, analist la Logically, o companie de verificare a faptelor și de analiză a dezinformarii.
„Este un pic ca un joc de realitate alternativă în care toată lumea poate contribui cu propria interpretare a evenimentelor”, a spus acesta.
Furia îndreptată în prezent împotriva lui Moreno și a cercetătorilor ca el reflectă „eroziunea mai largă a încrederii în experți și instituții”, a mai spus King.
Adepții teoriilor conspirației și extremiștii transformă persoanele cu care nu sunt de acord în țapi ispășitori pentru o gamă largă de probleme ale societății, învinuindu-le personal pentru că au provocat inflația sau diverse crize sanitare, a explicat ea.
Sănătate mintală
Christopher Patterson și Lance Barrie, profesorii de la universitatea australiană, cred că orașul de 15 minute ar trebui să fie îmbrățișat de locuitori.
Cei doi spun că ideea ar putea spori de fapt libertatea personală și comunitară - în loc să o restrângă - din simplul fapt că ar oferi oamenilor înapoi timpul semnificativ pierdut în prezent pentru navetă și alte călătorii.
Pe măsură ce se extind, spun ei, orașele tind să împingă oamenii, mediul și sănătatea lor la periferie. Important este că aceste efecte cresc riscurile pentru sănătatea mintală.
Orele pierdute zilnic pe drum, traficul congestionat, condițiile drumurilor afectează sănătate mintală și bunăstarea locuitorilor orașelor. Beneficiile reducerii acestor factori de stres ar putea fi imediate, cred ei.
Iar activitățile fizice cum ar fi mersul pe jos și cu bicicleta sunt, de asemenea, considerate drept benefice pentru sănătatea mintală. La fel, expunerea la spațiile naturale și verzi.
corcoran 02.04.2023, 15:26
Vai dar ce ușor trecem peste metodele de reduce a traficului. Care presupun camere care iti vor număra trecerile dintr-un sector în altul și îți vor da amenda dacă ai depășit numărul de treceri decis de ei. Sa nu mai vorbim despre bariere fizice atat pentru mașini cât și pentru pietoni unde va trebui sa te identifici pentru a trece și unde accesul it va putea fi limitat
beaver 02.04.2023, 17:28
succesurile implementarii in Oxford dovedeste fix teoria lui Jordan Peterson.
Sebnic 07.04.2023, 23:07
ați omis partea în care ai voie să faci doar 100 de drumuri cu mașina pe an.