Aproape 6,5 milioane de ucraineni sunt încă refugiați în străinătate, în timp ce 3,7 milioane au fost strămutați pe teritoriul țării, fugind din calea războiului, se precizează în raportul OIM, o agenție a Națiunilor Unite.
De asemenea, peste 4,5 milioane de persoane au revenit acasă fie din străinătate, fie din alte regiuni ale Ucrainei.
„Distrugerile sunt generalizate, pierderile de vieți omenești și suferințele continuă. (…) Nevoile sunt enorme, astfel încât mai sunt multe de făcut”, a declarat directoarea generală a OIM, Amy Pope.
Potrivit datelor organizației peste 14,6 milioane de persoane „au în continuare nevoie de o formă de asistență umanitară în 2024, în timp ce 2,2 milioane de refugiați au nevoie de asistență în țările învecinate”, mai scrie în raportul citat.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 5Sute de mii de copii ucraineni, în sărăcie și pericol la întoarcerea acasă
În același timp, organizația Salvați Copii atrage atenția asupra faptului că aproximativ 630.000 de copii care au fost strămutați și s-au întors acasă se confruntă cu nevoi extreme legate de mijloacele de trai ale familiei, de sănătate și de amenințări la adresa siguranței lor.
O analiză a Salvați Copiii, realizată pe baza datelor inițiativei umanitare REACH și ale OIM, arată că cei mai mulți dintre copiii care s-au întors acasă din străinătate sau din alte regiuni din Ucraina, au găsit locuințe și infrastructuri deteriorate și au cu 62% mai multe riscuri de a se confrunta cu nevoi extreme în comparație cu restul populației.
„Nevoia extremă” se referă la o prăbușire a standardelor de viață cu riscul de afectare semnificativă a bunăstării fizice sau mentale.
Concret, printre ucrainenii care au ales să revină acasă, în ciuda continuării războiului și a faptului că loviturile aeriene și exploziile sunt o realitate zilnică, se numără și 1,1 milioane de copii.
Dintre aceștia, peste 600.000 s-au întors în condiții de sărăcie și pericol, iar aproximativ 360.000 au revenit în regiunile afectate de război și în prima linie a frontului, inclusiv în Dnipro, Harkov, Mikolaiv, Odesa și Sumî, potrivit OIM.
„Casa a fost distrusă”, dar „nicăieri nu e mai bine decât acasă”
Organizația face publică povestea Marinei*, o femeie în vârstă de 39 de ani, din Herson, care a fugit împreună cu familia ei într-un sat de lângă Mikolaiv în septembrie 2022. Când s-au întors acasă ferestrele locuinței fuseseră aruncate în aer, iar soțul Marinei nu mai putea să muncească, pentru că terenul din jur era minat.
„Terenul era mai mult sau mai puțin în regulă, dar casa a fost distrusă. Când ne-am întors aici, nu mai aveam niciun loc de muncă, pentru că totul în jur era minat. Când a venit vara au început să repare utilajele care rămăseseră… așa că soțul meu era plătit puțin pe oră. Acum, iarna, nu are niciun loc de muncă și nimeni nu știe dacă va mai fi vreunul la primăvară, pentru că terenurile agricole nu au fost deminate”, a declarat femeia, conform comunicatului Salvați Copiii.
În același timp, specialiștii subliniază că strămutarea „poate avea un impact psihologic asupra copiilor și a familiilor lor” pentru că ei sunt puși în situația de a-i lăsa în urmă pe cei dragi și tot ceea ce le era cunoscut.
Marina spune că fiica ei Ana*, în vârstă de 12 ani era nerăbdătoare să revină acasă.
„Oamenii spun că nicăieri nu e mai bine decât acasă. (Satul în care am stat) era un loc mult mai bun și mai bine îngrijit. Poate ați văzut că nu avem nimic aici. Dar acasă ne simțim mult mai bine. Avem pisici și câini aici, i-a fost foarte dor de ei. Și, de asemenea, de bunicii ei”, povestește femeia.
Totodată, mulți copii întorși acasă constată că școlile lor au fost închise din cauza războiului. Este și cazul Anei, care face doar cursuri online și care a învățat că este prea periculos să se joace afară, din cauza bombardamentelor.
„Mi-ar plăcea foarte mult să învăț la școală, cumva, dar nu online. Să vorbesc cu profesorii de la școală, cu copiii – ca să existe comunicare, prieteni până la urmă. Prietena mea locuiește departe, aș vrea să vorbesc cu ea. Oricum vorbesc cu ea, dar aș vrea să vorbesc cu ea în persoană”, spune copila.
În acest context, „Salvați Copiii face apel la toate părțile aflate în război în Ucraina să protejeze civilii și să înceteze să mai folosească arme explozive în zonele populate”, subliniind că „trebuie să existe un acces umanitar complet și neîngrădit pentru familiile prinse în conflict, inclusiv pentru cele din zonele afectate de război”.
*Numele au fost schimbate pentru protejarea identității
Foto: Profimedia
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
Lascarus • 23.02.2024, 12:16
Numele au fost schimbate pentru protejarea identitatii- zice autorul. Mda, sunt convins ca putin citeste articolul asta si daca numele ar fi reale, ar trimite trupe de comando sa i execute
Lascarus • 23.02.2024, 12:14
In astia doi ani de " razboi" si " refugiala" nu l am auzit deloc pe cersenski sa planga de chinul ucrainejilor. De fiecare data chilotarul cere arme, e belicos, vrea bani. Dar niciodata pentru amarati.
VolodimirZelenski • 23.02.2024, 13:18
Lascarus • 23.02.2024, 12:14
In astia doi ani de " razboi" si " refugiala" nu l am auzit deloc pe cersenski sa planga de chinul ucrainejilor. De fiecare data chilotarul cere arme, e belicos, vrea bani. Dar niciodata pentru amarati.
Si ce ar trebui sa fac pentru "amarati", ma rog, din punctul tau de vedere?