Aceste surse de risc sunt monitorizate de specialistii de la Protectia Civila, dar efectele lor pot depasi uneori puterea de reactie a autoritatilor. Este Romania pregatita sa faca fata unei situatii de catastrofa?
Conform definitiei date de Academia Romana, “dezastrul” e un eveniment in urma caruia rezulta cel putin 10 morti, plus 50 de raniti, plus pagube materiale de cel putin 1 milion de dolari. Definitia difera de la tara la tara, in functie de numarul populatiei. Termenul “dezastru” are, de exemplu, alte intelesuri in China, unde se poate vorbi de asa ceva in conditiile in care cifra mortilor este de cateva sute.
“In tara noastra, fiecare judet are cel putin 10 potentiale surse de risc in aparitia unui dezastru”, ne-a spus colonelul Bebe Dobre, sef Serviciu Protectie in cadrul Comandamentului Protectie Civila. In total, sunt cel putin 420 de astfel de surse monitorizate de Protectia Civila.
Nici o tara nu poate preveni dezastrele in proportie de100%, exista un “risc asumat”, cum il numesc specialistii. Acest risc e cu atat mai mare cu cat tara respectiva este mai saraca, iar Romania e saraca. Dupa explozia camionului cu nitrat de amoniu de la Mihailesti, alte cinci evenimente asemanatoare erau pe punctul de a se produce. “Numai norocul ne-a scutit de alte nenorociri”, ne-a spus colonelul Bebe Dobre.
Din punct de vedere tehnic, Comandamentul Apararii Civile din Romania imparte dezastrele in patru categorii: naturale, tehnologice, ecologice si complexe. Cele naturale au probabilitatea cea mai mare de a se manifesta. Cutremurul asteptat in 2006, de pilda, este aproape sigur si ar putea avea 7,5 grade Richter, adica va fi un seism de o intensitate cum nu a mai fost la noi de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Cu toate ca se stie ca vine, masurile antiseismice care s-au luat pana acum sunt destul de firave.
Tot la capitolul dezastre naturale sunt incluse alunecarile de teren, din ce in ce mai dese si inundatiile. Ca si cand nu ar fi fost de ajuns, mai nou, in aceasta categorie au aparut si fenomenele meteorologice atipice, gen “tornada de la Facaeni”.
“Fenomenele meteorologice violente, tropicale sunt din ce in ce mai dese in tara noastra. In ultimii ani au aparut in Oltenia, in apropierea Clujului si in Moldova. O alta problema, insuficient mediatizata, este desertificarea alarmanta a sudului tarii. Asemenea fenomene sunt determinate de interventia omului in natura si fac parte din riscurile de dezastru de la noi”, a explicat Bebe Dobre. Din acest punct de vedere, Protectia Civila impreuna cu reprezentantii Academiei Romane pregatesc un “Ghid al tornadelor”.
O alta categorie de riscuri sunt cele care pot genera dezastrele tehnologice, adica accidentele nucleare, chimice, miniere, in general cele legate de industrie.
Dezastrele ecologice sunt cele legate de poluare, destul de dese la noi in ultimii ani, iar dezastrele complexe sunt rezultatul zonelor de conflict, precum terorismul. Acestea din urma, desi oarecum departe de Romania, fac totusi obiectul unui plan national de combatere a lor.
Este Romania pregatita sa faca fata unor astfel de situatii de criza? “Partea proasta este ca nu avem suficienti oameni pentru a lucra la standardele pe care ni le cere Comunitatea Europeana. Comandamentul ar trebui sa aiba un expert pentru fiecare tip de dezastru in parte, pe cand in realitate, la dezastre naturale, de pilda, avem doar unul pe toate categoriile, la chimice la fel etc. In teritoriu avem cate un expert intr-un judet, ceea ce e departe de nevoile noastre. Chiar si cu oameni putini, am inceput insa sa ne miscam catre ceea ce trebuie sa fie protectia civila. Am tiparit pliante de educare a populatiei, am introdus in regula de intocmire a planurilor urbanistice generale ale localitatilor obligativitatea de a tine cont si de riscurile tornadelor”, a mai spus colonelul Dobre.
Surse din cadrul Ministerului Apararii Nationale spun ca situatia este mult mai grava. Nici o localitate din Romania nu are locuinte de rezerva in caz de dezastru. Numarul corturilor de rezerva sunt de ordinul zecilor.
Rezerva de medicamente pentru cazurile speciale (accidente chimice) este si ea destul de “subtire”. “Exista rezerve de medicamente, dispozitive si produse biologice, repartizate intr-o serie de spitale din Bucuresti si judetene. Vrem ca, pe viitor, aceasta rezerva sa includa si aparatura medicala”, ne-a spus colonelul in rezerva dr. Nicolae Steiner, din cadrul Compartimentului pentru probleme speciale si NATO din Ministerul Sanatatii.
O alta problema care poate sa apara in cazul producerii unui dezastru cu zeci de victime este cea a sangelui pentru transfuzii. Spitalele si centrele hematologice se plang periodic ca nu au sange. In Romania, conform datelor Institutului National de Hematologie, in anul 2003 s-au donat 346.023 unitati de sange, care reprezinta doar jumatate din solicitarile spitalelor. Ce se intampla in cazul unui accident major? “Experienta ne-a aratat ca nu e nevoie de foarte mult sange in aceste cazuri. In plus, ne bazam pe faptul ca in situatii speciale, critice, spiritul civic creste, vin mai multe persoane sa doneze sange”, a spus dr. Steiner.
Cel putin teoretic, in scurt timp Romania va fi mult mai bine pusa la punct la capitolul “gestionarea dezastrelor”. Si asta pentru ca legislatia trebuie armonizata la cerintele NATO. Recent, a fost infiintat Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta. Vor exista un comitet national, un centru operational si mai multe centre operative la nivelul fiecarui judet. Deocamdata, se lucreaza la regulamentul cadru.
Zone Ťsensibileť la accident nuclear

Romania are patru zone de risc la accident nuclear. Cea mai periculoasa sursa este centrala de la Kozlodui. Daca ar exploda, ar rade de pe fata pamantului orasul Bechet si orice se mai afla in raza de 20 km. In plus, ar afecta sever teritoriul Romaniei pana la Drobeta Turnu Severin, Slatina si Zimnicea. Pe locul 2 e centrala de la Cernavoda, mai moderna si mai bine asigurata. Urmeaza sursa radioactiva de la Magurele si cea de la Pitesti.

Urmărește-ne pe Google News
A înșelat-o vreme de 16 ani cu Vica Blochina, dar îi stă alături de peste 30 de ani. Cum arata soția lui Victor Pițurcă
GSP.RO
A înșelat-o vreme de 16 ani cu Vica Blochina, dar îi stă alături de peste 30 de ani. Cum arata soția lui Victor Pițurcă
Din ce face bani fiul cel mare al lui Cristian Tudor Popescu. Nu are nicio legătură cu tatăl său
Playtech.ro
Din ce face bani fiul cel mare al lui Cristian Tudor Popescu. Nu are nicio legătură cu tatăl său
"Pentru bani, calcă pe cadavre". Se caută vinovaţii pentru moartea celor doi fraţi din Vâlcea, care s-au înecat. În urmă cu doi ani, un alt copil îşi găsea astfel sfârşitul
Observatornews.ro
"Pentru bani, calcă pe cadavre". Se caută vinovaţii pentru moartea celor doi fraţi din Vâlcea, care s-au înecat. În urmă cu doi ani, un alt copil îşi găsea astfel sfârşitul
Horoscop 23 mai 2022. Berbecii se văd nevoiți să se ocupe de clarificarea unor probleme financiare, de plăți și economii
HOROSCOP
Horoscop 23 mai 2022. Berbecii se văd nevoiți să se ocupe de clarificarea unor probleme financiare, de plăți și economii
O femeie din Prahova a fost lovită cu toporul în cap, chiar de ziua ei, de nepoata pe care o crescuse. Ce a făcut apoi agresoarea
Știrileprotv.ro
O femeie din Prahova a fost lovită cu toporul în cap, chiar de ziua ei, de nepoata pe care o crescuse. Ce a făcut apoi agresoarea
"Putin l-a numit succesor pe el". Ucraina a găsit raportul secret al Rusiei. Următorul lider de la Kremlin a luat deja primele decizii în plin război
Orangesport.ro
"Putin l-a numit succesor pe el". Ucraina a găsit raportul secret al Rusiei. Următorul lider de la Kremlin a luat deja primele decizii în plin război
Deea Codrea: „Sustenabilitatea vine atunci când te cunoști“
PUBLICITATE
Deea Codrea: „Sustenabilitatea vine atunci când te cunoști“