Planta „dispărută” de 2.000 de ani, redescoperită în Turcia. Cercetătorii cred că au găsit legendarul silphium al Antichității
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Planta antică silphion, considerată dispărută de peste două milenii, ar fi fost redescoperită în Turcia, conform profesorului Mahmut Miski de la Universitatea din Istanbul. Descoperirea a fost făcută pe Muntele Hasan, unde Miski suspectează că planta Ferula Drudeana ar putea fi echivalentul modern al celebrului silphion. Această plantă era extrem de valoroasă în Antichitate, fiind folosită în scopuri medicinale, alimentare și contraceptive, relatează Greek Reporter.
Cuprins:
Ce era silphionul?
Silphionul, cunoscut și sub denumirea de „aurul vegetal” al Mediteranei, era atât de prețios, încât în perioada lui Iulius Cezar, o mie de livre de silphion erau depozitate alături de aur în tezaurul Romei. Planta era folosită pentru prepararea medicamentelor, dar și în bucătărie, fiind zdrobită, prăjită sau fiartă. O relatare romană din secolul I d.Hr., consemnată de Pliniu cel Bătrân, menționează că „o singură tulpină a plantei a fost găsită și dăruită împăratului Nero”.
După dispariția sa, silphionul a devenit un simbol al pierderii ecologice, fiind considerat prima specie cunoscută care a dispărut din cauza exploatării excesive.
Descoperirea Ferula Drudeana
Miski, specialist în farmacognozie, a întâlnit Ferula Drudeana în timpul cercetărilor sale postdoctorale. Planta, care aparține aceleiași familii ca morcovii și feniculul, prezintă compuși cu proprietăți anticancerigene, antiinflamatorii și contraceptive, asemănătoare celor atribuite silphionului în Antichitate. Într-un raport citat de National Geographic, Miski subliniază similitudinile vizuale dintre Ferula Drudeana și reprezentările silphionului de pe monedele grecești antice.
„Planta are rădăcini groase și ramificate, frunze asemănătoare țelinei și flori galbene, toate caracteristici descrise în textele antice”, explică Miski. Mai mult, planta modernă apare pe Muntele Hasan în urma ploilor de primăvară, similar cu silphionul, care, conform scriitorilor greci, răsărea după „ploi negre”.
Planta antică ar putea ascunde noi secrete pentru medicină
La fel ca silphionul antic, Ferula Drudeana pare să reziste cultivării. Miski a descoperit că transplantarea este posibilă doar prin „stratificare la rece”, o tehnică care implică supunerea semințelor la condiții de umiditate și frig. Cu această metodă, echipa sa a reușit să cultive planta într-o seră.
Locația descoperirii – Cappadocia, o regiune locuită de grecii antici – susține teoria transportului semințelor din Cirenaica, locul originar al silphionului. Erica Rowan, profesor asociat la Universitatea Royal Holloway din Londra, este de acord: „Anticii erau foarte pricepuți la transportul lucrurilor. Nu există niciun motiv pentru care oamenii din Cirenaica să nu fi adus semințele în Cappadocia.”
Miski consideră că Ferula Drudeana ar putea deveni o sursă valoroasă de noi compuși medicinali. „Analizele viitoare vor dezvălui cu siguranță existența altor substanțe benefice, încă necunoscute”, afirmă el. Descoperirea deschide noi oportunități pentru cercetarea medicală, dar și pentru reexaminarea istoriei botanice a regiunii mediteraneene.
