Analiza a constatat că există 1,7 miliarde de hectare de teren fără copaci,
iar pe 1.2 miliarde dintre aceste hectare, copacii ar putea crește în mod natural. Teritoriul ar fi aproximativ cât cel al Chinei și al Statelor Unite împreună.
Zonele tropicale ar putea fi acoperite în proporție de 100% cu copaci, în timp ce alte zone ar putea fi acoperite mai puțin.
Au fost excluse terenurile utilizate pentru recoltă și zonele urbane, dar au fost luate în considerare pământurile folosite pentru păscut, unde cercetătorii cred că plantarea unor copaci ar veni în avantajul animalelor, informează The Guardian.
„Această nouă evaluare arată că restaurarea (pădurilor) nu este doar o soluție pentru schimbarea climatică, ci se află în fruntea acestora”, a spus profesorul Tom Crowther, de la Universitatea elvețiană ETH Zurich, care a condus cercetarea.
„Ceea ce mă uimește este amploarea. Am crezut că restaurarea se va afla în top 10, însă este cu mult mai puternică decât toate celelalte soluții propuse pentru combaterea schimbărilor climatice”, a mai spus profesorul Tom Crowther.
Profesorul a subliniat că rămâne vital să se oprească tendințele actuale de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la arderea combustibililor fosili. Cercetătorul a mai afirmat că restaurarea forestieră preconizată ar necesita 50-100 de ani pentru a avea efectul complet de a
absorbi și depozita 205 miliarde de tone de dioxid de carbon.
Fiecare om ar putea contribui la combaterea schimbărilor climatice
Dar plantarea copacilor este o „soluție care nu impune ca președintele Trump să înceapă imediat să creadă în schimbările climatice sau oamenii de știință să vină cu soluții tehnologice pentru a scoate dioxidul de carbon din atmosferă”, a spus Crowther.
„Soluția este disponibilă acum, este ieftină și fiecare dintre noi se poate implica”, a mai spus cercetătorul care a subliniat că „orice om ar putea avea un impact asupra mediului prin plantarea copacilor sau donând organizațiilor de restaurare a pădurilor”.
Inițiative de plantare a copacilor deja există, inclusiv inițiativa Bonn Challenge, susținută de 48 de țări, care are ca scop restaurarea a 350 de milioane de hectare de pădure până în anul 2030.
Însă acest studiu publicat în Science arată că multe dintre țările care și-au luat acest angajament, ar putea dubla teritoriul pus la dispoziție pentru realizarea restaurării pădurilor.
În timp ce restaurarea pădurilor pare o soluție ușoară și la îndemână, defrișările continuă să fie o problemă majoră. Un raport arată că pădurile europene, care acoperă 182 de milioane de hectare în UE, sunt amenințate de defrișări și de tăieri ilegale sau nesustenabile, deși sunt depuse eforturi pentru a stopa aceste practici.
Mai mult, în Brazilia, defrișările din pădurea amazoniană au atins cea mai mare rată din ultimul deceniu. Africa și Asia de Sud-Est se confruntă cu o rată crescută a defrișărilor, pentru a face loc plantațiilor de cacao sau ulei de palmier.
FOTO: 123rf.com