Platformă de raportare a tentativelor de fraudă de pe Facebook. Două instituții importante ale statului vor coordona proiectul

„În cazul DNSC-ului, suntem în colaborare cu cei de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului pentru a deschide un canal dedicat exclusiv protecţia consumatorului, unde intră şi astfel de scam-uri, astfel de tentative de fraudă. Dar mai sunt şi alte categorii, cum ar fi gambling, vânzare de produse ilegale”, a spus Rotariu, în cadrul unei conferințe organizată de către ING Bank.

Alt canal, pentru dezinformare

„Deja este deschis un canal cu cei de la Ministerul Digitalizării. Dacă intraţi pe site-ul Ministerul Digitalizării veţi observa platforma nofake, unde puteţi raporta astfel de iniţiative inclusiv din zona de dezinformare, nu doar din zona de scam-uri din social media”, conform acestuia.

Rotariu a precizat că pe Facebook există reclame plătite la tentative de fraudă, iar acestea au durată de viață de 1-2 zile care, dacă nu sunt identificate când sunt active, utilizatorii le văd și accesează linkurile.

Fraude cu Isărescu și Țiriac

Declarația vine în contextul în care inteligența artificială face ca tentativele de fraudă online să fie mai dese și mai greu de detectat.

În ultimele 6 luni au apărut filmulețe deep fake în care personalități precum guvernatorul BNR Mugur Isărescu, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Energiei Sebastian Burduja și omul de afaceri Ion Țiriac făceau „reclamă” unor scheme de investiții care erau de fapt fraude.

Recomandări

Lista scurtă a succesorilor lui Ceaușescu făcută de CIA. Ce credeau serviciile secrete americane despre Elena, soția dictatorului DOCUMENTE

Concomitent, imaginea site-ului Libertatea a fost folosită în tentative de fraude pentru a da greutate schemelor.

Rețelele sociale, „focare” de înșelătorii

Recent, Revolut a acuzat într-un comunicat că platformele sociale sunt adevărate „focare” de înșelătorii financiare și ar trebui ca viitoarea legislație europeană și românească în domeniul protecției clienților să ia în calcul măsuri care să vizeze și aceste platforme.

Oficialii aplicației financiare susțin că 77% din totalul înșelătoriilor au ca punct de pornire platformele sociale la nivelul Spațiului Economic European (SEE). Acesta include Uniunea Europeană, la care se adaugă Norvegia, Islanda și Lichtenstein.

Meta deține Facebook, Instagram, WhatsApp și Facebook Messenger și este condusă de cofondatorul Mark Zuckerberg, care este și cel mai mare acționar.

Concomitent, platformele deținute de Meta au reprezentat sursa principală pentru 61% din cazurile de scam și au generat 41% din sumele pierdute.

Revolut a mai constatat că tipurile de fraude cel mai des întâlnite au fost scam-urile de investiții și cele de achiziții, reprezentând 70% și, respectiv, 12% dintre cazurile raportate.

În România, o fraudă din două e pe platformele Meta

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

În România, datele Revolut sunt și mai dure: 84% dintre scam-uri au avut ca punct de pornire rețelele de socializare, iar platformele deținute de Meta au generat 56% dintre cazurile de scam-uri înregistrate în rândul utilizatorilor de pe plan local și au cumulat 62% din sumele totale pierdute de aceștia.

Versiunea 5.0

Alin Becheanu, șeful direcției de Prevenire a Fraudelor din cadrul ING Bank, spune că înșelătoriile online au ajuns acum la a cincea versiune:

1- anunțurile pe social media

2- instalarea de aplicații de la distanță pentru acces la telefon sau calculator

3- obținerea de credite frauduloase în baza datelor personale

4- recuperarea de bani – infractorii se dau avocați sau recuperatori care în schimbul unui comision recuperează sumele pierdute anterior

5- atunci când te sună banca sau BNR sau Poliția, dar de fapt în spate sunt tot infractori.

„Tehnologia de azi permite ca la apel să apară numărul de telefon de la autorități. Trebuie să ne întrebăm e ce are nevoie banca de datele mele? Le are deja. Cel mult poate să mă întreba dacă o tranzacție este autorizată de mine”, spune Becheanu.

Mihai Rotariu de la DNSC are un sfat: „Think before you click!”, ceea ce înseamnă în traducere „gândește înainte să dai clic”.

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

Becheanu spune că toți cei care vor să facă investiții să verifice companiile de brokeraj pe site-ul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Experții spun că atunci când sunt primite oferte de genul unui câștig de 10 ori mai mare decât suma investită, atunci clar este o fraudă.

Urmărește-ne pe Google News