Lista scurtă a succesorilor lui Ceaușescu făcută de CIA. Ce credeau serviciile secrete americane despre Elena, soția dictatorului DOCUMENTE

O lungă serie de informări de tip „Warning” (n.r. – avertizare) transmise de la București de informatorii CIA semnalau că dictatorul era grav bolnav, suferea de cancer la prostată și urma să fie supus unei intervenții chirurgicale complicate. 

În acest context, SUA căutau să afle în mâinile cui va rămâne țara care avea una dintre cele mai mari granițe, la acel moment, cu Uniunea Sovietică.

Informările despre Ceaușescu, primite de Ronald Reagan 

Spre finalul anilor `80 ziarele de propagandă erau intens monitorizate de spionii americani detașați în țările comuniste din Europa de Est. Pe fondul unei secretomanii de nepătruns în legătură cu sănătatea președintelui român, informatorii CIA studiau cu atenție fotografiile publicate în presă în care apărea Ceaușescu. 

Există rapoarte top secret din epocă, citate de Washington Post, în care Ronald Reagan, președintele SUA în perioada 1981- 1989, era informat că starea fizică a președintelui român este atât de degradată, încât nici măcar editorii ziarelor românești nu mai puteau ascunde acest adevăr, prin retușarea exagerată a fotografiilor.

Recomandări

Rezultate finale BEC alegeri prezidentiale, 4 mai. George Simion și Nicușor Dan în turul 2 pe 18 mai

„Bătrânul se mișcă greu. Examinarea atentă chiar și a fotografiilor retușate din ziarele românești arată că este deteriorat. A slăbit și pare obosit. El a ratat întâlniri-cheie și chiar partidele de volei, forma lui preferată de relaxare. În București se spune că soția sa, Elena, este la conducerea guvernului”, raportau spionii CIA președintelui Reagan, potrivit articolului din ediția din 25 august 1985 a ziarului Washington Post.

Raportul CIA confirmă zvonurile 

Un alt raport al Agenției Americane de Informații, datat tot în vara anului 1985, confirma zvonurile care circulau la acea vreme inclusiv în rândurile românilor, că Nicolae Ceaușescu a fost diagnosticat cu cancer, în condițiile în care suferea și de alte afecțiuni cronice, starea sa de sănătate fiind una „complicată”. 

Recomandări

Calcule: ce șanse are Nicușor Dan să câștige în turul 2

Situația era delicată. România se afla în criză, cu o economie slăbită după patru ani de austeritate severă, iar ceea ce-i mai lipsea era o luptă pentru putere de care ar fi putut profita sovieticii sau, din contră, ar fi putut genera tensiuni și în celelalte țări est-europene.

În nota informativă, datată în 22 iulie 1985, cu titlul: „Despre sănătatea lui Ceaușescu și situația României”, autorul textului scrie clar: „Ceauşescu ar putea fi supus în curând unei intervenţii chirurgicale pentru cancerul la prostată. Momentul este periculos, atâta vreme cât țara se confruntă cu probleme economice și financiare mai grave ca urmare a iernii aspre din anul 1985. Este posibil ca operația să fie grea, pentru Ceaușescu care are alte câteva afecțiuni complicate de sănătate. Şi, cu excepția cazului în care Ceaușescu se întoarce repede, lupta pentru succesiune ar putea determina un conflict între soția sa, Elena, fiul playboy Nicu și ceilalți membri de partid aflați la conducere. Niciun succesor dominant nu este evident”, anunțau informatorii CIA.

Aceștia nu excludeau ca, în condițiile în care liderul comunist român nu anunțase oficial niciun moștenitor, un grup din rândul subordonaților săi să încerce să-i înlăture pe Elena și pe Nicu Ceaușescu.

Recomandări

Elena Lasconi și-a dat demisia din funcția de președintă a USR

CIA anunța că Ceaușescu „nu mai prinde primăvara”  

Apărea așadar problema unei lupte pentru preluarea puterii, marea temere a americanilor fiind că România nu avea un „prezidențiabil” desemnat în cazul în care dictatorul s-ar fi retras din activitate fie din cauza bolii, fie ca urmare a decesului. În informările CIA din anul 1985 se vorbea explicit că Ceaușescu „nu mai prinde primăvara anului următor”.

„Depeșele care ies din București indică faptul că liderul în vârstă de 67 de ani este pe moarte din cauza cancerului de prostată. Nu este de așteptat să trăiască până la primăvară”, menționau rapoartele CIA în august 1985.

Complotul, „destul de probabil” 

La mijlocul anilor 80, intelligence-ul american raporta constant la Washington despre tensiunile din București. Fusese identificat grupul de putere format în jurul lui Ceaușescu și se făceau liste scurte cu posibili succesori ai liderului comunist. 

Se vorbea încă din anul 1983 despre adversarii interni ai președintelui României capabili să răstoarne regimul ca urmare a unei mișcări bine „deghizate”, bine pusă la punct și  executată cu „viteză și forță”. Acest plan era considerat de raportorii CIA „destul de probabil”. 

Printre „jucătorii” identificați de informatorii americani drept candidați la preluarea puterii nu s-a aflat într-o primă fază Ion Iliescu.

Lista cu „jucătorii”

Într-un raport top secret, întins pe zeci de pagini, desecretizat parțial de CIA, informatorul de la București menționa numele a șapte persoane care ar putea să pună capăt dinastiei Ceaușescu.

Primul pe lista „jucătorilor” era Constantin Dăscălescu, care își consolidase rapid puterea din momentul în care a devenit prim-ministru în 1982. Contactele pe care și le făcuse în perioada în care ocupase funcția de președinte al Consiliului Organizării economico-sociale al partidului „face din el un candidat formidabil”.

Tudor Postelnicu, șeful Securității, este plasat pe locul secund. Raportorul CIA nota că Postelnicu, „pare să aibă mult mai multă putere decât superiorul său, ministrul de Interne Gheorghe Homoștean. Având în vedere puterea aparatului de securitate, Postelnicu și subordonații lui principali ar trebui să fie „on board” pentru ca orice lovitură de stat să reușească.

Ilie Verdeț, un secretar de partid aliat în trecut cu Ceaușescu, căzut în dizgrație. Are contacte bune în tot aparatul administrativ și ar părea să aibă cea mai puternică motivare să-l provoace pe Ceaușescu. „Dar probabil că Verdeț este cel mai atent urmărit”, se arată în raportul CIA.

 Emil Bobu, un secretar de partid puternic, care a avut responsabilitatea să supravegheze din umbră armata și securitatea. Ar putea fi un obstacol dur în calea oricărei mișcări împotriva lui Ceauşescu, dacă nu este și el inclus.

Iosif Banc, puternic, dar are neajunsul etniei sale maghiare și proasta reputație printre ai lui că este omul de casă al lui Ceaușescu.

Ion Coman, un secretar de partid dur și capabil ,care l-a dominat pe ministrul apărării Constantin Olteanu.

Pericol de la misteriosul eșalon doi

Pe lista „jucătorilor” care ar fi putut să pună la cale un complot împotriva lui Ceaușescu au fost nominalizați și ministrul de interne, Gheorghe Homoștean și ministrul apărării, Constantin Olteanu, „care nu pot fi excluși, dar e mai puțin probabil să joace un rol major din cauza autorităţii lor mai limitate”, se arată în raportul CIA.

„Este puțin probabil ca toți acești indivizi să coopereze într-un efort de a-l forța pe Ceauşescu să se retragă”, iar Bobu, Banc și Coman erau văzuți mai degrabă ca apărători ai liderului lor, decât complotori, concluzionează informatorul în raportul din 1983.

În plus, există posibilitatea ca o mișcare să fie inițiată de ofițeri din eșalonul doi al armatei sau al Securității. Se știu puține despre atitudinile acestui grup.

Ion Iliescu, în rapoartele ofițerului CIA pentru Europa

Cum preconizata dispariție a lui Nicolae Ceaușescu întârzia să se producă, informatorii americani de la București au fost nevoiți să recunoască, într-o nouă raportare din septembrie 1986, că au „exagerat” și anunțau că liderul comunist de la București își continuă nestingherit cariera.

„Clanul Ceauşescu îşi continuă domnia absolută cu unele recente dovezi de proeminență sporită a Elenei. Zvonuri despre iminentul deces al lui Ceauşescu din motive de sănătate sunt exagerate. Influența crescută a Elenei asupra soțul ei s-ar putea afla în spatele tendinței de afișare mai deschisă a naţionalismului xenofob”.

Tot în această perioadă, în informările către CIA apare pentru prima dată și numele Ion Iliescu, indicat drept unul dintre favoriții lui Mihail Gorbaciov pentru a prelua puterea în România în epoca post-Ceaușescu.

„Esența zvonurilor este că Gorbaciov a căutat  oficiali – cum ar fi fostul ministru al apărării, Olteanu și Ion Iliescu, un lider de tineret cândva popular acum în dizgrație, care ar putea să devină contestatari ai unei  slabe conduceri post-Ceaușescu”, se arată într-o scurtă notă a ofițerului pentru Europa al CIA, din aprilie 1986. 

Lista scurtă din 22 decembrie 1989

Târziu, abia într-un raport CIA din 22 decembrie 1989, când era clar că regimul Ceaușescu a căzut, Ion Iliescu reapare ca posibil succesor al liderului comunist. Pe lista scurtă se aflau generalul Vasile Milea, secretarul CC al PCR, Constantin Olteanu, și ministrul de externe Ștefan Andrei.

„Există câteva figuri politice identificabile în Romania care ar putea prelua frâiele, dacă Ceaușescu ar fi înlăturat. Lista posibililor succesori include figuri militare precum ministrul apărării, Vasile Milea sau civili precum secretarul afacerilor internaționale, Constantin Olteanu, fostul consilier al lui Ceaușescu, Ion Iliescu, și fostul ministru de externe, Ștefan Andrei”, raportau ofițeri CIA în data de 22 decembrie 1989, fără să fie precizată și ora la care a fost redactată informarea.

Vezi rezultate finale BEC la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro