Președintele Klaus Iohannis, la Adunarea Parlamentară NATO: România va continua să fie un aliat responsabil și un partener de dialog de încredere

Șeful statului a arătat că actuala sesiune a Adunării Parlamentare NATO vine într-un moment important al NATO, marcat de provocări diverse.

”Ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei din 2014 și a preocupărilor majore de securitate pe care aceasta le-a generat, Alianța a demarat un amplu proces de adaptare. Astfel, NATO a luat măsuri substanțiale de consolidare a posturii sale de apărare și descurajare, precum și de dezvoltare a rolului său în proiectarea stabilității dincolo de granițele sale. În condițiile agravării climatului european de securitate, acest proces a continuat, în 2016 și în 2017, cu o serie de decizii istorice legate de întărirea flancului estic al Alianței, precum și de asumarea unui rol mai vizibil în ceea ce privește provocările din vecinătatea sudică”, a spus președintele.

El a menționat că procesul de implementare a acestor decizii continuă, iar parlamentelor naționale le revine un rol structural în respectarea de către statele membre a angajamentelor asumate, inclusiv în alocarea resurselor necesare apărării.

Temele incluse pe agenda acestei sesiuni reflectă, de o manieră cuprinzătoare, prioritățile la nivel aliat, iar concluziile desprinse și recomandările formulate sunt o contribuție importantă la discuțiile aliate în pregătirea Summitului NATO din 2018.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Prezenţa înaintată de pe Flancul estic trebuie întărită, mai ales în sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile

”România va continua să fie un aliat responsabil și un partener de dialog de încredere, așa cum a demonstrat și până acum. Am devenit un contributor relevant la asigurarea securității în plan regional, în spațiul euro-atlantic și la nivel internațional. Astfel, am alocat 2% din PIB pentru apărare, începând cu acest an pentru cel puțin 10 ani, pe baza acordului pe care l-am propus, ca Președinte al României și al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, la începutul mandatului meu, un acord între toate partidele politice parlamentare. Din acest procentaj, fondurile destinate achizițiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung aproape la 40%. Eforturile naționale în acest sens s-au concretizat prin aprobarea, în luna august, de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, a Planului de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026, după ce în luna mai Parlamentul României a aprobat inițierea procedurilor pentru opt programe majore de înzestrare. De asemenea, România și-a asumat implementarea tuturor țintelor de capabilități agreate în cadrul Alianței”, a arătat șeful statului.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Șeful statului a mai spus că prezenţa înaintată de pe Flancul estic trebuie întărită, mai ales în sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile.

”De asemenea, diferenţele actuale dintre măsurile luate pentru nordul Flancului şi cele din sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezenţă înaintată, robustă, persistentă şi predictibilă”, a mai spus şeful statului.

”Avem un aport important la operațiile și misiunile aliate, mai ales la misiunile Resolute Support din Afganistan și la KFOR”

Potrivit președintelui, România și-a asumat rolul de națiune-cadru pentru Brigada multinațională de pe teritoriul său, pe care o voi vizita astăzi împreună cu Secretarul General Stoltenberg. România a lansat, de asemenea, inițiativa numită Combined Joint Enhanced Training, pentru a permite aliaților să-și antreneze trupele în exerciții în toate cele trei componente: terestră, aeriană și maritimă.

”Avem un aport important la operațiile și misiunile aliate, mai ales la misiunile Resolute Support din Afganistan și la KFOR. Astfel, în Afganistan suntem al patrulea contributor ca număr de militari și al doilea din punctul de vedere al forțelor pentru operații speciale. Oferim asistență concretă țărilor partenere atât din vecinătatea estică, cât și din cea sudică. Totodată, participăm la eforturile Coaliției Internaționale împotriva ISIS, România sprijinind astfel, concret, deciziile de creștere a rolului NATO în combaterea terorismului”, a spus Klaus Iohannis, în discurs.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Președintele României a mai spus că este momenbtul întăririi parteneriatelor, transattlantic și dintre membrii Alianței, pentru apărarea colectivă.

Acestea sunt completate de parteneriatele externe, cu statele interesate de menținerea păcii și stabilității. Partaneriatul NATO cu UE rămâne o dimensiune esențială a securității noastre comune”, a mai spus el.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vine astăzi în vizită la București, fiind cel mai important invitat al Adunării Parlaentare a NATO.

Șeful NATO se va întâlni cu președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Ulterior, el va lua parte, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului – Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea, la Adunarea Parlamentare a NATO (AP NATO), care va avea loc la Palatul Parlamentului.

Preşedintele Iohannis și șeful NATO participă la deschiderea sesiunii plenare a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO, care are loc la Palatul Parlamentului, unde şeful statului susține un discurs.

Citește și: Dosarul “TAROM”, episodul 3: “Companie de stat pe pierderi, ofer al 16-lea salariu” | „Trustul” Tehnic și milioanele de euro

Urmărește-ne pe Google News