„Salut decizia Curţii Constituţionale privind reforma pensiilor magistraţilor. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, aşteptat de societatea noastră”, a transmis președintele Nicușor Dan, miercuri, într-o postare pe pagina de Facebook.

Nicușor Dan: Recalibrarea modului de calcul al pensiilor, un gest de echitate

De asemenea, șeful statului a spus că asigură toţi magistraţii că munca lor este respectată, „iar importanţa lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”.

Miercuri, după o ședință care a durat mai puțin de o oră, Curtea Constituțională, condusă de Simina Tănăsescu, a stabilit că al doilea proiect al pensiilor speciale ale magistraților, asumat de premierul Ilie Bolojan în Parlament în decembrie 2025, este constituțional.

Legea fusese contestată de Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, care a cerut și sesizarea CJUE, o metodă de tergiversare, potrivit specialiștilor în drept. Aceasta a fost a șasea ședință a CCR în ultimele două luni pe acest subiect.

Curtea Constituțională a decis să respingă obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în cazul legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, permițând astfel reducerea acestora și creșterea vârstei de pensionare. Decizia a fost luată după două luni și cinci amânări.

Anterior, în decembrie 2025, ÎCCJ ceruse Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, argumentând că legea tratează „discriminatoriu” magistrații și afectează siguranța lor financiară. CCR a întrerupt atunci deliberările pentru a analiza documentele depuse de ÎCCJ.

Ce înseamnă decizia CCR pe pensiile magistraților

Decizia CCR înseamnă că magistrații se vor pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. Mai mult, perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani.

Premierul Ilie Bolojan transmisese pe 6 februarie o scrisoare la CCR, avertizând că neîndeplinirea Jalonului 215, referitor la pensiile speciale, ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din PNRR.

În replică, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți, a susținut că această intervenție este o „ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat” și că Bolojan a vrut să influențeze decizia CCR.

România, în pericol să piardă 231 de milioane euro bani europeni

De decizia Curții Constituționale, amânată de 5 ori până astăzi, depindea soarta a 231 de milioane de euro din PNRR.

Potrivit ministrului proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, Comisia Europeană va constata la finalul acestei luni că țara noastră nu a îndeplinit jalonul 215 referitor la pensiile speciale, din cauza tergiversărilor repetate, și România va pierde banii europeni.

„Până nu avem scrisoarea oficială, nu vă pot spune că am pierdut banii, dar, aşa cum a spus şi prim-ministrul, şansele de a-i recupera, după această amânare, sunt extrem de reduse”, spunea ministrul Pîslaru pe 11 februarie, după a cincea amânare.

Totuși, rămâne de văzut care va fi decizia finală și definitivă a Comisiei Europene.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.