Ilie Bolojan a cerut CCR să urgenteze verdictul la al doilea proiect al pensiilor magistraților, după 4 amânări, altfel România pierde 231 milioane de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Premierul Ilie Bolojan i-a transmis vineri, 6 februarie, preşedintei Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care a înștiințat-o oficial că, în acest moment, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215 privind pensiile speciale, adică România poate pierde cele 231 milioane de euro. Practic, fără să o spună direct, premierul a cerut CCR să urgenteze verdictul la pensiile speciale, după 4 amânări, altfel Comisia Europeană va anunța oficial pierderea banilor.
Cuprins:
UPDATE ora 16.40: Lia Savonea, de la Înalta Curte, a intervenit și l-a certat pe Ilie Bolojan, spunând că nu înțelege de ce premierul a avertizat că România poate pierde banii europeni. În final, ÎCCJ i-a cerut premierului Bolojan ca pe viitor să nu mai dea mesaje „susceptibile de a fi interpretate ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”.
Știrea inițială: Bolojan a explicat că, pe 30 ianuarie, la o reuniune formală între Ministerul Proiectelor Europene şi reprezentanţii Reform and Investment Task Force din cadrul Comisiei Europene, ministrul Dragoş Pîslaru a fost anunțat „că, pe baza informaţiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.
„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, a adăugat șeful Executivului în scrisoarea transmisă CCR.
Fără a o spune explicit, Bolojan a lăsat de înțeles că decizia CCR la pensiile speciale nu mai trebuie tergiversată și s-a referit la „contextul necesităţii punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituţia României, referitoare la rolul autorităţilor statului român în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.
Amintim că CCR a amânat până acum de patru ori decizia referitoare la al doilea proiect al pensiilor magistraților, iar noul termen a fost stabilit pentru 11 februarie. Este aceeași zi în care Curtea de Apel, după trei amânări, trebuie să dea un verdict în cazul celor doi judecători, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, ale căror numiri la CCR au fost contestate de avocata AUR, Silvia Uscov.
Mai jos este scrisoarea integrală transmisă de Bolojan la CCR:
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/scrisoare-bolojan-ccr-pensiile-speciale.pdf"]
Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale și de ce este blocat la CCR
Mai întâi, trebuie spus că primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR în octombrie 2025 pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.
Apoi, al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025. Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scria în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.
Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document.
Dar și acest al doilea proiect a fost contestat la CCR tot de Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea. Iar CCR a amânat până acum de 4 ori verdictul, două dintre amânări fiind cauzate de faptul că cei 4 judecători numiți de PSD au boicotat ședințele. Foarte important este și că Curtea de Apel București tergiversează decizia în cazul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, ale căror numiri la CCR au fost contestate, acesta fiind motivul pentru care CCR a amânat ultima dată un verdict la pensiile speciale ale magistraților.
Cine sunt cei 9 judecători ai CCR
Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.
Partidele politice aflate la putere au o mare influență. În acest moment, PSD are 4 judecători, PNL + Administrația Prezidențială au 4 judecători, iar UDMR are un judecător.
- Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
- Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
- Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
- Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
- Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
- Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
- Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) – este și președinta CCR
- Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025)
- Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025)
