Legea tăierii pensiilor speciale ale magistraților e constituțională, a decis CCR după 5 amânări. Crește și vârsta de pensionare

Cine a votat împotriva tăierii pensiilor speciale: 3 judecători propuși de PSD

CCR a stabilit, după 5 amânări, că al doilea proiect al pensiilor magistraților, asumat de Ilie Bolojan în Parlament acum două luni, este constituțional.

Au fost 6 voturi pentru și 3 contra. Cei trei care nu au fost de acord cu tăierea pensiilor speciale ale magistraților au fost judecătorii propuși de PSD, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga. Foarte interesant, Mihai Busuioc, al patrulea judecător propus de PSD, a votat de data aceasta pentru tăierea pensiilor speciale, adică s-a aliat majorității.

Decizia CCR înseamnă că magistrații se vor pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. Mai mult, perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani. Iar pensionarea anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime și cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.

Legea merge acum la promulgare, la președintele Nicușor Dan.

Premierul Ilie Bolojan transmisese pe 6 februarie o scrisoare la CCR, avertizând că neîndeplinirea Jalonului 215, referitor la pensiile speciale, ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din PNRR. În replică, Lia Savonea, președinta Înaltei Curți, a susținut că această intervenție este o „ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat” și că Bolojan a vrut să influențeze decizia CCR.

Modificările aduse de legea pensiilor magistraților

Mai întâi, trebuie spus că primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.

Apoi, al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025. Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum.

„Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scria în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.

Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document.

În acest context, CCR a amânat de 5 ori până astăzi verdictul, două amânări fiind cauzate de faptul că cei 4 judecători numiți de PSD au boicotat ședințele. Foarte important este că și Curtea de Apel București a amânat de 3 ori decizia în cazul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, acesta fiind un alt motiv pentru care Curtea Constituțională nu s-a putut pronunța.

România, în pericol să piardă 231 de milioane de euro bani europeni

De decizia Curții Constituționale, amânată de 5 ori până astăzi, depindea soarta a 231 de milioane de euro din PNRR.

Potrivit ministrului proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, Comisia Europeană va constata la finalul acestei luni că țara noastră nu a îndeplinit jalonul 215 referitor la pensiile speciale, din cauza tergiversărilor repetate, și România va pierde banii europeni.

„Până nu avem scrisoarea oficială, nu vă pot spune că am pierdut banii, dar, aşa cum a spus şi prim-ministrul, şansele de a-i recupera, după această amânare, sunt extrem de reduse”, a declarat ministrul Pîslaru pe 11 februarie, după a cincea amânare.

Totuși, rămâne de văzut care va fi decizia finală și definitivă a Comisiei Europene.

Cine sunt cei 9 judecători ai CCR

Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători. Fiecare are un mandat de 9 ani care nu poate fi prelungit. Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.

Trebuie spus însă că partidele politice aflate la putere au o mare influență la numiri. În acest moment, PSD are 4 judecători, PNL + Administrația Prezidențială au 4 judecători, iar UDMR are un judecător.

• Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2019)
• Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
• Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
• Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
• Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
• Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
• Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) – este și președinta CCR
• Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025)
• Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025)

Foarte important, potrivit statutului judecătorilor Curții Constituționale, „ei se bucură de imunitate şi nu pot fi traşi la răspundere pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor”.

Mai mult, „judecătorii Curţii nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea biroului permanent al Camerei care i-a numit sau a preşedintelui României”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE