Profesorul Gheorghe Mencinicopschi distruge câteva mituri legate de curele de slăbit: «Slănina şi untul natural nu îngraşă»

Libertatea: E perioada curelor de slăbire şi a celor de detoxifiere. Internetul e plin de astfel de « oferte » . De ce trebuie să tinem cont cand alegem cura pe care o vom urma ?

Gheorghe Mencinicopschi: Sunt împotriva curelor de slăbire pentru că cele mai multe dintre ele nu au nici un suport ştiinţific. Iar suplimentele de slăbit rapid sunt chiar periculoase. Unele dintre ele pot conţine substanţe foarte periculoase pentru sănătate care ne pot pune în pericol sănătatea şi viaţa. Ar trebui să ne interesăm la specialişti, care cunosc fiziologia omului, cunosc fiziologia digestiei, sunt cu adevărat calificatiin nutriţia umană şi ne pot da sfaturi profesionale cum să redevenim normoponderali sau,şi mai bine, cum putem preveni obezitatea. Genetic suntem programaţi să preferăm dulcele, să preferăm sărat şi să preferăm gras. Încă din viaţa intrauterină se întâmplă lucrul ăsta prin înghiţirea lichidului amiotic de către făt. Copiii care nu pot fi alimentaţi natural au un risc mare de a deveni supraponderali, apoi dieta copilului mic este foarte importantă. Astăzi se constată un fel de creştere a obezităţii infantile, care, vreau să spun de la început,  e chiar mai periculoasă decât obezitatea adultului. Dacă acum douăzeci de ani romanii erau pe locul douăzeci şi patru în topul supraponderalilor din Europa, astăzi suntem pe locul al treilea. Şi partea şi mai gravă este obezitatea infantilă, care după ea trage scurtarea vieţii şi apariţia foarte precoce a bolilor care altă dată apăreau după vârsta a treia. Cea mai periculoasă grăsime este grăsimea abdominală.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Ce alimente favorizează îngrăşarea?

Toate alimentele de bază – sare, zahăr şi grăsimile nenaturale sau industriale, care se regăsesc în alimentele înalt procesate industrial, favorizează îngrăşarea. Atenţie, grăsimile naturale nu îngraşă!! Nu îngraşă, de exemplu, grăsimile din carne din carne de vită, din carne de porc, din carne de pasăre, de peste sau ouăle. Contează foarte mult modul lor de preparare şi de asociere corectă, proteinele de origine animală, cum ar fi o friptură, în mod firesc, ar trebui asociată cu o garnitură de legume,niciodată cu cartofi prăjiţi. Cartofii prăjiţi sunt o sursă foarte importantă de carbohidraţi cu absorbţie rapidă, asta înseamnă că se produce o creştere bruscă a insulinei în momentul în care îi consumăm. Problemele nu apar nici de la grăsimile naturale exotice, care conţin mulţi acizi – mă refer la uleiul de palmier nehidrogenat, bun pentru a fi prăjit, sau la uleiul sau untul de nucă de cocos, care sunt de asemenea recomandabile, fiind  uleiuri exotice consumate de mii de ani de populaţiile indigene. Acolo riscul de boli cardiovasculare şi de obezitate este foarte scăzut.

Cât de mult contează grăsimea dintr-un aliment? Grăsimea îngraşa sau alte componente dintr-un aliment?

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Grăsimea sau lipidele cele mai sănătoase sunt cele care sunt consumate în starea lor naturală, ca atare, cum ar fi grăsimea din unt, carnea şi grăsimea peştilor graşi – mai ales peştele de apă rece,  carnea de pasăre crescută într-un mod cât mai aproape de cel natural este sănătoasă, carnea de gâscă, carnea de raţă. Grăsimea în sine nu îngraşă,cu condiţia să nu fie combinată cu carbohidraţi, aşa cum se afla în alimentele industriale procesate. Grăsimea din carne nu îngraşă, grăsimea din slănină nu îngraşă, grăsimea din unt nu îngraşă. În ultimul timp contează şi anumite zaharuri care nu provin din ceea ce par a proveni. Este cazul fructozei industriale, cristalizata,care nu provine din fructe, ci din porumb şi grâu. Fructoza industrială este un ingredient industrial nesănătos şi care este şi el incriminat, alături de grăsimile industriale oxidate, cum spuneam mult prea rafinate, dar şi de grăsimile hidrogenate care conţin acizi graşi. Pentru că nu se respectă legea autenticităţii alimentelor, zeci şi zeci de alimente nesănătoase continua să fie să fie denumite iaurt, de exemplu, dar de fapt ele conţin aditivi alimentari, zahăr adăugat, fructe confiate sau conservate cu sulfiţi.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Cum ştim care este grăsimea reală din alimente?

Poate fi citit de peeticheta, dacaalimentul are şi o etichetanutritionala. Oricepersoanapoate să solicite la Institutul de CercetariAlimentareanalize şi să primeascarezultatecubuletineacreditatepentruanumite teste care să constate grasimearealadintr-un anumit aliment.

Se spune ca zahărul este el mai mare drog. Cum se creeaza dependenta de zahăr de fapt şi cum scăpăm de ea ?

Aşa este! Dar inzahar se ascundmultezaharuri (zaharoza, fructoza, glucoză, dextrina, maltodextrinasichiaramidon susceptibilizat). Acest zahar capata foarte multe forme, dar toate creeaza dependenta şi toate până la urma duc la supraponderabilitate, obezitate  şi tot cortegiul de boli ale civilizatiei moderne. Este importanta constientizarea riscului pe care îl avem atunci cand mancam astfel de alimente si recomand inlocuirea lor treptata cu dulciuri naturale, legume şi în special fructe coapte. După un timp, vom incepe să percepem din nou gusturile naturale care sunt mult mai fine. Este că în cazul fumatului – trei saptamani, o luna suntingrozitoare, dar după aceea depasesti dependenta si constientizezi cât de bine este că te-ai lăsat de fumat. Te-ai invins pe tine însuţi, invingand aceste alimente industriale care te îmbolnăvesc.

E real procentul de zahar din alimente scris pe etichetele produselor? Cum putemaflaadevarul ?

Eticheteleartrebui să reflecterealitatea. Insatrebuie să ştim şi ca multe alte ingrediente contin zahar : faină, de exemplu, e zahăr, cerealelecontinfoartemult amidon, decizahar. Conţinutul exact de zahăr, valoarea energetică, se determina în laboratoare. La Institutul de Cercetări Alimentare se poate face orice analiză, multe dintre ele fiind şi obligatorii. Fără analize,retailerii nu primesc alimentele. ICA poate face foarte multe analize – poate cele mai multe dintre toate laboratoarele din acest domeniu, inclusiv cercetări ştiinţifice, despre compoziţia şi calitatea nutriţională a unui aliment. Multe dintre concluziile pe care vi le prezint provin din aceste laboratoare. În orice cură ni se spune să bem cel puţin 3 litri de apă pe zi. Cum ajută apa organismul? Consumul de apă plată este vital şi trebuie strict personalizat pentru adult. Personalizarea consumului de apă se face înmulţind greutatea corporală cu 30 sau 35 m.  Apă trebuie băută cu înghiţituri mici pentru a-i scădea tensiunea supeficiala şi pentru a hidrata. Nici un alt lichid în afară de ceai neîndulcit, nu hidratează că apa! Aşadar, beţi doi litri pe zi este un mesaj care crează puternice confuzii.  Legumele şi fructele sunt surse extrem de importante de apă pentru că ele conţin la un kilogram peste 900 de grame de apă de cea mai bună calitate.

Este apă plată sănătoasă? Cum putem testa apa de la robinet?

Conform studiilor făcute la ICA în decursul anilor, s-a contatat că avem ape din surse geologice extrem de bune care depăşesc calităţile unor branduri celebre de apă din lume. Apa din zona Herculane, Borsec, Covasna, Malnaş este excepţională. Până în anul 1999, la ICA, aveam sarcina permanent de a face analize la apă. Dar noi am făcut, fie la comanda unor persoane interesate fizice sau juridice sau din proprie iniţiativă, analize la aproape toate apele. Apa de la robinet are o calitate extrem de variabilă în funcţie de zona de provenienţă, în funcţie de tratamentele care se aplică. În orice caz, clorinarea nu este cea mai fericită metodă de a inactiva contaminanţii biologici din apă pentru că o parte din clor se evaporă din apă, iar altă parte se transformă trihalometani care produc disfuncţii ale tiroidei şi chiar sunt incriminaţi că agenţi cocancerigeni. De aceea nu ar trebui să facem mâncare, nici ceai, nici nimic cu apă cu clor!

Noua cură la modă este cea pe bază de proteine. Putem pune egal între substanţe proteice şi proteine?

Este foarte periculos să acredităm faptul că pot exista curente la modă în alimentaţie. Omul este omnivor, deci nu este nici carnivor, iar dietele pe bază de proteine nu pot fi sănătoase pe termen mediu şi lung! Sunt chiar periculoase, aşa cum pe termen lung nici  dietele de tip ierbivor, vegan nu pot fi sănătoase. Sigur că nu putem pune egal între substanţe proteice şi proteine. Este din nou o concepţie reducţionista, proteinele scoase din matricele alimentare şi prelucrate nu mai au valoare biologică, sunt chiar periculoase. Proteină din carne este foarte sănătoasă, substanţele proteice procesate industrial din carne, din lapte din ouă sunt nesănătoase.

Detoxifierea este un moft sau o necesitate?

Detoxifierea nu este un moft. Detoxifierea este un proces biologic care există de când a apărut prima celulă pe pământ. Corpul unui bărbat de 60 de kg are 60 de mii de miliarde de celule, toate vii şi toate au nevoie să se detoxifice de produsele de proprii de metabolism. Detoxifierea se face cu alimente sănătoase, stil de viaţă sănătos, eliminarea sedentarismului şi a stresului psiho-socio-emotional. Şi să nu uităm că fără apă nu există detoxifiere, de aceea trebuie să bem apă şi când nu ne este sete. Cu cât îmbătrânim, senzaţia de sete este confundată de creier cu senzaţia de foame şi atunci când suntem dezhidratati, în loc să bem mâncăm, înrăutăţind şi mai mult situaţia.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro