VIDEO | Putea fi evitată tragedia de la Balotești? National Geographic a realizat un documentar despre prăbușirea aeronavei Tarom
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Postul National Geographic a prezentat un documentar în care explică de ce s-a prăbușit aeronava Tarom în 1995 și prezintă pe larg faptele, iar raportul oficial ridică întrebarea dacă această tragedie nu putea fi evitată.
<iframe src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FACImayday%2Fvideos%2F2246033692277002%2F&show_text=0&width=560" width="560" height="314" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowTransparency="true" allowFullScreen="true"></iframe>
(sursa: Facebook / Air Crash Investigations)
În dimineața de 31 martie 1995, aeronava Airbus A310, cel mai modern aparat de zbor la acea dată aflat în dotarea TAROM, a decolat spre Bruxelles de pe aeroportul din Otopeni. La scurt timp după decolare, după ce a luat virajul către Ploiești, la o altitudine de aproximativ 1.200 de metri, aeronava a început să se încline foarte mult, apoi a intrat în picaj, iar piloții n-au mai putut s-o redreseze. Avionul a căzut aproape vertical, pe un câmp din localitatea Balotești, la 20 de kilometri de București. Impactul a fost devastator. Toți cei aflați la bord au murit, nouă români, 32 de belgieni, trei americani, doi spanioli, un francez, un olandez și un thailandez au murit atunci.
Acestea sunt faptele de la care au pornit realizatorii emisiunii Air Crush Investigations în momentul în care au început realizarea documentarului privind cea mai mare tragedie aviatică din istoria României, iar duminică National Geographic a difuzat materialul care prezintă pas cu pas ce s-a întâmplat și prezintă cauzele care au dus la prăbușirea aeronavei Tarom. Documentarul a fost postat ulterior pe pagina de Facebook Air Crash Investigations.
Presa din România specula, în 1995, că una din cauzele probabile ale prăbușirii aeronavei ar fi fost un atentat terorist, sau o conspirație pentru a împiedica scoaterea din țară a unei serviete cu documente secrete despre Revoluția din 1989. În tot acest timp, ancheta oficială bătea pasul pe loc. În anul 2000 au fost încheiate cercetările, dar nu au fost formulate niciun fel de concluzii sau recomandări.
Raportul oficial: Putea fi evitată tragedia?
Abia în 2014, la 19 ani de la producerea celei mai mari tragedii aviatice din istoria României, autoritățile au prezentat concluziile oficiale și au publicat raportul cu privire la cauzele prăbușirii aeronavei Tarom. Iar odată cu publicarea acestuia se ridică întrebarea dacă tragedia putea fi evitată.
"În timpul operării aeronavei de către TAROM (13 aprilie 1994 - 30 martie 1995), echipajul a raportat 23 de erori ale ATS (Auto Throttle System)", se arată în raportul oficial, în care se mai precizează că în 12 cazuri a fost vorba de o reducere a turației motorului numărul 1, cel din stânga, în timpul decolării. Practic, ambele motoare ar fi trebuit să aibă o turație similară, coordonată de computerul de bord al aeronavei, însă din motive neelucidate, din când în când motorul stâng încetinea, iar asta producea o înclinație a avionului ce trebuia corectată de pilot.
Tehnicienii care se ocupau de mentenanța aeronavei au încercat luni de zile să rezolve anomalia, dar nu au reșușit, așa că singura soluție a fost avertizarea tuturor piloților Tarom să acționeze manual accelerația motorului numărul 1 în cazul în care acesta își reduce automat turația.
În ziua de 30 martie 1995, aceeași anomalie s-a produs la motorul numărul 1, dar exact în acel moment căpitanul Ilie Bătănoiu și-a pierdut cunoștința, probabil suferind un atac de cord, iar copilotul Ionel Stoi a fost copleșit de situație și nu a reușit să redreseze de unul singur aeronava.
Concluzia National Geographic
În urma investigației jurnalistice, specialiștii au ajuns la o concluzie similară, arătând că tragedia s-a produs din cauza unor evenimente produse în lanț, toate contribuind la prăbușirea aparatului de zbor.
În primul rând, maneta motorului din stânga a revenit la ralanti, provocând asimetria accentuată a tracțiunii și o înclinație puternică spre stânga. Concomitent, căpitanul a leșinat, pe înregistradea din carlingă auzindu-se un geamăt puternic, de durere, cel mai probabil Ionel Bătănoiu suferind un infarct. Iar în al treilea rând, copilotul, deși făcea parte din elita aviației românești, a fost copleșit de situație și nu a observat că motorul 1, pe care căpitanul trebuia să-l mențină manual la turație maximă, și-a redus turația.
"Era un pilot excepțional. Dar aici au fost două probleme: absența căpitanului și defectarea sistemului automat de tracțiune. A acționat conform instruirii și experienței sale. Acțiunile lui au fost energice în toată această situație", a explicat pentru National Geographic Sorin Stoicescu, cel care a condus ancheta Departamentului Aviației Civile privind acest accident.
În plus, condițiile meteo au contribuit la producerea acestei nenorociri. În acea dimineață de martie la București ningea, plafonul de nori era foarte jos, vizibilitate aproape zero, iar piloții nu se puteau baza decât pe instrumentele de bord pentru a zbura. Dacă ar fi putut observa linia orizonului, fie pilotul, fie copilotul ar fi putut corecta imediat poziția aeronavei, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată când motorul nu a mai funcționat normal.
La nouă luni după tragedia de la Baloteși, Airbus a emis două note de service către operatori prin care i-a instruit cum să repare problema cu maneta automată. Un an mai târziu, aceste remedieri au devenit obligatorii și nu au mai fost raportate asimetrii de propulsie la Airbus A310.
