De ce cred unii analiști că amenințările lui Putin cu arma nucleară sunt acum mai serioase: „Este decizia emoțională a unei persoane încolțite”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Discursul de miercuri al liderului de la Kremlin marchează cea mai gravă escaladare a războiului de la debutul invaziei din februarie și sporește temerile privind un dezastru fără precedent, spun analiștii citați de The Guardian.
„Nu este o cacealma”. Mesajul din discursul amenințător al lui Vladimir Putin, care a anunțat o nouă escaladare a războiului, a fost clar: Rusia este dispusă să folosească arme nucleare dacă Ucraina își continuă operațiunile ofensive.
În timp ce liderul rus a mai evocat anterior perspectiva sumbră a utilizării armelor nucleare, experții spun că ultimele sale declarații au mers mai departe, sporind temerile din întreaga lume cu privire la un dezastru nuclear fără precedent.
Adresându-se miercuri națiunii, Putin a confirmat că plănuiește să anexeze patru regiuni parțial ocupate din sudul și estul Ucrainei după „referendumurile” orchestrate de Kremlin din acest weekend.
El a adăugat că este pregătit să folosească „toate mijloacele” pentru a apăra „integritatea teritorială” a teritoriilor Federației Ruse și a populației acestora.
„Declarațiile lui Putin merg dincolo de doctrina nucleară rusă, care sugerează că Rusia va folosi prima (armele nucleare) într-un război convențional doar atunci când însăși existența statului este amenințată”, a explicat pentru The Guardian Andrei Baklițki, cercetător în cadrul Programului privind armele de distrugere în masă și alte arme strategice de la Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în domeniul Dezarmării.
Ucraina, care a înregistrat câștiguri militare rapide în ultimele săptămâni, a subliniat că își va continua eforturile de eliberare a teritoriilor ocupate. Acest lucru înseamnă că hotărârea lui Putin va fi probabil testată în următoarele săptămâni.
Baklițki a declarat că conceptul evocat de Putin privind „integritatea teritorială” este „înșelător”, având în vedere că Rusia intenționează să absoarbă patru regiuni ucrainene, unde încă au loc lupte grele.
„Ce ar însemna dacă Ucraina ar recuceri teritoriul pe care Rusia îl consideră al său, iar Putin nu ar folosi armele nucleare în semn de răspuns?”, s-a întrebat Baklițki. „Venind din partea omului care are puterea de decizie în ceea ce privește armele nucleare rusești, acest lucru va trebui luat în serios”, a spus expertul.
Anunțul lui Putin a fost luat în serios la Washington. „Ar trebui să luăm întotdeauna în serios acest tip de retorică. Aceasta este o retorică iresponsabilă din partea unei puteri nucleare”, a spus John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului
Mark Galeotti, un expert în politica rusă, a declarat de asemenea că amenințările nucleare ale lui Putin sunt fără precedent, dar s-a întrebat dacă liderul rus este dispus să meargă până la capăt cu acestea, declanșând practic un război nuclear.
„Este superficial să presupui că oricine pretinde că nu joacă la cacealma, joacă de fapt la cacealma, dar credibilitatea unei amenințări cu Armaghedonul termonuclear dacă forțele ucrainene continuă să avanseze în teritoriile încă ucrainene prin lege este îndoielnică”, a spus acesta, potrivit The Guardian.
În schimb, a susținut Galeotti, amenințările apocaliptice ar putea avea menirea de a forța Occidentul și Ucraina să accepte câștigurile teritoriale obținute de Rusia în război.
Într-un interviu acordat miercuri ziarului german Bild, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, de asemenea, că nu crede că Putin ar folosi armele nucleare. „Nu cred că lumea îi va permite să folosească aceste arme”, a spus el.
Cu toate acestea, liderul ucrainean nu a exclus posibilitatea unui atac nuclear rusesc, afirmând că „nu putem vedea ce e în capul lui Putin”.
„Supunere” în Rusia
Pentru milioane de ruși, cea mai îngrijorătoare concluzie a discursului lui Putin a fost faptul că ei și cei dragi lor ar putea în curând să lupte și să moară pentru obiectivele iluzorii ale președintelui lor.
De la începutul războiului, Putin a încercat să își protejeze populația de realitățile războiului, Kremlinul fiind dornic să cultive un sentiment de normalitate pe străzile Moscovei și ale altor orașe mari.
Mulți au răspuns la aceste eforturi, sondajele arătând în mod constant că cetățeanul obișnuit din Rusia este tot mai puțin interesat de conflict.
Însă, odată cu decizia de a anunța prima mobilizare de la cel de-al doilea război mondial și cu chemarea la război a 300.000 de ruși, majoritatea tineri, acest contract social nescris a fost anulat, iar războiul va intra în casele a mii de familii din întreaga țară.
Manifestații împotriva războiului au avut deja loc, dar încă de miercuri, analiștii au avertizat că sunt puține șanse ca acestea să ia forma unei mișcări în masă.
„Societatea reprimată a Rusiei va accepta acest lucru cu supunere”, a declarat Andrei Kolesnikov, de la think-tank-ul Carnegie Moscow Center.
„Ei vor aborda problema în felul lor practic, evitând încorporarea așa cum pot”, a spus acesta.
Disperarea lui Putin
Miercuri, mulți ruși căutau cu disperare o cale de ieșire din țară. Zborurile directe de la Moscova către Istanbul, Erevan, Tașkent și Baku, capitalele țărilor care le permit rușilor să intre fără viză, erau indisponibile, în timp ce cele mai ieftine zboruri de la Moscova către Dubai costau aproximativ în jur de 7.000 de euro.
Opțiunile unei evacuări pe cale terestră au fost serios limitate săptămâna aceasta, când patru dintre cele cinci țări UE care se învecinează cu Rusia au anunțat că nu vor mai permite rușilor să intre cu vize turistice.
Căutările pentru fraza „Cum să-ți rupi brațul” și „Cum să eviți încorporarea” au crescut miercuri pe Google și pe motorul de căutare rusesc Yandex, un alt indiciu clar al faptului că mulți sunt dispuși să meargă până la capăt pentru a evita încorporarea.
Iar oferirea de mită pentru a evitarea recrutării, deja o industrie înfloritoare înainte de război, va deveni probabil mult mai frecventă în următoarele săptămâni.
Ziua de miercuri a adus, de asemenea, vești proaste pentru miile de soldați care luptă în Ucraina, o forță afectată de probleme de moral și disciplină. Potrivit unui decret guvernamental postat pe site-ul Kremlinului, contractele soldaților care luptă în prezent în Ucraina vor fi prelungite automat „până la sfârșitul perioadei de mobilizare parțială”.
„Nu pot continua să lupt la nesfârșit. Din punct de vedere mental și fizic, sunt epuizat”, a declarat un soldat, care luptă în Ucraina din aprilie și care plănuia să părăsească armata odată ce contractul său se va încheia în noiembrie, scrie The Guardian.
Pentru Kolesnikov, ultima mișcare a lui Putin este un semn al disperării crescânde a unui lider care joacă ultimele cărți pe care le are la dispoziție pentru a preveni un colaps militar ce ar reprezenta cea mai mare amenințare la adresa regimului său de când a venit la putere, în urmă cu mai bine de 20 de ani.
„Aceasta este în mod clar decizia emoțională și spontană a unei persoane încolțite”, a spus el.
