Raport | România concurează cu Ungaria în topul negativ al statelor UE care nu pun în aplicare deciziile CEDO și CJUE
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un număr semnificativ de state membre UE fie nu pun în aplicare, fie întârzie semnificativ punerea în aplicare a unor hotărâri cruciale ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Cuprins:
- Vecini cu Ungaria și la menționări negative
- Cum descrie raportul DRI situația României
- Probleme multiple cu violența domestică sau ura homofobă
- Decizii de neconformitate exemplificate în raport
- Statele cu rezultate bune
- „Încălcări prelungite ale statului de drept”
- Ce recomandă analiștii acestui studiu instituțiilor europene
În topul negativ al statelor UE cu restanțe mari în a aplica deciziile celor două curți europene sunt România și Ungaria. Această este concluzia raportului intitulat „Justice Delayed, Justice Denied: (Non)implementation of European Courts Judgments and the Rule of Law”, a treia analiză pe această temă realizată de think-tank-ul Democracy Reporting International (DRI). Documentul a devenit disponibil publicului larg în cursul zilei de joi, 19 septembrie.
Raportul confirmă tendința reliefată în cele două ediții anterioare: neaplicarea hotărârilor instanțelor europene de către statele membre este o problemă sistemică în UE.
Vecini cu Ungaria și la menționări negative
„Statele membre UE sunt obligate să pună în aplicare hotărârile CJUE și CEDO. Atunci când autoritățile naționale nu pun în aplicare aceste decizii, ele slăbesc autoritatea instanțelor și susțin legislația care încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dreptul UE”, explică raportul.
„Statele cu probleme de conformare sunt cele în care o parte semnificativă a hotărârilor CJUE se află în așteptare de doi ani sau mai mult timp, sau în care conformarea este doar parțială. România și Ungaria, de exemplu, fac parte din acest grup, cu 83,33% și, respectiv, 52,6% din hotărâri respectate parțial. În aceste țări, întârzierile mari în ceea ce privește punerea în conformitate sunt frecvente, 50% din hotărârile României și 66% din cele ale Ungariei fiind în așteptare de peste doi ani”, arată raportul DRI.
În ceea ce privește deciziile CEDO, în Bulgaria, Cipru, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România, Slovacia și Spania peste 50% dintre hotărârile-pilot pronunțate împotriva acestora în ultimii zece ani nu au fost încă puse în aplicare.
„În Bulgaria și România, mai mult de 85 de decizii-pilot erau în curs de punere în aplicare. În 2023, Ungaria a rămas statul cu cel mai mare procent de hotărâri ale CEDO pronunțate în ultimii zece ani care nu au fost încă puse în aplicare - 76%, în timp ce România a rămas statul cu cel mai mare număr de hotărâri care nu au fost puse în aplicare - 115. Danemarca, Estonia, Luxemburg și Suedia au fost printre țările cu cele mai bune rezultate în ceea ce privește punerea în aplicare a hotărârilor CEDO”, mai arată raportul.
Cum descrie raportul DRI situația României
Rezultatele României în ceea ce privește punerea în aplicare a deciziilor CEDO sunt printre cele mai slabe din UE, mai arată raportul.
România are cel mai mare număr de hotărâri judecătorești pilot dintre toate țările din UE. Proporția hotărârilor principale pronunțate în ultimii zece ani care rămân neexecutate este ridicată; cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, în ultimii doi ani, CEDO a pronunțat peste 20 de hotărâri principale de constatare a încălcărilor drepturilor omului în România; prin urmare, procesul de punere în aplicare în aceste cazuri a început relativ recent.
Cele mai sistemice și fundamentale probleme legate de drepturile omului în România se referă la domeniul psihiatriei și al sănătății mintale. România are cel mai mare număr de hotărâri principale în acest domeniu, care se referă, printre altele, la deficiențe în ceea ce privește protecția juridică și asistența medicală și socială acordată adulților cu dizabilități mintale și la neinvestigarea deceselor persoanelor cu dizabilități instituționalizate (Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu); condiții și îngrijire precare și personal insuficient în spitalele de psihiatrie (Parascineti c. România); garanții insuficiente (și neaplicarea acestora) în ceea ce privește internările psihiatrice involuntare (atât în spitale psihiatrice „obișnuite”, conform Legii sănătății mintale, cât și ca măsură de securitate, conform Codului Penal); și în ceea ce privește consimțământul pentru tratament medical (Cristian Teodorescu c. România, R.D. și I.M.D. c. România, Atudorei c. România).
Probleme multiple cu violența domestică sau ura homofobă
Alte probleme sistemice din România se referă la supraaglomerarea și condițiile precare din închisori (Rezmives și alții c. României) și la răspunsurile ineficiente la violența domestică (Balsan c. României) și la infracțiunile motivate de ură homofobă (M.C. și A.C. c. României). Cea mai veche speță principală este Strain și alții c. României, a cărei punere în aplicare datează din 2005. Cauza se referă la ineficiența mecanismelor instituite pentru restituirea sau compensarea proprietăților naționalizate în timpul perioadei comuniste.
Din punct de vedere pozitiv, reforma judiciară 2022 a României a abordat în mod eficient punerea în aplicare a hotărârilor privind statul de drept Kovesi împotriva României și Camelia Bogdan împotriva României, a căror supraveghere a fost încheiată anul trecut de către Comitetul de Miniștri. Cu toate acestea, persistă alte preocupări privind imparțialitatea și independența sistemului judiciar. În general, sunt necesare eforturi considerabile pentru a îmbunătăți în continuare rezultatele României în ceea ce privește punerea în aplicare a deciziilor CEDO.
La categoria conformității statului cu hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la statul de drept, România este catalogată drept un stat „cu serioase probleme”.
Bilanțul judiciar și legislativ al respectării legislației UE rămâne mixt. Curtea Constituțională a împiedicat aplicarea dreptului UE de către instanțele ordinare și nu și-a retras poziția din decizia nr. 390/2021.
Decizii de neconformitate exemplificate în raport
I. Nerespectarea obligațiilor:
C-817/21, hotărârea din 11 mai 2023, privind deficiențele legislației privind competențele directorului unui organism (n.r. - Inspecția Judiciară) care efectuează investigații și declanșează proceduri disciplinare împotriva judecătorilor și procurorilor, precum și faptul că o investigație disciplinară împotriva directorului este condusă de o persoană a cărei carieră depinde, în mare măsură, de acest director; legislația nu este concepută astfel încât să excludă îndoiala rezonabilă că funcțiile și competențele acestui organism nu vor fi utilizate ca instrumente de presiune sau de control politic asupra activității acestor judecători și procurori.
II. Respectarea parțială
Cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, hotărârea din 18 mai 2021, legislația națională care reglementează diferite aspecte ale răspunderii disciplinare, penale și de altă natură a judecătorilor și procurorilor.
C-357/19, Euro Box Promotion și alții, hotărârea din 21 decembrie 2021, C-430/21, hotărârea din 22 februarie 2022 și C-107/23 PPU, hotărârea din 24 iulie 2023, care problematizează o legislație sau o practică națională, în temeiul căreia judecătorii sunt legați de deciziile instanței constituționale naționale și nu pot, în virtutea acestui fapt și fără a săvârși o abatere disciplinară, să nu aplice jurisprudența stabilită prin aceste decizii, chiar dacă consideră, în lumina hotărârii CJUE, că această jurisprudență este contrară dreptului Uniunii.
Statele cu rezultate bune
Țările din UE care respectă în mod moderat hotărârile CJUE sunt considerate cele care au implementat în totalitate între 50% și 80% dintre decizii. Aceste state, inclusiv Portugalia, Croația și Estonia, demonstrează un anumit grad de respectare consecventă a hotărârilor CJUE, deși întârzierile ocazionale sau respectarea parțială rămân o problemă.
Statele care se conformează sunt clasificate cele care respectă peste 80% dintre hotărâri. Luxemburg, Germania și Franța sunt exemple de țări din această categorie. Deși chiar și aceste țări se pot confrunta ocazional cu întârzieri legislative sau cu rezistență judiciară, aceste situații sunt rare și nesistematice în comparație cu statele UE care se confruntă cu dificultăți de respectare.
Raportul realizat de experții DRI a inclus hotărârile pronunțate până la 1 ianuarie 2024.
„Încălcări prelungite ale statului de drept”
„Ediția 2024 a raportului, la fel ca edițiile anterioare, evidențiază o tendință îngrijorătoare în rândul statelor membre ale UE în ceea ce privește neexecutarea hotărârilor CEDO și CJUE. Această nerespectare și întârzierile prelungite sunt adesea dublate de contestarea deschisă a deciziilor de către autoritățile politice și, uneori, de către cele mai înalte instanțe naționale, subminând autoritatea și eficiența potențială a acestor instituții supranaționale. În mod mai critic, fiecare caz de neaplicare duce la încălcări prelungite ale statului de drept și ale drepturilor omului, cu consecințe profunde pentru persoanele și comunitățile cărora li se refuză justiția în timp util”, atrage atenția studiul DRI.
La 1 ianuarie 2024, existau 624 de hotărâri-pilot ale CEDO care așteptau să fie puse în aplicare în întreaga UE, în ușoară creștere față de 616 în 2022 și 602 în 2021.
44% dintre hotărârile pilot din ultimul deceniu au rămas neexecutate, față de 40% în 2022 și 37,5 % în 2021. Durata medie de punere în aplicare a principalelor hotărâri ale CEDO privind statele UE a fost de 5 ani și două luni în 2023, comparativ cu 5 ani și o lună în 2022 și 4 ani și 4 luni în 2021. Bulgaria, Finlanda, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Malta, Polonia, Portugalia și România au hotărâri principale care nu au fost puse în aplicare de mai mult de cinci ani.
Ce recomandă analiștii acestui studiu instituțiilor europene
- Comisia Europeană ar trebui să continue să includă datele privind punerea în aplicare a hotărârilor CEDO în raportul său anual privind statul de drept, să analizeze sistematic și să atragă atenția asupra importanței respectării hotărârilor CJUE.
- Comisia ar trebui să adreseze statelor recomandări specifice bazate pe rezultatele punerii în aplicare de către acestea a hotărârilor CEDO și CJUE referitoare la statul de drept și să își extindă rapoartele pentru a acoperi democrația și încălcările sistemice ale drepturilor fundamentale, îndemnând statele cu probleme recurente să ia măsuri imediate.
- Comisia ar trebui să utilizeze toate instrumentele disponibile, inclusiv procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și presiunea financiară, pentru a aborda eșecurile statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a hotărârilor CJUE, valorificând hotărârile CEDO conexe ca dovezi suplimentare.
- Comisia ar trebui să ia în considerare o monitorizare mai atentă a punerii în aplicare a hotărârilor CJUE, inclusiv a hotărârilor preliminare, și să exploreze modalități de sprijinire a mecanismelor de punere în aplicare a acestora la nivel național.
- Instituțiile UE ar trebui să atragă atenția că neexecutarea hotărârilor CEDO și CJUE reprezintă o problemă prioritară privind statul de drept în cadrul discuțiilor cu guvernele și parlamentele statelor membre.
- UE ar trebui să finanțeze inițiativele de îmbunătățire a punerii în aplicare a hotărârilor CEDO și CJUE, în special cele conduse de organizațiile societății civile și de Consiliul Europei.
Întregul studiul poate fi citit integral aici.
XhX13 20.09.2024, 15:30
Sunt destui investitori interesați să construiască locuințe simple la 35000 în România.
DoarDiviziaB 12.10.2024, 09:54
Vad că și Italia este pe acolo. Problema deciziilor este că sunt împotriva unei culturi naționale. Sunt multe țări care nu sunt pregătite pe a accepta stupiditatea LGBT. Adică nu cum vor spălării pe creier. Niciun roman nu are nimic cu LGBT dat nu mă poți obliga sa fac tot ce vrea UE în materie de căsătorie și înfiere. Sa fie clar, natura și Dumnezeu a dat să fie bărbat și femeie. Așa progresează orice specie.