„Războiul șobolanilor” pe străzile din București. Nicio deratizare de șase luni. Ce promite Nicușor Dan

Șobolanii se înmulțesc foarte repede și sunt și prolifici. Un șobolan face în jur 20 de mii de pui pe an. Dacă în decembrie anul trecut, în București, ar fi fost doar 200 de exemplare, până acum am avea câte un șobolan pe cap de bucureștean, adică 1,9 milioane, explică expertul. 

„Șobolanii și căpușele? Pe când, stimabile domn primar?”, întreabă un bucureștean pe pagina de Facebook a lui Nicușor Dan. „Fă, naiba, ceva cu Pasajul Doamna Ghica, cu Prelungirea Ghencea și cu ȘOBOLANII”, e mai contondent un alt cetățean. 

Bucureștiul a avut probleme cu șobolanii dintotdeauna

În 1901, de pe străzile orașului au fost ridicate 568 de cadavre de șoareci, potrivit Raportului general asupra igienei publice, citat de scriitoarea Ioana Pârvulescu în volumul „În intimitatea secolului 19”. Dar și populația Bucureștiului era de zece ori mai mică atunci.

Ziarele vremii aveau reclame la tot felul de otrăvuri. 

„(…) lupta cu ei se duce mai demult și pe mai multe planuri: pe lângă pisicile care îi vânează gratuit, prin tradiție istorică, în ultimul deceniu al secolului progreselor edilitare, farmaciile bucureștene vând cu 1 franc și 50 de bani o otravă numită «Moartea șoarecilor».

Ioana Pârvulescu:

Compania care trebuia să facă deratizarea nu mai funcționează

Recomandări

ANALIZĂ Când este cel mai bine să facem cumpărături? Ghidul promoțiilor derulate anual de către retaileri din România

120 de ani mai târziu, Bucureștiul se confruntă cu adevărate invazii de șobolani. Specialistul în deratizare Vlad Gheorghe, de la Compania Municipală Eco Igienizare, susține că există o invazie de 150%.

În 2020 s-au cheltuit aproape 27 de milioane de lei pe activități de deratizare, dezinfecție și dezinsecție. Potrivit datelor companiei Eco Igienizare, erau 60 de mii de stații de intoxicare prin oraș, adică acele cutii din plastic care se alimentau permanent cu substanțe chimice.

Ce spune primarul Capitalei

Primarul Nicușor Dan a promis că situația se va debloca în curând. „În ceea ce privește acțiunea de dezinfecție, dezinsecție și deratizare, adică țânțari, căpușe și șoareci, șobolani, după cum știți, în ședința anterioară de consiliu am aprobat planul de acțiune, avem pregătite utilajele”, a declarat primarul Bucureștiului în ședința de pe 2 iunie.

Chiar dacă vor începe activitatea de acum, Vlad Gheorghe crede că e nevoie de ani ca să fie stabilizată situația.

Recomandări

Cimitirul preistoric din Munții Trascău care relevă ritualuri păgâne cu craniile morților. „Mulți turiști vin să facă fotografii”

Că nu poți face exterminare în masă decât în câțiva ani și sunt costuri foarte mari din cauza perioadei fără activitate. Noi aveam înainte o evidență în funcție de câte exemplare găseam moarte, câtă otravă am consumat, aveam niște indicatori cu care corelam. Băgam undeva la 23 de tone lunar de otravă.

Vlad Gheorghe, expert în deratizare:

Milioane de șobolani în cotloanele Capitalei

„Un adult, un exemplar, ajunge la maturitate la 45 de zile și din acel moment, într-un an, poate genera undeva la 20-23 de mii de pui. Prima dată se face o evaluare și depistezi focare. El trage unde sunt mizerii, gunoaie, unde are hrană. În 24 de ore, el poate face și 20 de kilometri lejer și își schimbă cuibul și șoricioaica face o altă colonie. Și tot așa”, explică Vlad Gheorghe.

În mod normal, muncitorii merg pur și simplu pe străzi și caută urmele rozătoarelor. „Ei evaluează și în acele locații pun cuștile de plastic. Se pune otravă în ele și se alimentează până în momentul în care rămâne mâncare în ele. Când rămâne mâncare, înseamnă că au dispărut generațiile respective”, mai spune specialistul. Tipul de otravă se schimbă în permanență, să aibă altă culoare și miros, fiindcă rozătoarele nu se mai întorc la același tip de pastile după un timp.

Recomandări

Cine se uită la „Insula iubirii”. Profilul telespectatorilor din studiile de audiență. Peste 7 milioane de români au urmărit show-ul TV cel puțin un minut

Riscul de infecții este major, crede expertul. „El a scurmat la spitale, la cimitire, unde au fost cadavre, el circulă liber. Imaginați-vă ce a însemnat din decembrie până astăzi zero intervenții…”

Șobolanii pot deveni agresivi

În ultima vreme, tot mai des sunt văzuți șobolani în preajma spitalelor, școlilor și grădinițelor și cu toate că sunt animale de noapte, au început să fie văzuți în plină zi și să fie tot mai agresivi.

Agresivitatea apare și la om, când nu are ce mânca. La fel și la șobolani. Când încep războaiele? De la mizerie și de la foamete. Avem un război al șobolanilor. Când sunt reduși ca număr, se pitesc din instinctul de conservare. Dar când sunt mulți, nu-i interesează și devin agresivi.

Expert în deratizare:

Informarea populației este esențială, fiindcă și oamenii pot să ajute la stârpirea rozătoarelor: să semnaleze din momentul în care văd primul exemplar, să nu mai arunce resturi de mâncare peste tot, să le ceară administratorilor de bloc să izoleze găurile săpate și să nu mai pună mâncare de câini și pisici pe trotuare. „Sunt câteva reguli simple, e vorba de igienă”, mai spune specialistul.

De asemenea, crede că și anvelopările de blocuri fără să se pună și otrăvuri în materiale a făcut ca pereții izolanți să fie un culcuș bun pentru rozătoare.

Cum a scăpat de șobolani o provincie din Canada

Toate marile metropole ale lumii au probleme cu șobolanii, Londra, New York, Paris. New York-ul a cheltuit 32 de milioane de dolari pentru a ține populațiile de șobolani sub control și în Mumbai, India, multe mașini iau foc din cauza șobolanilor care rod din cabluri.

Există însă o provincie din Canada al cărui succes în stârpirea lor a făcut înconjurul lumii – Alberta, cu 4,3 milioane de locuitori. „În 1950, dându-ne seama că șobolanii sunt o amenințare asupra omului, Alberta a pus la punct un program de eradicare unic în lume. A fost un succes și Alberta este liberă de șobolani de zeci de ani deja. Suntem cred singurii în lume care putem să spunem asta”, a spus ofițerul de presă Charlotte Taillon pentru „Libertatea”.

Ministerul Agriculturii s-a ocupat de programul care anul trecut a împlinit, cu fast administrativ, 70 de ani. Au realizat hărți cu traseele șobolanilor și apoi s-a făcut o identificare pe tipuri. Oamenii au fost învățați cum să-și „blindeze” locuințele împotriva rozătoarelor și cum să depoziteze hrana și s-a făcut și o listă cu otrăvurile care funcționează. S-a creat o rețea de inspectori responsabili doar cu asta. 

Afișele cu „Nu poți ignora șobolanii. Omoară-i” erau peste tot, se împărțeau broșuri în școli ca oamenii să învețe cum să identifice șobolanii și găurile făcute de ei. În zece ani au reușit să mai numere sub 200 de exemplare pe an și de atunci fac doar prevenție. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro