Mergi direct la conținut »
Regele a murit, trăiască... amintirea lui! Psihologia ideii de monarhie și cum a influențat Regele Mihai destinul poporului român
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România > Regele a murit, trăiască... amintirea lui! Psihologia ideii de monarhie și cum a influențat Regele Mihai destinul poporului român

Regele a murit, trăiască… amintirea lui! Psihologia ideii de monarhie și cum a influențat Regele Mihai destinul poporului român

Psihologul Cezar Laurențiu Cioc face o analiză a modului în care monarhia și poporul român si-au împletit destinele și prezintă în manieră obiectivă povestea captivantă și plină de intrigi și provocări psihologice, politice sau sociale ale celui care poartă de acum pecetea de ultim Rege al României, Mihai I.

Puțini sunt cei rămași astăzi în viață care au prins vremurile domniei Regelui Mihai și ale monarhiei românești. În afară de familia regelui, acești oameni, a căror existență s-a întins din vremurile monarhiei până astăzi, au simțit cea mai mare durere sufletească la auzul veștii moții suveranului de România.

Regele Mihai a murit pe 5 decembrie 2017 la Aubonne, în partea franceză a Elveției. Avea 96 de ani și era ultimul supraviețuitor dintre șefii de stat din timpul celui de al Doilea Război Mondial. Prezentul României aparține însă oamenilor tineri. Aceștia au auzit de multe ori vorbindu-se despre Regele Mihai ca despre o instituție în sine, însă puțini dintre ei știu ce a reprezentat regele în istoria modernă a României, care au fost provocările, suferințele sau dezamăgirile domniei lui ori versiunile cu privire la abdicarea sa. Acestor tineri, pentru care smartphone-ul și internetul repezintă azi esența cunoașterii, li se adresează rândurile de mai jos, care sunt menite să aducă în actualitate o lume uitată, o istorie fascinantă și o psihologie a monarhiei care-i făcea pe români să pomenească numele Regelui Mihai cu același patos cu care britanicii se referă la Regina Elisabeta a II-a.

Regii României

Țara noastră a avut, de-a lungul istoriei sale, patru persoane cu statut de rege: Carol I, Ferdinand I (supranumit Întregitorul), Carol al II-lea și Mihai I.

Înalta Curte repune pe rol cazul de prelevare de organe, relatat de Libertatea, și-i recheamă la audieri pe procurorul și pe medicul acuzați de DNA că au luat ilegal organele!
Recomandări

Înalta Curte repune pe rol cazul de prelevare de organe, relatat de Libertatea, și-i recheamă la audieri pe procurorul și pe medicul acuzați de DNA că au luat ilegal organele!

Ideea de monarhie ca formă de guvernământ se referă, pe scurt, la transmiterea pe linie de sânge a celei mai înalte funcții în stat, așa cum se întâmplă și azi în Marea Britanie, cea mai cunoscută monarhie a lumii.

După plecarea forțată de la putere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în anul 1866, Principatul României (format la acea vreme doar din Moldova și Țara Românească) avea nevoie de marile puteri ale Europei pentru a-și păstra suveranitatea și a-și căpăta independența față de Imperiul Otoman. Pe aceste considerente, românii au ales să aducă la cârma țării un membru al dinastiei germanice Hohenzollern-Sigmaringen, pentru ca turcii și rușii să fie descurajați să destabilieze micul principat românesc. Astfel, am avut primul rege: Carol I de Hohenzolern-Sigmaringen. Căsătorit cu Regina Elisabeata, Carol I a avut doar o fată, Principesa Maria, astfel că la tron a trebuit să îi succeadă următorul moștenitor de sex masculin, nepotul său Ferdinand. Mihai I a fost nepotul regelui Ferdinand și fiul lui Carol al II-lea. Acesta din urmă a fost dezmoștenit de tatăl său, Ferdinand, pe motiv că avea o amantă, pe Elena Lupescu, cu care a ales să fugă în lume. Carol a II-lea avea să devină ulterior singurul rege european căsătorit de 3 ori, iar slăbiciunea sa pentru sexul frumos a fost de notorietate.

Universitatea București, amendată cu 30.000 de lei de DSP pentru că n-a făcut dezinfecție după ce au fost raportate două cazuri de TBC
Recomandări

Universitatea București, amendată cu 30.000 de lei de DSP pentru că n-a făcut dezinfecție după ce au fost raportate două cazuri de TBC

Mihai I a domnit de două ori

La moartea regelui Ferdinand, în 1927, fiul acestuia, Carol, fiind cu amanta în exil și dezmoștenit, tronul țării i-a revenit lui Mihai, fiul lui Carol al II-lea cu soția oficială, prințesa Elena, rămasă în țară în timpul escapadelor amoroase ale soțului ei. Mihai I a devenit astfel rege la vârsta de 6 ani. Din punct de vedere psihologic, era un copil care nu înțelegea responsabilitatea funcției deținute. După 3 ani de domnie a micuțului Rege Mihai, s-a întors în țară tatăl său, Carol, și, în ciuda dezmoștenirii, a fost numit rege cu acordul primului-ministru, Iuliu Maniu, și al Parlamentului. Mihai, care avea de acum 9 ani, devenea prinț urmaș la tron.

De ce merg elevii kenyeni 42 de kilometri pe jos înainte de bacalaureat. Cum arată programul în liceu
Recomandări

De ce merg elevii kenyeni 42 de kilometri pe jos înainte de bacalaureat. Cum arată programul în liceu

A doua domnie a Regelui Mihai a început în 1940, când avea 19 ani. Tatăl său fusese obligat de Ion Antonescu să abdice. Din perspectivă psihologică, Mihai I era un adolescent pus în fața unei funcții care presupunea decizii istorice. S-a achitat cu succes de îndatorire, iar la 23 august 1944, Mihai I l-a arestat pe mareșalul Ion Antonescu, cel care-i dăduse tatăl jos de pe tron. A fost momentul când România a întors armele contra Germaniei naziste și s-a adăugat Aliaților dintre care făceau parte SUA, Marea Britanie și Rusia. Nimeni nu bănuia atunci că România va fi dată cu un secol înapoi din pricina ocupației comuniste venite din Rusia.

Abdicarea și versiunile opuse ale motivelor ce au stat la baza acestei decizii

Arestarea lui Ion Antonescu și alăturarea armatei României la lupta contra Germaniei lui Hitler a fost inițial făcută cu speranța că SUA și Anglia nu vor lăsa estul Europei pradă comuniștilor și bolșevicilor ruși, după terminarea războiului. De atunci, nația română i-a tot așteptat pe americani. Rușii erau însă mai aproape și au “infectat” România, ocupând-o militar, anexând Basarabia și Bucovina, după care au instalat o dicatură comunistă.

Regele Mihai s-a văzut deposedat de puterea de decizie în stat. A fost obligat de conjunctura politică a vremii să accepte un guvern al Partidului Comunist Român condus de un adept al ocupanților sovietici, numit Petru Groza. Prin lege, Regele Mihai avea puterea atât de a numi primul ministru, cât și de a-l demite. Prin urmare, a a cerut demisia guvernului comunist, dar pentru prima dată în istorie, un suveran român a fost refuzat. S-a creat astfel un precedent psihologic periculos. Comuniștii îi luasera orice atribuție prin care putea schimba ceva în stat…

Abdicarea Regelui Mihai si motivele acestei decizii au fost subiect de controverse de-a lungul timpului. Varianta Regelui Mihai este că a fost șantajat de comuniști cu uciderea a peste o mie de studenți, dacă nu renunță la tron și nu părăsește țara. Psihologia șantajului ar fi fost apoi înlocuită cu aceea a amenințărilor directe cu pistolul din partea liderilor comuniști ca Gheorghe Gheorghiu Dej sau Petru Groza.

Contestatarii Regelui Mihai afirmă că abdicarea acestuia a fost rodul negocierilor cu comuniștii, iar în urma discuțiilor, regelui i-ar fi fost permis să plece din țară cu bunuri de mare valoare – tablouri, aur, rubine sau bijuterii. Poate că adevărul în detalii fine, referitor la ce s-a întâmplat atunci, nu ne va fi niciodată accesibil, dar din perspectivă psihologică și socială, nici regele, nici monarhia nu ar fi putut atunci conviețui cu forța de ocupație sovietică. Părăsirea țării era o chestiune de viață și de moarte, a regelui, a familiei lui sau a altor nevinovați folosiți ca instrument de convingere. După plecarea din țară, Regele Mihai a trăit în exil în Italia, Marea Britanie și Elveția.

Ion Iliescu nu l-a lăsat să intre în România după revoluție

În 1990, după căderea comunismului în România, Regele Mihai a venit în țară cu intenția de a merge de Crăciun la Mănăstirea Curtea de Argeș. La puțin timp după ce a călcat pe pământ românesc, a fost obligat de reprezentanți ai Poliției să se întoarcă la aeroport și să părăsească țara.

În 1992, Regele Mihai a reușit să intre în România, iar în București, peste un milion de oameni l-au întâmpinat cu bucurie. Această popularitate mare a reprezentat o amenințare pentru regimul președintelui Ion Iliescu, iar timp de 5 ani, regele nu a mai primit viză de intrare în România. Regele Mihai și-a recăpătat cetățenia română odată cu venirea la putere a Convenției Democratice, în 1996.

Ce rămâne în urma Regelui Mihai

În urma morții Regelui Mihai rămân lacrimile apropiaților și ale cunoscuților, respectul poporului, durerea simbolică a tinerilor și o percepție socială nostalgică a ideii de regalitate. Regele Mihai a reprezentat o insistuție în sine, a fost reprezentantul unui trecut tumultuos și un liant de stabilitate printre descendenții săi, asupra cărora presa aruncă acum noroiul conflictului pe tema moștenirii titlurilor și proprietăților regale. Alte națiuni pot apela periodic, cu un amestec de regret și bucurie, la expresia lui Charles al VII-lea “Regele a murit, trăiască regele!”, însă noi, românii, ne vom opri, din păcate, după prima jumătate a memorabilei vorbe. Dumnezeu să îl odihnească!

psiholog Cezar Laurentiu Cioc

psiholog Cezar Laurentiu Cioc


EXCLUSIV / ”Mascatului” atacat cu sabia de un interlop i-au fost pompați doi litri de sânge. La căpătâiul polițistului care e în comă stă, zi și noapte, soția acestuia

Close
Închide
  Close