Potrivit sursei citate, cantitatea de gheață pierdută numai între anii 2010 și 2018 ar putea scufunda o suprafață de dimensiunea Țărilor de Jos sub șapte metri de apă.
Un rol deosebit în accelerarea pierderii de gheață din insulele care se învecinează cu Marea Kara, la nord de Siberia, îl are încălzirea Oceanului Arctic.
Peste 11 miliarde de tone de gheață, pierdute în fiecare an
O echipă de specialiști de la Universitatea din Edinburgh a cartografiat datele cu ajutorul unul satelit științific al Agenției Spațiale Europene (ESA). Ei au comparat înălțimea și masa calotelor glaciare în anumite perioade, corelându-le cu datele climatice. Astfel, a rezultat o asociere clară între creșterea temperaturii și topirea gheții din cele două arhipelaguri.
Analiza a dus la concluzia că arhipelagurile Novaya Zemlya şi Severnaya Zemlya – care acoperă împreună o suprafaţă de aproximativ 130.000 de kilometri pătraţi, au pierdut 11,4 miliarde de tone de gheață în fiecare an, între 2010 și 2018.
Calotele glaciare sunt porţiuni mari de gheaţă, de câteva sute de metri grosime, care acoperă suprafeţe de până la 20.000 de kilometri pătraţi în această regiune. Unele dintre acestea stochează gheaţă cu o vechime de până la 12.000 de ani, care oferă oamenilor de ştiinţă date valoroase pe termen lung cu privire la climatul arctic.
Oamenii de știință spun că studiul ar putea contribui la estimarea viitoarelor pierderi de gheață din diverse regiuni afectate de încălzirea climei.
„Pe măsură ce clima continuă să se încălzească, pierderile semnificative de gheaţă din Arctica rusă vor avea un impact clar asupra creşterii nivelului mărilor”, a declarat autorul principal al studiului, doctor Paul Tepes de la Facultatea de Geoştiinţe a Universităţii din Edinburgh.