01 Mar. 2018 14:00 , de Paul Barbu

REPORTAJ/Turnul de control naval, oamenii cu ochi de șoim care salvează sute de vieți anual – VIDEO

Distribuie

De la ultimul etaj al celei mai înalte clădiri din port, Turnul de control naval veghează bunul mers al lucrurilor în ceea ce ține de vapoarele care intră în apele teritoriale ale României. Aici se află Autoritatea Navală Română (ANR), instituția care, atunci când vine vorba de acțiuni de căutare și salvare, declanșează o adevărată furtună pe mare pentru a salva vieți. Este doar una dintre atribuțiile pe care le are, poate chiar cea mai importantă. Aici sunt oamenii fără de care nimic nu mișcă în porturi și în apele teritoriale ale țării. 

Reporterii Libertatea au ajuns acolo pentru a sta de vorbă cu cei care controlează destinele oamenilor mării. Sunt un fel de poliție rutieră pentru vapoare, iar cuvântul de ordine al lucrătorilor de acolo este lege. Orice ordin interpretat greșit poate duce la o catastrofă navală de proporții.

Într-o sală nu mai mare de 40 de metri pătrați, angajați școliți peste hotare și specializați în România stau cu ochii în ecrane pentru a coordona, în caz de urgență, fiecare mișcare a vapoarelor. Sunt oameni cu zeci de ani de experiență în spate, care știu că cea mai mică greșeală costă vieți.

Aici se recepționează fiecare apel de urgență și se coordonează fiecare acțiune de căutare și salvare. O mână de oameni în ale căror atribuții intră salvarea de vieți.

Potrivit lui Alexandru Mezei, directorul Căpităniei Zonale Constanța, în zilele cât a fost furtună pe mare s-a emis avertizare pentru fiecare navă cu cel puțin 12 sau 24 de ore înainte, astfel încât fiecare să își ia măsurile de precauție necesare. „Pe durata furtunii, noi avertizăm fiecare navă în parte, apoi în funcție de căpitanul ei, se iau decizii care nu mai țin de noi. Dacă vor să intre în port, asta implică mai multe costuri, iar multe nave aleg să plece în larg, până când trece furtuna”, explică șeful Căpităniei Zonale Constanța.

Turnul de control, ochii de deasupra mării

Indiferent de situație, în turnul de control sunt întotdeauna doi oameni care coordonează traficul naval. Dacă înainte aveau de coordonat mii de manevre pe lună, acum de abia dacă mai ajung la 1.000. Traficul comercial s-a diminuat foarte mult la malul mării, dar asta nu înseamnă că angajații din turn nu trebuie să fie cu ochii în patru.

Când nu sunt cu ochii în marile ecrane, au în față portul, marea și Cazinoul care stă de peste 100 de ani în bătaia brizei cu iz sărat. De aici, se vede aproape fiecare navă care stă să intre în port sau care pleacă. Cu atât mai mult, zilele acestea, oamenii din turn trebuie să fie vigilenți pentru că marea a dat de înțeles că vrea drame. Furia ei s-a revărsat la țărm pe o furtună de gradul 6-7, în condițiile în care vântul a ajuns să bată și cu aproape 100 de kilometri la oră.

Alarme false

„În timpul anului primim zeci de alarme false, cele mai multe sunt pe timpul verii. Cam două treimi dintre alarme sunt false, dar nu sunt date cu rea-voință. Sunt cetățeni care stau pe la balcoanele apartamentelor cu vedere la mare și, neștiind despre ce este vorba, ne sună panicați. Ne-a fost semnalat că de pe un vas iese fum verde și, de fapt, era un iaht pe care se distrau oamenii, apoi ne-au mai sunat că de pe un vapor se aruncă ceva în mare, când de fapt acel vapor debalasta”, spune Codruț Staicu, directorul Centrului Maritim de Coordonare.

Problema este că din cauza acestor alarme false se pierde mult timp și se cheltuiesc bani, pentru că fiecare alarmă trebuie verificată.

Sute de vieți salvate în interveții extrem de dificile

Pe parcursul anului 2017, au fost coordonate o serie de intervenții SAR (Search and Rescue – Căutare și Salvare), la care mai multe instituții ale statului au colaborat pentru salvarea de vieți. Potrivit datelor oficiale, au fost înregistrate 32 de alerte reale, care au necesitat coordonarea acțiunilor de salvare și acordare de asistență și monitorizare.

Dintre acestea, 21 de apeluri au venit prin numărul de urgență 112, 6 prin Garda de Coastă, 2 prin VHF – Comunicații de Înaltă Frecvență și cîte un apel a fost primit prin consola Radionav – Compania Națională de Radiocomunicații Navale, ISU şi VTS – Serviciu de Trafic Naval. „Toate aceste interveții pe care noi le coordonăm sau gestionăm vin în urma sesizărilor, pentru că nu mergem noi la fiecare navă să întrebăm căpitanii dacă au nevoie de ceva”, explică Staicu.

Cu toate acestea, autoritățile au reușit salvarea a 476 de vieți. Din păcate, pentru alte 9 persoane, pe parcursul acestor misiuni de salvare, nu s-a mai putut face nimic.

Cea mai recentă catastrofă biologică evitată

În 13 februarie, marțea neagră, cu îi spun superstițioșii, autoritățile portuare au evitat la limita dramaticului un dezastru biologic. Nava Delfi, sub pavilionul Republicii Moldova, se afla la 16 mile marine de Portul Constanța.

„Au anunțat că au probleme în sala de motoare, pentru că se fisurase și luau apă destul de multă, mai mult decât puteau să scoată pompele și apărea riscul de blackout. Înseamnă că exista un pericol real de scufundare”, spune Alexandru Mezei.

Potrivit directorului Căpităniei Zonale Constanța, s-a intervenit și cu ajutor de la companiile private, care au echipamente mai bune. Așa s-au putut salva cele șapte vieți ale echipajului de pe Delfi și s-a reușit tractarea vasului avariat până în port. Vasul era încărcat cu produse petroliere, iar odată scufundat, ar fi existat pericolul deversării acestora în Marea Neagră.

S-a intervenit prin Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), cu nava SAR Topaz, pentru o eventuală preluare a echipajului, capacitatea navei Topaz fiind prea mică pentru a efectua salvarea totală. Alături de Topaz a fost nava GSP King, pusă la dispoziție imediat de firma Grup Servicii Petroliere.


Citește și:

REPORTAJ/Spectaculoasa viață a unui fost boxer și rugbyst din România, care a gătit pentru regina Elisabeta a Angliei

Loading...
Comentarii