România are 3.610.644 de copii, dintre care 1.163.000 sunt în risc de sărăcie, iar 400.000 nu merg la școală

Unu din trei copii din România trăiește în risc de sărăcie

La începutul anului 2025, România avea 3.610.644 de copii, aproape 19% din populația rezidentă. Tot în 2025, în țară s-au înregistrat 145.725 de copii născuți-vii, cel mai mic număr din 1930 până astăzi. Față de 2024, au fost cu 11.545 mai puțini.

Și peste trei din zece copii din România, adică 32,4%, cresc în risc de sărăcie sau excluziune socială. În total, este vorba despre 1,163 de milioane de copii pentru care hrana, hainele, rechizitele, mersul la școală sau accesul la medic pot deveni probleme greu de dus pentru familie. Deși acest risc a scăzut în ultimii ani, copiii rămân mai vulnerabili decât adulții. În cazul lor, riscul de sărăcie sau excluziune socială este cu șase puncte procentuale mai mare.

Lipsurile se văd și în alimentație. În 2025, a crescut procentul familiilor cu copii care nu își permit, măcar o dată la două zile, o masă cu carne, pește sau proteine vegetale echivalente. Procentul a urcat de la 14,6% la 17,2%. Situația este și mai grea în familiile monoparentale. Acolo, procentul a crescut de la 19,5% la 25,9%, ceea ce înseamnă că una din patru astfel de familii nu își permite regulat o masă consistentă pentru copii.

Școala devine prea scumpă pentru multe familii

Sărăcia îi lovește pe copii și la școală. Pentru multe familii, educația nu înseamnă doar manuale și caiete, ci și bani pentru haine, rechizite, transport, mâncare, activități, excursii sau sprijin suplimentar. Un studiu realizat de Salvați Copiii România în vara anului 2025 arată că 58% dintre familiile ai căror copii sunt în programele educaționale ale organizației nu pot acoperi aceste cheltuieli fără ajutor. În familiile care se consideră sărace, procentul ajunge la 87%. În familiile cu nivel educațional scăzut, urcă la 70%.

Lipsa banilor îi ține pe mulți copii departe și de activitățile școlare obișnuite. Aproape jumătate dintre copiii afectați de sărăcie, 46,8%, nu merg la evenimente școlare sau excursii. Media Uniunii Europene este de 13,9%, arată raportul Salvați Copiii. Pentru acești copii, școala nu înseamnă aceleași șanse ca pentru ceilalți. Înseamnă, de multe ori, rușine, lipsuri și sentimentul că rămân pe dinafară.

425.491 de copii cu vârste între 7 și 17 ani sunt în afara școlii

Tot în 2025, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani nu erau înscriși în sistemul de educație. Problemele apar însă de la vârste mai mici. România are cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană de participare la educație pentru copiii de la 3 ani până la vârsta școlii obligatorii: 76,5%, față de media UE de 95%.

Asta înseamnă că mulți copii nu ajung la grădiniță și intră mai greu în școală. Nu se obișnuiesc cu programul, cu regulile, cu lucrul în grup și nici nu pornesc de la același nivel cu ceilalți copii.

Datele Eurostat citate de Salvați Copiii arată că abandonul sau lipsa accesului la școală se agravează odată cu vârsta. La gimnaziu, ponderea copiilor aflați în afara școlii a crescut de la 12,3% în 2021 la 17,09% în 2024. La vârsta liceului, situația este și mai gravă: procentul a urcat de la 23,02% în 2021 la 27,23% în 2024. Practic, cu cât copiii cresc, cu atât riscul să iasă din sistemul de educație devine mai mare.

33.420 de copii sunt în sistemul de protecție specială

La finalul anului anterior, 33.420 de copii se aflau în sistemul de protecție specială. Dintre aceștia, 8.908 creșteau în instituții de tip rezidențial, potrivit raportului Salvați Copiii.

Sunt copii care nu cresc în familiile lor, copii pentru care statul și serviciile sociale au un rol decisiv. Pentru ei, protecția nu este un concept abstract, ci locul în care dorm, oamenii care îi îngrijesc, accesul la școală, la medici și la sprijin emoțional.

Mii de copii se nasc din mame minore

România are una dintre cele mai grave situații din Uniunea Europeană în privința nașterilor la mame minore. Deși în țara noastră au loc doar 4,04% dintre nașterile din UE, România ajunge la 26,19% când vorbim despre copiii născuți de mame minore.

Situația este și mai gravă în cazul fetelor sub 15 ani. România concentrează 41,39% dintre nașterile la această vârstă raportate în Uniunea Europeană, potrivit datelor citate de Salvați Copiii. Anul trecut, 5.815 copii s-au născut din mame minore. În 496 de cazuri, mama avea sub 15 ani. Raportul arată și un detaliu dureros: pentru aproape unu din cinci copii născuți de o mamă minoră, acesta nu era primul copil al mamei.

Riscurile medicale cresc atunci când mama este foarte tânără. În cazul mamelor sub 15 ani, probabilitatea ca bebelușul să se nască sub greutatea normală este de 15,9%, aproape dublu față de media totală a nașterilor, de 8,04%.

O problemă majoră este lipsa controalelor în timpul sarcinii. În cazul mamelor sub 15 ani, 43,3% dintre nașteri au avut loc fără control prenatal, în timp ce media națională este de 28,35%.

Rata mortalității infantile a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani

Raportul Salvați Copiii atrage atenția și asupra sănătății copiilor. Rata mortalității infantile a crescut în 2024 la 6,6 decese la mia de copii născuți vii. Este cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

În 2016, rata mortalității infantile era de 6,8 la mie și, ulterior, ea scăzuse până la 5,6 la mie în 2023. Creșterea la 6,6 la mie în 2024 arată o înrăutățire severă a situației. Pentru părinți, aceste cifre nu sunt doar date de raport. Ele înseamnă copii care nu apucă să treacă de primul an de viață.

Vaccinarea ROR a ajuns la o acceptare de 47,4% pentru prima doză

România se confruntă, potrivit Salvați Copiii, cu cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii. Tot mai mulți copii sunt privați de protecția oferită de vaccinare, iar acoperirea vaccinală pentru ROR, vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, a scăzut progresiv.

Pentru prima doză de ROR, acceptarea este de 47,4%, potrivit celor mai recente date citate în raport. Vaccinarea împotriva rujeolei este foarte scăzută în multe zone ale țării. Doar într-un singur județ acoperirea vaccinală a trecut de 70%. În 14 județe, între jumătate și două treimi dintre copii erau vaccinați, iar în 24 de județe acoperirea era sub 50%. În alte trei județe, procentul a coborât sub 30%.

Cele mai slabe date au fost raportate în Argeș, unde acoperirea vaccinală era de 23,7%. La polul opus se afla Bihor, cu 73,8%, potrivit datelor INSP citate de Salvați Copiii.

Copiii sunt tot mai obosiți, triști și expuși la anxietate

Raportul Salvați Copiii arată că tot mai mulți copii au nevoie de sprijin pentru sănătatea mintală. Anxietatea este cea mai întâlnită problemă în rândul copiilor care au primit anul trecut servicii de terapie psiho-emoțională prin organizație.

Au mai fost semnalate tulburări emoționale, probleme legate de divorțul părinților, dificultăți de învățare, dependență de ecrane, abuz de substanțe și, într-un caz, tentativă de suicid.

Copiii care au participat la a 26-a ediție a Forumului Național al Copiilor au cerut autorităților măsuri clare. Printre ele: educație pentru sănătate accesibilă tuturor elevilor și consiliere psihologică gratuită pentru mai mulți copii.

O anchetă Salvați Copiii arată că doar trei din cinci copii spun că se simt des sau foarte des fericiți. Aproape o treime, 32%, spun că se simt rar sau foarte rar entuziasmați, iar numai 39% spun că trăiesc des acest sentiment.

În același timp, 25% dintre copii spun că se simt des triști, iar 56% spun că sunt des obosiți.

60% dintre copii au fost martori la cyberbullying

Internetul a devenit un loc riscant pentru mulți copii. O cercetare Salvați Copiii, realizată la finalul anului 2025, arată că aproape 80% dintre copii intră online fără restricții de acces. Iar riscurile cresc odată cu vârsta. Peste o treime dintre copiii de 12-14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale, iar acest lucru îi poate pune mai ușor în contact cu persoane necunoscute.

Aproape jumătate dintre adolescenți spun că au fost abordați online de străini. O treime dintre ei au trecut prin situații de hărțuire sau discuții care i-au făcut să se simtă inconfortabil.

Raportul arată și cât de puternic îi afectează aceste experiențe. Peste două treimi dintre copii au văzut online conținuturi care i-au speriat, iar 60% au fost martori la cyberbullying. Cel mai îngrijorător este că foarte puțini cer ajutor. Cei mai mulți copii aleg să ignore ce li se întâmplă, iar doar 5% spun unui adult prin ce trec.

Nici școala nu este un loc sigur pentru toți copiii

Bullying-ul rămâne o problemă serioasă în școli. Potrivit raportului Salvați Copiii, 90% dintre profesori și consilieri școlari spun că elevii cu care lucrează sunt afectați de acest fenomen.

O analiză realizată de organizație în toamna anului 2025 arată că problema este semnalată mai des în școlile din București. Acolo, 28,1% dintre respondenți au indicat o frecvență ridicată a bullying-ului. În școlile rurale, procentul a fost de 13,4%.

Datele arată că, pentru mulți copii, școala nu este întotdeauna un loc sigur. Violența, umilirea sau frica pot apărea chiar acolo unde copiii ar trebui să fie protejați.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro