Retrospectivă 2016 | Șocurile politice ale anului: Marea Britanie a decis să iasă din UE, iar Donald Trump a câștigat Casa Albă

2016 – anul în care britanicii au decis să divorțeze de UE

În luna iunie, britanicii au fost chemați la urne pentru a alege viitorul Regatului – continuarea drumului european sau un divorț de blocul comunitar. Campania a avut ca temă principală imgrația. Speriați și sătui de știrile privind creșterea imigrației, britanicii au votat, pe 23 iunie, în favoarea ieșirii țării lor din Uniunea Europeană. Alegerea a reprezentat un punct de cotitură în istoria Marii Britanii care a aruncat țara în incertitudine.

Astfel, 51,9% dintre alegători au întors spatele atât guvernului conservator, cât și opoziției laburiste, care pledaseră pentru menținerea țării în blocul comunitar.

David Cameron, premierul țării, a convocat acest referendum, iar în urma înfrângerii suferite de tabăra sa el și-a dat demisia. Astfel, postul de șef al executivului a fost preluat de Theresa May, care se ocupa până atunci de politica imigrației, în calitate de ministru de Interne.

Aceasta a declarat că va declanșa articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, în urma căruia Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană, până la finalul lunii martie 2017.

Cu alte cuvinte, înainte de 1 aprilie 2017, May trebuie să înceapă oficial dialogul complex cu Bruxellesul, în care va avea de ales între accesul la piața unică europeană și închiderea frontierelor pentru cetățenii comunitari, noteză AFP. Asta în condițiile în care UE insistă că Londra nu va primi acces la piața unică în lipsa unui acord pe tema liberei circulații a forței de muncă provenind din blocul comunitar.

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

Astfel, se află în joc viitorul Marii Britanii în uniunea vamală europeană, Agenția Europeană a Medicamentelor, Oficiul European pentru Patente, cooperarea frontalieră, Europol, Agenția Spațială Europeană și Cerul Unic European, printre alte necunoscute aflate în discuție. Dosarul Brexit nu a fost doar unul marcant pentru 2016, ci se va afla în atenția internațională și în anul următor.

Donald Trump, ales președinte al SUA 

Un alt șoc la nivel mondial a fost victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA. Controversatul miliardar a aruncat în aer toate pronosticurile. A reușit să câștige mai întâi învestitura republicană și apoi să o înfrunte pe Hillary Clinton, democrata care era dată câștigătoare de aproape toate sondajele. Alegerile prezidențiale au fost cele mai imprevizibile din istoria SUA, iar alegerea lui Trump, un novice în politică, a uimit nu doar America, ci întreaga lume.

Scandalurile în care a fost implicat Donald Trump, precum și gafele uluitoare pe care acesta le-a făcut, nu au împiedicat ascensiunea sa, dar și victoria sa în cursa pentru Casa Albă.

Omul de afaceri nu jucat totul pe o singură carte, notează AFP. El le-a dat un cuvânt milioanelor de americani care, de ceva vreme, își declarau în sondajele de opinie nemulțumirea față de clasa politică tradițională. Trump a adoptat ca standard “incorectitudinea politică”, dar a avut și un discurs populist, xenofob și ultranaționalist.

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

Astfel, campania electorală din SUA a devenit una dintre cele mai dezagreabile, cu numeroase atacuri care mai de care mai josnice.

Hillary Clinton a simțit că este pe punctul să devină prima femeie care ajunge la Casa Albă, însă aceasta a pierdut în mod suprinzător alegerile.

În ziua scrutinului, pe măsură ce avansa numărarea voturilor, harta electorală a SUA a început dintr-o dată să fie colorată în roșu (culoarea republicanilor) în state-cheie tradițional albastre (culoarea democraților).

De atunci, președintele ales Trump a început să-și alcătuiască guvernul, în care predomină generalii, milionarii și angajații controversați în așteptarea depunerii jurământului, la 20 ianuarie 2017, în tradiționala ceremonie de învestitură. Cu toate că echipa de guvernare a lui Trump începe să capete formă, nimeni nu pare să fie în stare să ghicească ce fel de președinte va fi Trump, dat fiind caracterul său instabil și imprevizibil.

Turcia, afectată de o tentativă de lovitură de stat

Luna iulie a fost marcată de violențele din Turcia. Pe 15 iulie, o parte armatei a încercat să doboare regimul lui Recep Tayyip Erdogan. A urmat o noapte de confruntări sângeroase, în care tancurile au ieșit pe străzile din principalele orașe din Turcia. Puciul a fost înăbușit, însă, în aproape 12 ore, după ce președintele Erdogan a reușit să ia contactul cu o televiziune și să-și îndemne susținătorii să iasă în stradă.  Bilanțul contrunfărilor este unul dramatic. Cel puțin 270 de oameni au murit, iar alți aproximativ 2.000 au fost răniți.

Recomandări

Klaus Iohannis poate desemna noul premier. Scenariul care poate evita intrarea suveraniștilor la guvernare

La scurt timp, Ankara  l-a acuzat pe clericul Fethullah Gulen, auto-exilat în SUA, că a pus la cale lovitura de stat și a cerut Washingtonului extrădarea acestuia, avertizând că orice altă decizie va duce la răcirea relațiilor. Gulen, care respinge ferm acuzaţiile, se află la conducerea unei mişcări numite “Hizmet”, ce are o reţea importantă de şcoli ONG-uri şi companii. Guvernul califică această reţea drept o “organizaţie teroristă”, iar zeci de mii de oameni au fost arestați sau demiși în urma puciului eșuat.

Totodată, dincolo de presupuşii pucişti, epurările lansate după 15 iulie vizează şi mediile prokurde, precum şi presa, astfel că ONG-urile acuză puterea că vrea să înăbuşe orice critică. Amploarea acestor măsuri a provocat îngrijorare în Occident, în special în Uniunea Europeană, ale cărei relaţii cu Turcia s-au deteriorat semnificativ în ultimele luni.

Ritmul arestărilor nu pare să încetinească. Ministerul de Interne a anunţat recent arestarea a altor 1.096 de persoane cu presupuse legături cu organizaţia gulenistă.

Relațiile Turcia-Rusia, puse la încercare

Pe lângă relația tot mai dificilă cu UE, Turcia a văzut cum relația cu Rusia este din nou pusă la grea încercare. Ambasadorul rus la Ankara, Andrei Karlov, a fost ucis în timp ce susținea un discurs. Întreaga lume s-a întrebat care va fi reacția lui Vladimir Putin. Asta în contextul în care relațiile dintre Ankara și Moscova fuseseră reluate în luna iunie, după șapte luni de când au fost suspendate, ca urmare a deciziei Turciei să doboare un avion rusesc care îi încălcase spațiul aerian.

Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au discutat la telefon și au afirmat, la uninson, că atacul are ca scop destabilizarea relațiilor dintre cele două țării. 

„Crima este un act de provocare menit să destabilizeze procesul de normalizare a relațiilor dintre Rusia și Turcia, precum și procesul de pace din Siria”, a declarat Vladimir Putin. Cei doi lideri par să fi convenit să păstreze relațiile dintre cele două țări, dar să consolideze lupta împotriva terorismului. Mulți au ridicat însă problema că asasinatul ar putea duce la noi măsuri antidemocratice în Ankara.

Președintele filipinez Rodrigo Duterte amenință că rupe relațiile cu SUA

Dosarul Brexit și victoria lui Donald Trump au fost cele mai puternice șocuri pe plan politic, însă și alte subiecte au atras atenția lumii.

Printre acestea se numără și alegerea lui Rodrigo Duterte în funcția de președinte al Filipinelor. Personaj-controversat acesta a lansat o ofensivă împotriva consumatorilor și traficanților de droguri, ceea ce i-a atras critici internaționale. De altfel, el s-a comparat cu Adolf Hitler și a spus că ar fi bucuros dacă „ar extermina” cei trei milioane de consumatori și traficanți de droguri din țara sa. Mai recent, liderul de la Manilla a recunoscut că a ucis infractori în perioada în care era primarul orașului Davao.

Totodată, el a amenințat de mai multe ori că va rupe relațiile cu SUA. Washingtonul ar putea astfel să piardă un aliat important în zonă.

Criza din Venezuela

Criza din Venezuela a fost și ea în atenția întregii lumi, chiar de mai multe ori. Locuitorii acestei țări se confruntă de mai bine de un an cu vremuri dificile. Ei au rămas fără alimente de bază, iar deciziile anunțate de succesorul lui Hugo Chavez, Nicolas Maduro, parcă au înrăutățit și mai mult situația. În timpul anului, liderul de la Caracas a scurtat săptămâna de muncă, a raționalizat energia electrică și chiar a schimbat fusul orar. La multe măsuri s-a renunțat, între timp, însă situația nu a devenit mai bună.

Recent, oamenii au luat cu asalt magazinele, iar mai multe jafuri au avut loc în această țară, după ce liderul de la Caracas a anunțat retragerea bancnotelor de 100 de bolivari.

Venezuela se confruntă de mai bine de un an cu o criză gravă. Citește AICI cum este descrisă criza de un român, care a petrecut două luni în acestă țară.

Venezuela, țara cu cele mai mari rezerve de petrol, se va afla în continuare în atenție, mai ales că opoziția încearcă să organizeze un referendum pentru demiterea lui Maduro.

Italia, urmărită cu atenție

Pe plan european, Italia nu a fost nici ea lipsită de tensiuni. Italienii au respins în proporție de 59,11% reformele constituționale propuse de guvernarea lui Matteo Renzi. Premierul acestei țări a fost nevoit să-și dea demisia, după ce alegătorii au respins reformele constituționale propuse de el.  Matteo Renzi a fost înlocuit în fruntea Executivului italian cu Paolo Gentiloni.

Proruși, eurosceptici, extremiști

Totodată, anul 2016 a fost anul în care prorusul Igor Dodon a devenit președintele Republicii Moldova, după ce a învins-o pe candidata proeuropeană Maia Sandu.

Europa a reușit însă să evite însă alt șoc. Austriecii au respins extremismul, în cadrul alegerilor prezidențiale. Candidatul independent Alexander Van der Bellen a reușit să-l învingă pe cel de extremă-dreapta Norbert Hofer.

Luna decembrie a adus și Polonia în atenția  UE. Țara se confruntă cu proteste, după ce actuala putere a decis să limiteze accesul jurnaliștilor în Parlament.

Anul 2017 va fi cu siguranță unul la fel de important, mai ales că Franța își va alege un nou președinte. Lupta finală ar putea să se dea între candidatul dreptei Francois Fillon și eurosceptica Marine Le Pen. Totodată, anul viitor, Angela Merkel va încerca să obțină un al patrulea mandat de cancelar.

Urmărește-ne pe Google News