România devine jucător-cheie în strategia UE pentru metale rare: trei proiecte miniere primesc 615 milioane de euro

Metalele rare, pilonul esențial al economiei moderne

Mihai Drăghici, partener EY România, spune că tranziția către tehnologii verzi, inteligență artificială și aplicații de apărare a transformat metalele rare (REE) într-un element strategic pentru economie.

Cele 17 elemente din categoria pământurilor rare, alături de scandiu și ytriu, sunt folosite, printre altele, pentru:

• vehicule electrice
• turbine eoliene
• centre de date AI
• sisteme militare avansate

„Consumul global de magneți REE este estimat să crească anual cu până la 9% în următorul deceniu”, notează Drăghici, subliniind importanța acestor resurse.

Dependența critică de China

Europa depinde în proporție de 98% de importurile de magneți permanenți din China, iar restricțiile de export impuse în 2025 au redus livrările cu 75% într-o singură lună.

„Întregul ecosistem global depinde în mod critic de China, care domină extracția (aprox. 70%), rafinarea (peste 90%) și producția de magneți permanenți (94%), consolidându-și poziția printr-un regim de controale la export tot mai strict instaurat între 2020-2025”, spune Mihai Drăghici.

Această situație a generat perturbări în industriile auto și electronice europene, iar Comisia Europeană avertizează că motoarele EV și turbinele eoliene depind de elemente precum neodim, praseodim, disprosiu și terbiu.

România în strategia UE: trei proiecte miniere strategice

România este inclusă în proiectele UE pentru securizarea aprovizionării cu materiale critice, în cadrul inițiativelor precum Critical Raw Materials Act (CRMA).

„România este menționată ca parte a unui grup de țări care contribuie la potențialul regional mai larg, însă raportul subliniază că accesul la zăcăminte sau resurse nu este suficient pentru reducerea dependenței de China, din cauza capacităților limitate de rafinare și separare existente în Europa. Astfel, rolul României este încadrat în context regional, însă fără a fi evidențiate capacități industriale sau proiecte specifice deja funcționale”, adaugă expertul EY România.

„În acest cadru instituțional, România ar putea urmări o implicare activă în inițiativele regionale din Europa Centrală pentru diversificarea aprovizionării cu elemente de pământuri rare, consolidând rolul său într-un lanț valoric strategic susținut de Uniunea Europeană”

Trei proiecte majore beneficiază de finanțare europeană de 615 milioane de euro:

• Grafit la Baia de Fier (Gorj)
• Magneziu la Budureasa (Bihor)
• Cupru la Rovina (Hunedoara)

Aceste proiecte sunt considerate strategice și vor avea acces la proceduri simplificate de autorizare și finanțare.

Posibilă fabrica de procesare a pământurilor rare în România

Ministerul Energiei a primit o ofertă de la Critical Metals Corp pentru un acord exploratoriu cu Nuclearelectrica și FPCU Feldioara, care ar putea transforma România într-un furnizor constant pentru industriile de microprocesoare, aerospațială și de apărare.

Proiectul permite procesarea la Feldioara a până la 50% din producția de pământuri rare provenită din Groenlanda, creând o capacitate industrială europeană de top.

Strategii și investiții pentru România

Pentru a valorifica oportunitățile, România trebuie să lanseze un program național de explorare geologică.

„România ar trebui să adopte o abordare coerentă și orientată spre investiții, prin lansarea unui program național de analiză și explorare geologică, care să actualizeze harta resurselor critice, să digitalizeze integral arhivele geologice și să pună la dispoziția investitorilor validați un Atlas Național al Resurselor Critice, accesibil online și actualizat în timp real”, subliniază Mihai Drăghici.

De asemenea, este nevoie de modernizarea legislației miniere.

„Este recomandată accelerarea și clarificarea cadrului de autorizare, prin modernizarea legislației miniere, digitalizarea completă a procedurilor de licențiere, reducerea blocajelor administrative și prioritizarea proiectelor declarate strategice, în linie cu cerințele europene”.

În plus, avem nevoie de o strategie de reciclare a materialelor critice, vizând 25% din necesarul UE până în 2030.

„Pentru a facilita implementarea acestor direcții, este esențială crearea unei Platforme Naționale pentru Parteneriate Strategice, de tip one-stop-shop, care să centralizeze toate procesele relevante pentru investitori, de la autorizarea rapidă a proiectelor strategice și ghidarea privind legislația, stimulentele și finanțările europene, până la coordonarea dialogului cu autoritățile locale și facilitarea parteneriatelor tehnologice și financiare, oferind investitorilor un singur punct de contact și un parcurs clar, predictibil și accelerat pentru investițiile în resurse critice”, concluzionează Mihai Drăghici.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE