Consultații medicale gratuite pentru românii din sudul țării. Alexandra Bran, director executiv al programului „Energie pentru sănătate”: „În multe localități, accesul la specialiști sau investigații înseamnă luni de așteptare”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Accesul la servicii medicale rămâne o problemă majoră pentru mii de români, în special pentru cei din comunitățile vulnerabile, unde lipsa resurselor financiare și distanța față de unitățile medicale pot îngreuna prevenția și tratamentul.
Cuprins:
În acest context, programul „Energie pentru sănătate”, lansat pe 15 aprilie 2026 cu sprijinul Rompetrol și al Asociației de Dezvoltare Ecologică Intercomunitară „Sf. Maria”, își propune să ofere consultații și investigații medicale gratuite persoanelor fără asigurare medicală sau cu venituri reduse din sudul țării.
Cu un buget estimat la aproximativ 200.000 de euro, inițiativa se va desfășura până pe 15 mai în Călărași, Oltenița, Fundulea și Buzău, prin intermediul unor clinici și spitale partenere.
Alexandra Bran, director executiv al Asociației de Dezvoltare Ecologică Intercomunitară Sf. Maria a oferit mai multe informații pentru Libertatea.
Sudul României, una dintre zonele unde accesul la prevenție rămâne limitat
Bran spune că programul „Energie pentru sănătate” a apărut dintr-o realitate care nu mai putea fi ignorată și anume că România continuă să se afle printre statele europene cu cea mai ridicată mortalitate cauzată de boli prevenibile și tratabile, iar accesul la prevenție rămâne profund inegal.
„Datele publice arată că sistemul nostru medical este încă orientat predominant către tratament și intervenție tardivă, nu către prevenție și diagnostic precoce. În practică, asta înseamnă că foarte mulți oameni ajung la medic prea târziu, în special persoanele vulnerabile, neasigurate sau cu venituri reduse”, susține ea.
Bran explică faptul că alegerea sudului României pentru implementarea programului „Energie pentru sănătate” a venit din nevoia urgentă de a reduce diferențele majore dintre comunități în ceea ce privește accesul la servicii medicale și prevenție. Potrivit acesteia, în multe localități din această zonă, oamenii ajung la medic abia atunci când problemele de sănătate devin grave, fie din cauza distanței față de unitățile medicale, fie din cauza costurilor.
„În multe localități, accesul la specialiști sau investigații înseamnă luni de așteptare, drumuri lungi sau costuri pe care multe familii nu și le permit. Iar asta se vede, din păcate, în numărul mare de boli descoperite prea târziu”, afirmă aceasta.
Bran afirmă că bugetul programului a pornit de la ideea unui impact medical direct, astfel încât cea mai mare parte a resurselor să fie direcționată către consultații, investigații și trasee rapide de diagnostic pentru persoanele vulnerabile.
Totodată, ea subliniază că inițiativa nu se rezumă doar la componenta medicală, ci include și sprijin pentru orientarea pacienților în sistemul de sănătate. Potrivit acesteia, multe persoane aflate în situații vulnerabile întâmpină dificultăți nu doar financiare, ci și în înțelegerea pașilor necesari pentru a ajunge la investigațiile și tratamentele de care au nevoie. „Experiența ne-a arătat că problema nu este doar lipsa banilor, ci și dificultatea de a naviga sistemul medical”, spune Bran, adăugând că programul a fost gândit ca un model sustenabil și scalabil, nu doar ca o intervenție punctuală.
În același timp, Bran subliniază că miza principală a proiectului nu este doar extinderea numerică, ci schimbarea modului în care sunt privite prevenția și sprijinul acordat comunităților vulnerabile. „Vrem să contribuim la o schimbare de paradigmă: mai multă investiție în prevenție și în comunități vulnerabile”, afirmă aceasta.
Peste 1.000 de persoane ar putea beneficia de screening-uri și diagnostic rapid
Bran estimează că programul ar putea ajunge la peste 1.000 de beneficiari direcți, prin consultații, investigații și screening-uri specializate.. Ea atrage însă atenția asupra faptului că nevoia reală este mult mai mare decât capacitatea unui singur proiect de acest tip. „Acest tip de inițiativă nu poate substitui sistemul public, dar poate demonstra că intervențiile de prevenție și acces rapid la diagnostic reduc presiunea ulterioară asupra sistemului și pot salva costuri și vieți pe termen lung”, spune ea.
Bran subliniază că programul nu a fost conceput doar ca o serie de consultații și analize gratuite, ci ca un mecanism prin care pacienții vulnerabili să primească și sprijin în continuarea traseului medical.
Potrivit acesteia, una dintre cele mai mari probleme ale sistemului este faptul că mulți oameni se pierd exact în momentul în care au nevoie urgentă de investigații și îndrumare.
„Nu ne-am dorit ca pacientul să plece acasă doar cu o hârtie în mână și fără să știe ce urmează. De aceea, am construit și partea de orientare medicală și suport, astfel încât persoanele la care apar suspiciuni sau probleme serioase să poată ajunge mai repede la investigațiile și medicii de care au nevoie”, explică aceasta.
Organizatorii vor să transforme inițiativa într-un model pe termen lung
Bran susține că programul nu este privit ca o simplă campanie limitată la perioada 15 aprilie – 15 mai, ci ca începutul unui proiect care ar putea fi dezvoltat pe termen lung.
Potrivit acesteia, etapa pilot are rolul de a oferi o imagine mai clară asupra nevoilor reale din comunitățile vulnerabile și asupra modului în care poate fi construit un model sustenabil de sprijin medical.
„Perioada aceasta ne ajută să înțelegem mai bine nevoile reale din comunități, să vedem unde impactul este cel mai mare și cum putem construi un model care să funcționeze pe termen lung”, explică ea.
Totodată, Bran spune că organizatorii își doresc ca rezultatele obținute în această etapă să deschidă drumul către noi parteneriate. Ea atrage atenția că una dintre marile probleme ale prevenției în România este lipsa continuității proiectelor. „Avem multe inițiative bune, dar oamenii au nevoie să știe că există sprijin și după ce se termină o campanie”, subliniază aceasta.
Bran consideră că vulnerabilitatea medicală nu înseamnă doar lipsa unui diagnostic sau a accesului la tratament, ci și pierderea încrederii că sistemul de sănătate mai poate oferi sprijin real oamenilor aflați în dificultate. Potrivit acesteia, în multe comunități, persoanele vulnerabile ajung să amâne ani întregi un consult medical nu din nepăsare, ci pentru că simt că nu au acces.
„Cel mai important lucru pe care încercăm să îl reconstruim este încrederea că prevenția și accesul la sănătate nu ar trebui să fie un privilegiu, ci ceva firesc pentru fiecare om. Iar dacă acest program reușește măcar să apropie puțin oamenii de ideea că merită să ceară ajutor și că pot ajunge la timp la medic, atunci impactul lui depășește cu mult zona medicală”, concluzionează Bran.
duculetm 11.05.2026, 19:21
Distantele nu sunt atat de lungi in sudul tarii, nu mai lungi ca in alte parti. Si datorita climei sunt ajutati in as cultiva multe ale traiului, mult mai multe ca la munte...Lor le trebuie psihologi si sociologi pentru limpezirea mintii, poate asa ajunge si psd-ul pe la 5% unde le-ar fi locul!