- 914.000 de lei au fost virați de compania Ropharma, în decurs de doi ani, în contul bancar al Mănăstirii Sfintei Cruci Oradea, cu titlul „sponsorizare”. 86% din sumă a fost returnată la scurt timp din contul mănăstirii în conturile personale ale 17 angajați ai sucursalelor Ropharma din Mureș, Bacău, Iași și Vaslui.
- Angajaților care se trezeau cu sume uriașe în conturi li se transmitea din contabilitatea companiei că s-a produs o eroare, solicitându-li-se să vireze banii în conturile Ropharma.
- Mai mulți angajați Ropharma au declarat în fața instanței că la mijloc a fost vorba de o schemă financiară prin care compania a încercat să acopere sume importante scoase din contabilitate pentru a plăti medici la negru în vederea promovării produselor companiei.
- Trei dintre angajații Ropharma, inculpați în dosar, inclusiv directorul sucursalei din Târgu Mureș, și-au recunoscut faptele. Maica stareță a negat acuzațiile, însă instanța motivează pe larg, indicând probe, că aceasta a mințit.
- Ropharma deține un lanț de peste 130 de farmacii, în Ardeal și Moldova, dar este și producător de medicamente și este deținută de omul de afaceri Mihai Miron.
În primăvara anului 2013, sediile mai multor sucursale și puncte de lucru ale companiei Ropharma din Ardeal și Moldova au fost vizate de percheziții. Procurorii DIICOT din Târgu Mureș aveau în lucru o anchetă încă din vara anului 2012, când s-au sesizat din oficiu că în cadrul companiei farmaceutice se derulează contracte de sponsorizare dubioase, prin intermediul cărora se rulau sume importante.
Principalul beneficiar: Mănăstirea Sfânta Cruce din Oradea. Ulterior, s-a constatat că de sponsorizări similare ar fi beneficiat și un club sportiv din județul Mureș.
Șase angajați Ropharma și stareța mănăstirii au fost puși sub acuzare și trimiși în judecată pentru constituire de grup infracțional organizat, spălare de bani și delapidare în formă continuată, respectiv cu consecințe deosebit de grave.
Procesul a durat 7 ani
Șapte ani a durat procesul la Tribunalul Mureș, timp în care au fost audiați zeci de martori și au fost administrate probe. Trei dintre inculpați, directorul sucursalei Ropharma Târgu Mureș, contabila-șefă a aceleiași unități, precum și contabilul-șef al sucursalei Ropharma din Bacău, și-au recunoscut faptele. Ceilalți le-au negat ori le-au nuanțat, invocând că nu aveau cunoștință despre un eventual circuit infracțional.
Pe lângă angajații care au confirmat cum s-au spălat banii companiei Ropharma, mai mulți martori audiați în dosar, foști sau actuali angajați, au declarat, sub jurământ, în fața judecătorilor că în mediul farma este de notorietate practica plății „la negru” a doctorilor pentru promovarea produselor farmaceutice.
Comision de 14% pentru banii „spălați” la mănăstire
La Ropharma, potrivit probatoriului administrat în instanță, timp de doi ani au fost scoși din conturile companiei 914.000 de lei. Suma a fost virată cu titlu de sponsorizare în contul Mănăstirii Sfânta Cruce din Oradea.
Între cele două entități a fost încheiat un contract de sponsorizare, prin care compania farmaceutică se oferea să sprijine lăcașul de cult cu sume consistente pentru efectuarea unor lucrări de reabilitare și consolidare. În realitate însă, la scurt timp după ce banii intrau în conturile mănăstirii se întorceau din nou în conturile Ropharma, prin intermediul conturilor personale ale unor angajați. Pentru intermedierea tranzacțiilor ilicite, mănăstirii i s-a oferit un comision de 14% din suma virată.
În baza probelor administrate, instanța a reținut că din cei 914.000 de lei intrați în conturile Mănăstirii Sfânta Cruce, 781.895 de lei au fost întorși în conturile personale ale unor angajați Ropharma din județele Mureș, Bacău, Iași și Vaslui, cu titlu „contravaloare răsaduri”, „contravaloare tablă”, „contravaloare lemn iconostas” etc.
Bani virați „din greșeală” în conturile angajaților
În ziua efectuării tranzacțiilor, angajații erau sunați de colegii de la contabilitate și anunțați că din greșeală le-a fost virată o sumă care ar fi trebuit să intre în conturile Ropharma, solicitându-li-se să redirecționeze sumele în conturile companiei.
Cei mai mulți dintre angajați au crezut că a fost vorba de o eroare, însă au fost și persoane care au intuit că la mijloc poate fi vorba despre tranzacții ilegale și au solicitat, după ce li s-au virat de mai multe ori sume în conturi, să nu li se mai folosească conturile.
„Având suspiciuni cu privire la sumele intrate, martora (angajata unei farmacii din Reghin – n.r.) a luat legătura cu banca și a cerut să i se arate proveniența banilor, aflând astfel că banii provin de la o mănăstire. Viramentele au fost efectuate cu titlul «contravaloare cherestea», «contravaloare răsaduri». Martora și-a dat seama că dobândește sume de bani care ar putea avea proveniență ilegală și l-a sunat pe Ciprian Șerban Nițulescu (farmacist inculpat în dosar – n.r.) , căruia i-a spus că banca pare suspectă la tranzacțiile efectuate și să nu îi mai utilizeze contul bancar”, se menționează în hotărârea instanței din Mureș.
Contabilul-șef al SC Ropharma – Sucursala Bacău, Ion Scorțanu, a declarat că au existat mai multe contracte de sponsorizare care nu au fost negociate și semnate în cadrul sucursalei Bacău, ci au venit gata semnate și ștampilate de la unitatea centrală a companiei farmaceutice.
A susținut, de asemenea, că existau mai multe poziții neacoperite reprezentând avansuri acordate, ce nu fuseseră acoperite prin documente justificative sau depunerea sumelor respective, avansuri ridicate de președintele C.A. al Ropharma, sume ridicate prin intermediul cardului de firmă aflat în posesia sa.
Plăți „la negru” către medici
„Atât inculpatul Scorțanu Ion (contabilul-șef al sucursalei Bacău – n.r.), cât și casiera unității, martora M.S., confirmă faptul că, în baza dispozițiilor contabilului-șef, sumele virate și ridicate din conturile personale ale lui S.I., P.D. și V.A. au fost depuse la casierie, fiind eliberate chitanțe de restituire a avansurilor ridicate din casă, de către directorul general și președintele C.A. al SC Ropharma SA, scopul fiind acoperirea acelor avansuri ridicate de către acesta ce nu erau acoperite prin documente justificative”, menționează magistrații Tribunalului Mureș în motivarea hotărârii de condamnare.
Aceeași situație a fost constatată și la sucursalele Ropharma din Târgu Mureș și Iași.
Motivul acestor operațiuni ilicite rezultă în mod clar din declarațiile martorilor și din declarația contabilului-șef al sucursalei (Târgu Mureș – n.r.), inculpata Cioloca Luminița, care precizează faptul că din casieria societății erau ridicate sume importante de bani cu titluri de avans, care erau destinate unor plăți „la negru” efectuate către diferiți medici pentru ca aceștia să-și îndrume pacienții către farmaciile societății și care astfel nu puteau fi justificate prin documente legale.
Hotărâre Tribunalul Mureș:
Practica acestor plăți către medici a fost confirmată în instanță și de alți martori, care au precizat că „în domeniul farmaceutic, toată lumea cunoaște această realitate”.
Stareța neagă acuzațiile, martorii o contrazic
Maica Mina, stareța Mănăstirii Sfânta Cruce, pe numele de mirean Maria Bădilă, a negat acuzațiile aduse împotriva sa, oferind declarații sub jurământ, care însă au fost contrazise de martorii audiați în instanță.
Aceasta a declarat că este singura cu drept de semnătură și care răspunde de fondurile bănești ale mănăstirii, ocupându-se de administrarea conturilor bancare, de întocmirea și semnarea contractelor.
În acest context, stareța a invocat că nu are cunoștință de existența vreunui contract de sponsorizare între mănăstirea pe care o conduce și Ropharma SA și că nu a auzit niciodată de această societate, deși în urma cercetărilor s-a constatat că abonamentele telefonice utilizate de mănăstire, inclusiv de maica stareță, erau înregistrate pe SC Ropharma SA, cu utilizator declarat Mănăstirea Sfânta Cruce Oradea.
De asemenea, stareța mai arată că această mănăstire are deschise conturi bancare doar la BCR și Raiffeisen Bank și că nu a avut deschis niciodată vreun cont bancar la Nextebank, unitate bancară prin care se efectuau viramentele fictive. Maica Mina a declarat că nu a intrat niciodată, nu a făcut plăți, nu a semnat sau nu a depus ordine de plată la respectiva unitate bancară.
Ea a confirmat relația apropiată pe care o avea cu farmacistul Nițulescu, care venea des la mănăstire și care ar fi ajutat-o de multe ori, context în care i-ar fi cerut să ștampileze facturi fiscale și chitanțe necompletate, precizând că, la un moment dat, actul său de identitate și ștampila mănăstirii s-au aflat în posesia acestuia.
Ulterior, în cursul anchetei, s-a constatat că farmacistul ar fi realizat un duplicat după ștampila mănăstirii.
În urma cercetărilor efectuate la unitatea bancară, despre care maica stareță a afirmat că nu știa că ar avea cont bancar, s-a constatat că toate semnăturile din documentele specifice deschiderii contului aparțineau maicii Mina. În plus, una dintre funcționarele băncii a declarat că în momentul deschiderii contului bancar în anul 2008, maica Mina a fost în biroul directoarei adjuncte a băncii, care este și vecina mănăstirii.
Concluzionând, instanța a considerat că probele administrate pe parcursul celor șapte ani de cercetare judecătorească demonstrează caracterul fictiv al documentelor întocmite, respectiv contracte de sponsorizare, în vederea justificării transferurilor de bani, efectuate de către Ropharma în contul Mănăstirii Sfânta Cruce, cunoscându-se că această sumă provine din săvârșirea de infracțiuni, respectiv delapidare cu consecințe deosebit de grave. Transferurile succesive au avut ca scop ascunderea originii ilicite a acesteia, în vederea urmăririi scopului final, respectiv a spălării banilor rulați și însușirea acestei sume, și acoperirea unor avansuri de trezorerie nedecontate.
Toți cei șapte inculpați au fost găsiți vinovați pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor. În cazul directorului Ropharma Târgu Mureș, judecătorii au reținut și infracțiunea de delapidare cu consecințe deosebit de grave, iar în cel al contabilului-șef de la Ropharma Bacău – delapidare în formă continuată.
Inculpații au atacat sentința, iar pe 23 februarie, dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Târgu Mureș. Primul termen în judecarea apelului va fi pe 31 martie.
Condamnările
Michael Varctic, director Ropharma, sucursala Târgu Mureș – trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pentru spălare de bani și delapidare cu consecințe deosebit de grave.
Ciprian Șerban Nițulescu, farmacist – doi ani închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în formă continuată.
Ionuț Scorțanu, contabil-șef Ropharma, sucursala Bacău, nouă luni închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru spălare de bani și delapidare în formă continuată.
Cristian Teodor Cărare, manager financiar al SC Ropharma SA, cu activitate preponderentă în cadrul Sucursalei Iași, doi ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la spălare de bani, în formă continuată.
Maria Bădilă, maica stareță, doi ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru spălare de bani.
Luminița Cioloca, contabil-șef Ropharma sucursala Târgu Mureș – opt luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru spălare de bani.
Mărioara Luminița Bojan, șef serviciu resurse umane Ropharma – Sucursala Târgu Mureș, doi ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru spălare de bani.
Parte vătămată în dosar, compania Ropharma nu a formulat pretenții civile, iar în calitate de parte responsabilă civilmente, ea a achitat prejudiciul cauzat.
Patronul Ropharma, Mihai Miron, în 2013: „Fac sponsorizări pentru că sunt un bun creștin”
Lanțul de farmacii Ropharma este controlat de Mihai Miron, un antreprenor cu experiență în industria de medicamente, el fiind de profesie farmacist. La sfârșitul anului 2019, compania deținea 147 de unități, fiind al cincilea cel mai extins lanț de retail farmaceutic, cu unități în Moldova și Ardeal, potrivit Ziarului Financiar.
În 2013, după perchezițiile efectuate de DIICOT la sucursalele Ropharma, omul de afaceri declara că acuzația de spălare de bani este nefondată.
„Faptul că am considerat să fac sponsorizări și chiar am participat personal la renovarea și construcția unor lăcașe de cult din niște sate din Transilvania și Moldova (este) pentru că sunt un bun creștin, mi s-a părut un lucru absolut normal. Chiar astăzi am vorbit cu directorul economic și am verificat și au fost plătite toate taxele aferente sponsorizărilor către stat. Deocamdată, acuzația mi se pare nefondată, dar vom vedea ce se întâmplă până la sfârșitul anchetei”, afirma Mihai Miron, în urma perchezițiilor din 2013, citat de Mediafax.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro