Roxana Mînzatu, audiată în plenul Parlamentului European pentru postul de comisar european. Întrebată despre extinderea ilegală a casei din Brașov
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Roxana Mînzatu, propunerea României pentru funcția de comisar european, a fost audiată în plenul Parlamentului European, ocazie cu care a prezentat un plan pentru următorii cinci ani, stabilit pe trei piloni principali. Totodată, a trebuit să dea explicații și despre extinderea ilegală a casei din Brașov.
Cuprins:
- Pilonul I: Pregătirea – deficiențe majore de competențe în domenii cheie
- Pilonul II: Locuri de muncă de calitate
- Pilonul III: Justiția socială – ajutor pentru cei care au nevoie, indiferent de statut
- „Sprijinirea copiilor e esențială, puteți conta pe mine”
- Roxana Mînzaru, despre extinderea ilegală a casei din Brașov. „Am intrat în legalitate deplină”
SHORTCODE :: core/quote
Pilonul I: Pregătirea – deficiențe majore de competențe în domenii cheie
„Primul pilon este pregătirea. Asistăm la o deteriorare a competențelor de bază ale tinerelor generații, observăm un deficit alarmant al cadrelor didactice în majoritatea statelor membre. Avem deficiențe majore de competențe în domenii cheie cum ar fi științele, tehnologia, ingineria și matematica, importante pentru competitivitatea noastră. Și mulți europeni nu au competențele digitale necesare, pentru că competențele de bază de la o vârstă fragedă reprezintă fundația pentru ca adult să te poți perfecționa și recalifica. Pe asta se bazează oportunitățile atunci când economia trebuie să se transforme și să se adapteze”, a spus Roxana Mînzatu.
Propunerea României pentru funcția de comisar european promite că va depune toate eforturile pentru ca abilitățile lucrătorilor să fie recunoascute la nivel european.
„Mă voi asigura de asemenea că forța de muncă, precum oamenii care lucrează în construcții, bucătari, electricienii noștri sau cei care oferă servicii de îngrijire, se pot muta, se pot mișca liber pe piața care recunoaște aptitudinile și calificările lor. De aceea mă voi ocupa de o inițiativă și voi pregăti o inițiativă a portabilității competențelor, ceea ce va contribui la o piață internă mai puternică ce sprijină industriile europene, startup-urile și IMM-urile. De asemenea, voi analiza un sistem care asigură recunoașterea europeană a pregătirii formării profesionale”, a adăugat Mînzatu.
Pilonul II: Locuri de muncă de calitate
Roxana Mînzatu nu a ocolit nici problema locurilor de muncă, fiind de părere că oamenii au nevoie de un meciu de lucru protejat, unde să se simtă în siguranță și apreciați.
„Al doilea pilon cheie este cel al locurilor de muncă de calitate. Necesitatea de a asigura o tranziție echitabilă astfel încât competitivitatea Uniunii Europene să meargă mână în mână cu drepturile și protecția lucrătorilor noștri”, a arătat Roxana Mînzatu.
„O preocupare profundă pentru locurile de muncă de calitate. Un loc de muncă de calitate oferă salarii decente și condiții de lucru echitabile și sigure și de asemenea aceleași drepturi online și offline, indiferent de tipul de contract. Lucrând cu partenerii sociali, voi crea un cadru puternic pentru prima parte a mandatului meu, vom începe cu directiva salariului minim. Mă voi implica pentru a mă asigura că dreptul la deconectare va fi realizat. Voi îmbunătăți mobilitatea lucrătorilor și am ambiția de a îmbunătăți coordonarea în domeniul asigurărilor sociale. De asemenea, voi consolida Autoritatea Europeană a Muncii, așadar pregătirea și locurile de muncă de calitate sunt primii doi piloni dacă mă confirmați în acest rol”, a mai spus ea.
Pilonul III: Justiția socială – ajutor pentru cei care au nevoie, indiferent de statut
Roxana Mînzaru susține că va fi un sprijin pentru toți cetățenii, scopul ei principal fiind ca oamenii să se simtă egali în fața legii, indiferent de statutul lor social.
„Al treilea element de egală importanță reprezintă justiția socială. Mă voi strădui, voi depune efortul necesar pentru a-i ajuta pe cei care au cea mai mare nevoie, indiferent de vârsta lor, de gen, religia sau locul în care trăiesc. Acest lucru va ajuta la scoaterea din sărăcie a persoanelor din Europa. În Europa 25% din copii trăiesc în sărăcie. Avem peste 1 milion de cetățeni fără locuință, vă asigur că în Europa putem elimina acest fenomen în care oamenii nu au acoperiș deasupra capului", a declarat Mînzatu, subliniind un angajament ferm pentru combaterea sărăciei.
Mînzatu promite inclusiv locuințe accesibili pentru cei mai vulnerabili dintre români, cu ajutorul unei strategii europene bine pusă la punct.
„Chiar dacă pare incredibil în 2024, jumătate dintre femeile din societatea noastră se luptă pentru a obține egalitatea cu bărbații. Sunt foarte multe provocări pe care le va trata această comisie cu abordarea necesară. Am să consolidez garanția europeană pentru copii și mă voi asigura că primul plan european pentru locuințe accesibile va include soluții pentru cei mai vulnerabili, cu ajutorul unei strategii europene ambițioase de combatere a sărăciei. Vom aborda și vom adăuga clauzele profunde ale sărăciei în contextul social”, a spus ea.
„Trebuie să îmbunătățim îngrijirile pe termen lung pentru a răspunde mai bine la nevoile crescânde din Europa. Trebuie să consolidăm demnitatea persoanelor, carora să le permitem să trăiască independent și în siguranță. Trebuie să recunoaștem rolul îngrijitorilor, pentru că cei care oferă servicii de îngrijire în mod informal să se poată întoarce pe piața muncii. Trebuie să oferim și soluții de îngrijire a copiilor pentru ca părinții să poată reveni la locurile de muncă cu normă întreagă”, a adăugat comisarul propus.
„Sprijinirea copiilor e esențială, puteți conta pe mine”
Roxana Mînzatu nu a ocolit nici problema copiilor, fiind de părere că trebuie susținuți pentru a reuși să-și facă un rol în societate.
„Sprijinirea copiilor e esențială, integrarea lor în societate și în sistemele de învățământ. Investiția în copii este esențială în economiile și în societățile noastre în general. Următoarea comisie va fi una a investițiilor care va servi nevoile lucrătorilor și cetățenilor noștri. Vom consolida economia socială. Eu am lucrat în România în domeniul politicilor de coeziune și mă voi asigura că Fondul Social European Plus va avea un impact mai mare de acum înainte și că se va vedea impactul social al tranziției ecologice”, a spus Mînzatu.
„Însa provocările noastre au nevoie de mai multe instrumente: investiții publice și private, condiționalități sociale pentru finanțarea publică. Puteți conta pe mine pentru a conlucra cu colegii comisari pentru a veni cu soluții care schimbă realitatea momentului, astfel încât pilonul drepturilor sociale să devină o realitate”, a mai afirmat Roxana Mînzatu.
În final, Roxana Mînzatu a precizat că este motivată și pregătită să ducă toate aceste propuneri la îndeplinire. „Cel mai mare risc pentru noi nu este că țintim prea sus, ci că țintim prea jos. Aceasta este promisiunea mea pentru următorii 5 ani. Voi lucra cu energie împreună cu Parlamentul European. Puteți conta pe implicarea mea”, a încheiat Mînzatu.
Roxana Mînzaru, despre extinderea ilegală a casei din Brașov. „Am intrat în legalitate deplină”
În cadrul audierilor din Parlamentul European, Roxana Mînzatu a fost întrebată de Sabine Verheyen, membru în Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) din Germania, de situația casei din centrul Brașovului, a cărei suprafață a extins-o ilegal.
„Ați cumpărat o casă și ați dublat suprafața fără autorizația cerută. Puteți să ne confirmați că ați extins această casă fără autorizație de la Ministerul Culturii, așa cum a relatat presa, citând ministerul? Cum vedeți rolul de a proteja patrimoniul cultural și cum puteți fi compatibilă cu această funcție?”, a întrebat Sabine Verheyen.
Comisarul propus a recunoscut că a făcut extinderea fără să aibă actele necesare, însă a precizat că, în prezent, este „în legalitate”.
„Am cumpărat o casă de 60 de metri pătrați în care am fost născută și în care familia locuia ca chiriaș din 1974. Acum 50 de ani, această casă socială a fost închiriată de mama mea. Este o casă deținută de stat, în timpul regimului comunist, fără acte în regulă. O casă care nu a fost niciodată un monument istoric. Am primit o confirmare oficială de la Ministerul Culturii, din 2011 și de luni, ieri, că această casă nu este monument istoric. A fost construită în 1949, a spus Mînzatu.
„Da, am extins-o după ce am cumpărat-o în 2009 pentru că avea 60 de metri, am dormit cu mama în același pat până la 17 ani, iar tatăl dormea în bucătărie. Pentru a avea condiții bune. Aveam un acoperiș cu găuri, nu aveam apă caldă. Am făcut cerere de certificat de urbanism de la primărie, dar într-adevăr, am terminat procedura abia după ce se finalizase această modernizare, în 2011. Am intrat în legalitate deplină, am plătit impozite, din 2013 este în declarația mea de avere și interese”, a mai spus ea.
De asemenea, a spus că are un document din 2011, care confirmă faptul că imobilul nu este monument istoric.
„Vreau să fie clar, această clădire nu este monument istoric, este o casă de 60 de metri pătrați în care familia mea a locuit și eu am locuit până la 32 de ani. Avem trei dormitoare. Avem documentele de la Ministerul Culturii care atestă că nu este (monument istoric)”, a mai spus Mînzatu.
