Sfârșitul lui 2018 reprezintă momentul de acalmie internațională, în care marile puteri ale lumii își pregătesc armatele, militarii și propriii cetățeni, pentru ceea ce pare a se apropia, ca o fatalitate: un conflict deschis – un război – în flancul estic maritim al NATO, la granița cu Federația Rusă. Cine și când va lovi primul: Rusia, ori o țară aspirantă, ori una membră NATO, sau chiar Alianța, rămâne de văzut. Până atunci, Kremlinul continuă să îngrijoreze, prin operațiunile speciale de propagandă, dezinformare și atacuri cibernetice în țările europene, încurajând dialogul „Partidului Rusia Unită”, – aflat de peste 10 ani la putere -, exclusiv cu partide naționaliste și euro-critice din blocul comunitar european.

Scopul real al oficialilor ruși, niciodată recunoscut, oficial:

Dizolvarea construcției europene, a Uniunii Europene, ca reper de civilizație modernă, prosperă și progresistă. Un ecosistem politic performant – de succes economic, de unitate, de securitate și de forță democratică -, precum este UE, reprezintă adversarul suprem, insuportabil al liderului de la Kremlin.

Rusia – în declin, dar agresivă

Confruntat cu o scădere fără precedent a indicatorilor economici interni, Vladimir Putin a trecut la orbirea financiară a propriilor cetățeni. Președintele rus a promulgat recent o lege care va interzice afișarea în locuri publice („outdoor” și „indoor”, dar și pe internet) a schimbului valutar al monedei rusești. Practic, autocratul suprem al Rusiei a interzis cetățenilor patriei sale să observe, zi de zi, cum rubla se devalorizează la cote catastrofale, de doi ani încoace, comparativ cu devizele în monedă europeană, sau americană. Putin a lansat șiret campania „dedolarizării” economiei rusești, acuzând SUA și Europa ca umblă la ratele de liber schimb, pentru a slăbi efortul economic și financiar al Federației Ruse.

În fapt, toate sectoarele economice ale  Rusiei au devenit contributorul exclusiv al industriei de apărare, angajată într-un efort de înarmare apocaliptic, demult situat în afara tratatelor internaționale, semnate perfid, și niciodată respectate. Măsura „orbirii financiare” a rusului de rând este însă tardivă. Companiile străine au scos peste un miliard de euro din Rusia, numai în 2018, amenințate de perspectiva supra-taxării și a blocării activităților cotidine, sub imperativul redresării „a la russe”, adică prin aruncarea responsabilității pe „străinii care ne jupuiesc, în țara noastră”.

De remarcat circulația aceluiași predicat manipulativ, și la Budapesta – sub guvernarea Viktor Orban,  și la București – sub guvernarea anti-europeană PSD-ALDE.

Recesiunea economiei rusești nu a fost însă niciodată o problemă, pentru liderul marii națiuni ruse: aceasta l-a creditat de mai multe ori, așa spun sondajele puterii, drept salvatorul ei. Să fie primit. La ei.

Țări precum Ungaria, România, Polonia, dar și Ucraina, Serbia, ori Republica Moldova, sunt printre țintele liderului autocrat, Vladimir Putin, cel care și-a aruncat țara în haos economic și mizează agresiv pe înarmarea ruinătoare a Federației Ruse, ca soluție ultimă de supraviețuire la putere.

Relația Rusiei, sub domnia lui Vladimir Putin, cu Uniunea Europeană, definitiv revanșardă

Sub ochii lui, în primul său mandat, Putin a asistat cu mânie cum  Letonia, Lituania și Estonia, foste țări comuniste, ale defunctei URSS, au devenit membre NATO. Ucraina și Georgia, aspirante la poziționarea securitară, reprezintă puncte de interes strategic usturător și sunt menite să fie aduse la matca Maicii Rusia, cu orice preț posibil: Georgia este deja blocată într-un conflict înghețat, iar Ucrainei i se pregătește o trecere prin „foc și pară”, pentru comportamentul centrifugal  – simulat sau nu ?! -, odată cu incidentul fulminant din Strâmtoarea Kerci, din luna noiembrie.

Este un loc comun faptul că rușii bagă strâmbe în tot ceea ce reprezintă coeziunea europeană. Fie că este vorba de miscările autonomiste din Spania, sau de ruperea Marii Britanii de Europa Unită, fie că este vorba despre sprijinirea ascensiunii partidelor extremiste eurosceptice, ori ale guvernărilor iliberale, ca în Polonia, Ungaria, sau România, rușii sunt acolo.

Acolo unde le permit sistemele de securitate ale țărilor membre UE, cele care refuză să se asocieze complet, unitar, pentru crearea unei rețele de siguranță împotriva imixtiunilor subtile, ale Federației Ruse, care subminează încrederea europenilor în propriul viitor.

Solidar, de unitate și încredere. Îndoiala semănată în rândul românilor, de exemplu, cu privire la drumul nostru european, este un indicator de alertă indubitabil, cu privire la acțiunile entităților ostile țărilor membre UE, pentru păstrarea nivelului de unitate, solidaritate și încredere în UE.

Destinul Europei  – indisolubil legat de proiectul SUA, pentru lume

Influența Federației Ruse asupra UE nu poate fi disociată de influența Statelor Unite ale Americii, asupra Europei. Președintele american, Donald Trump, – a cărui impetuozitate prezidențială, internă și internațională, este considerată regretabil de mulți analiști și foști consilieri din mediul românesc, drept o gogomănie yankee în plină desfășurare -, destructurează, rând, pe rând, tratate și alianțe mincinoase, fățarnice și neproductive.

După tăierea șanselor de recuperare internațională a Iranului, prin denunțarea acordului comercial bilateral, și după ultima interevenție diplomatică în Pacificul de Sud, odată cu comporomiterea testelor nucleare nord-coreene, liderul de la Washington apasă pragmatic pe pedala denunțării tratatului INF – de limitare a armamentului nuclear de acțiune medie și lungă – semnate de peste două decade între Rusia și statele democratice ale lumii.

Proiectul nuclear rusesc „Avangard” – ipocrizia putinistă în atac

Perversitatea diplomației ruse a atins apogeul, în această speță. După ce timp de luni de zile, pe întreg parcursul anului 2018, experții și diplomații ruși au dezavuat retragerea SUA din acordul INF – al limitării bilaterale de producerer a armamentului nuclear cu rază medie de acțiune -, acuzând SUA că, dacă va ieși din acord, va înarma ulterior Europa, și va obliga Rusia la un răspuns simetric, Vladimir Putin a anunțat triumfal succesul detonării unei super arme, hipersonice – Avangard – la 6000 de kilometri distanță.

Un mai grotesc răspuns la o declarație de neînarmare, agreată de părți, din partea Rusiei „pacifiste”, nu poate fi găsit.

Militarizarea regiunilor din vestul Rusiei, precum  și a alimentării continue Crimeei – anexată din 2014 – cu rachete intercontinentale, indică un efort strategic de perspectivă imediată a Federației Ruse, pentru limitarea, discreditarea și distrugerea Europei, așa cum o știm și o dorim.  

Europa –  destinația României, pentru binele destinului nostru

Să privim înainte, români!

Atacată de vectori ruși și rusofili, din interior și exterior, prin toate modurile posibile, România este obligată să facă eforturi solidare și unitare – clasă politică, mediul de afaceri, legislație, societate civilă, armată și entități de securitate responsabile și patrioate, alături de vectorii de securitate NATO și UE – pentru ca visul revanșard al lui Vadimir Putin să nu facă din România ce a fost odată, în mod nefericit: un stat-gubernie, la dispoziția Kremlin-ului putinist uzurpator.


Claudiu Săftoiu este doctorand în informații și securitate națională, la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. A fost președinte-director general al Televiziunii Române (2012 – 2013), director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007) și  consilier prezidențial (2004-2006). Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: „Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003). 

Gigi Becali, moment fabulos în trafic! Ce întrebare i-a pus polițistul care l-a tras pe dreapta
GSP.RO

Gigi Becali, moment fabulos în trafic! Ce întrebare i-a pus polițistul care l-a tras pe dreapta