Tot atunci, pe holurile școlii a avut loc și un emoționant moment de reculegere în memoria maestrei române. Vestea morţii Loretei Alexandrescu a îndurerat întreaga lume a dansului din Italia.
„Elevii și profesorii Academiei Teatro alla Scala își amintesc cu imensă afecțiune de Loreta Alexandrescu, de peste treizeci de ani profesoară a Școlii de dans, care tocmai ne-a părăsit. Loreta, născută în România, și-a început cariera strălucită ca dansatoare profesionistă în propria țară.
Când a ajuns în Italia, la sfârșitul anilor 70, deja se alăturase activității didactice pentru care a demonstrat abilități rare. Din anul 1988 şi până la sfârşitul vieţii sale, a fost profesoară a Şcolii de balet a Academiei Teatrului Scala din Milano. A instruit generații de dansatori care astăzi evoluează pe cele mai importante scene ale lumii.
Lasă în urmă un gol imens și va rămâne în amintirea noastră ca o persoană generoasă, zâmbitoare și luminoasă, mereu atentă și gata să asculte. Drum bun, Loreta”, au transmis vineri reprezentanții Academiei Teatro alla Scala.
Tot vineri, pe holurile Academiei a avut loc un moment de reculegere. Pe aceeași pagină de Facebook au fost publicate imagini cu elevi și profesori ai Școlii de balet în timp ce-și iau adio de la îndrăgita profesoară română de dans, dar și un mesaj emoționant: „Credem că ai plecat, așa cum ai apărut în viața noastră. Acum dansezi într-un timp nesfârșit, în veșnicie, iar acesta este doar un rămas bun.
Mulțumirile noastre sunt pentru ceea ce ați fost și pentru care ne-ați oferit cu o generozitate neobosită în toți acești ani și pentru exemplul de tenacitate, pozitivitate și altruism de care ați dat dovadă până la sfârșit. Drum bun, suflet frumos…
Loreta Alexandrescu, o persoană cu o istorie extraordinară…”.
De origine română, născută la Sinaia, Loreta Alexandrescu a absolvit cursurile Liceului de coregrafie din Cluj-Napoca în anul 1975, şcoală pe care a urmat-o datorită directorului Octavian Stroia, care o remarcase la un curs de balet din cadrul Casei de cultură de la Sinaia. Pe lângă acesta, la formarea Loretei Alexandrescu au contribuit profesori precum Roman Moravski sau Vasile Solomon, nume importante ale artei coregrafice clujene.
După finalizarea studiilor, Loreta Alexandrescu a fost repartizată ca solistă la Teatrul Rapsodia din Bucureşti, iar în 1978 a ajuns în Italia, ţară în care s-a stabilit definitiv. Mai întâi a activat ca balerină, în diferite teatre, apoi a început să lucreze şi ca profesoară de balet. Foarte curând, a încheiat cariera interpretativă, dedicându-se exclusiv profesoratului.
Din anul 1988 şi până la sfârşitul vieţii sale, a fost profesoară a Şcolii de balet a Academiei Teatrului Scala din Milano, fiind una dintre cele mai iubite şi apreciate maestre. Activitatea sa pedagogică a fost complexă, formând generaţii de balerini cărora le-a predat balet clasic, dans istoric şi dans de caracter; a fost şi asistent coregraf al spectacolelor produse de Academie.
De asemenea, tot în cadrul Academiei Teatrului Scala din Milano, în cadrul cursurilor de master, a format profesori de dans, dar şi viitori formatori de profesori în domeniul dansului.
Aşa cum mărturisea într-un interviu acordat presei italiene în anul 2020, capacitatea de a derula această activitate complexă se datora şcolii româneşti de balet, care i-a asigurat o pregătire profesională „la 360 de grade”. Printre foştii elevi ai Loretei Alexandrescu se numără balerini de prestigiu ai zilelor noastre, precum Roberto Bolle, Massimo Murru, Marta Romagna, Francesco Ventriglia, Beatrice Carbone, Nicoletta Manni.
De-a lungul timpului, Loreta Alexandrescu a făcut parte din juriile unor importante competiţii de profil şi a susţinut cursuri de măiestrie, atât în Italia, cât şi în alte ţări europene, precum şi în Statele Unite ale Americii. În anul 2012, balerinii angajaţi ai Operei Naţionale Bucureşti au beneficiat de cursuri de perfecţionare oferite de Loreta Alexandrescu în cadrul proiectului „studiOpera”, derulat de instituţia bucureşteană în parteneriat cu Academia Teatrului Scala din Milano.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro