Satul pustiit de criminali

S-a întâmplat, ultima oară, la începutul lunii martie, când o bătrânică oarbă, de 86 de ani, a murit după ce a fost bătută crunt, pentru doar 260 de lei. Localnicii, în jur de 10, abia dacă mai au curaj să iasă la poartă acum, să stea de vorbă cu străinii, iar când o fac, realizezi că în aproape fiecare casă abandonată a avut loc o crimă, de-a lungul vremii, ca într-un film de groază.

Când era tânăr, Gheorghe Bărbieru îşi imagina că va petrece anii pensiei în liniştea satului în care s-a născut, bucurându- se, la bătrâneţe, de un trai fără griji. Acum, la 78 de ani, doarme cu toporul la uşă şi cu cuţitul sub pernă, pentru a fi sigur că are o şansă în faţa hoţilor. Aproape toţi oamenii alături de care a copilărit şi a crescut au pierit, majoritatea de lamă de cuţit sau de topor, ori sub pumnii necruţători ai celor care au fugit de munca cinstită, alegând să facă bani prădând şi ucigând oameni. “Au murit mulţi. Luaţi noaptea din somn, loviţi sau tăiaţi. Şi pentru ce? Pentru câţiva bănuţi, domnule! Nici unul nu avea vreo avere”, ne spune bătrânul în timp ce ne măsoară din cap până în picoare.

Localnicii dorm cu toporul sau cu cuţitul sub pernă

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Toată viaţa şi-a petrecut- o în cătunul Mărăscu, din satul băcăuan Hor-geşti. Pe vremea când Gheorghe era doar un june şi nu un bătrân deziluzionat de nedreptăţile şi ororile vieţii, Mărăscu era un cătun prosper. Cu peste 30 de locuinţe şi cu şcoală. Acum, casele le poţi număra pe degete. Doar patru mai sunt locuite, restul de cinci fiind abandonate. Celelalte, până la 30, s-au năruit, după ce ocupanţii lor au fugit, în urmă cu mult timp, din satul groazei.

“Păi, aici, nu trec câţiva ani, că mai vine câte unul noaptea şi îţi crapă capul la tine în odaie”, ne avertizează Gheorghe. “Mai e o casă, unde trăiau şase fraţi. Au plecat de aici şi au lăsat totul în urmă, de frică. Au abandonat şi stupii cu albine. Mi-era milă de ele şi am început să am eu grijă de stupi. Cine ştia că o să ajungem să trăim în teroare?”, a încheiat bătrânul.

Ultima victimă a fost o bătrână oarbă, de 86 de ani

Elena Postelnicu, o bătrânică oarbă de 86 de ani, este ultima victimă din sat. Dormea când un individ abia scăpat din puşcărie a intrat peste ea în casă, a luat-o la pumni, furându-i 260 de lei. “După ce că nu mai vedea, de ce a mai trebuit să o bată? Toţi vecinii de pe partea cealaltă a drumului au murit la fel. Intră şi te omoară la tine în casă”, ne-a zis, cu glasul plin de teamă, Elena Corduneanu, 59 de ani (foto), una dintre fiicele bătrânei omorâte.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Gheorghe Bărbieru: «Doi vecini de-ai mei au fost căsăpiţi cu toporul»

“Uitaţi, aici, în casa aceasta, au trăit doi vecini de-ai mei. Soţ şi soţie. Am copilărit împreună. A intrat peste ei noaptea unul şi i-a căsăpit cu toporul”, ne spune Gheorghe Bărbieru. Trage cu putere o portiţă de lemn înţepenită şi ne pofteşte într- o curte plină de bălării înalte de aproape doi metri. În urma celor doi bătrâni au rămas doar două case ce stau să se prăbuşească sub propria greutate. “Cine să se mai ocupe de locuinţe, să le consolideze? Aşa se întâmplă. Şi mai jos, clădirile acelea dărăpănate… şi acolo i-au omorât hoţii. Erau doi oameni”, a adăugat bătrânul.

Aşezarea e de pe vremea lui Ştefan cel Mare

Prima atestare documentară datează din 5 aprilie 1442

Comuna Horgeşti este situată la sud de municipiul Bacău, pe malul stâng al Siretului, în apropierea cetăţii dacice Tamasidava, şi e compusă din satele Horgeşti, Sohodor, Mărăscu, Recea, Galeri, Răcătău şi Bazga. Teritoriul comunei este străbătut de la nord spre sud de pârâul Răcătău, alimentat de mai multe pârâiaşe ce izvorăsc de pe teritoriul întregii comune. Prima menţiune documentară datează de la 5 aprilie 1442, într-un document emis la Suceava, în care se face menţiune despre un personaj, Miclăuş Răspop, care a fost răsplătit pentru meritele sale şi a primit mai multe sate, printre care şi “Mileştii pe pârâul Babei, unde se află şi Horjeştii”.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

O altă importantă menţiune documentară o constituie un act de la 15 martie 1490, în care Ştefan cel Mare arăta că a fost întâmpinat de “Isaia din Răcătău …”, cel care avea o moşie ce cuprindea sate de la gura Răcătăului şi “mănăstirea de la gura Dieneţului şi cu toate poienile care ascultă de ea şi Pănceştii şi Horjeştii”. La ultimul recensământ, în 2002, populaţia comunei Horgeşti era de 4.691 locuitori, dintre care 4.675 erau etnici români, unul era maghiar, iar 15, rromi.

«Furtul anului 2000», la biserica din comună

Hoţii au plecat cu 30 de icoane vechi de peste 100 de ani

Biserica din Horgeşti a fost devastată de hoţi, în vara anului 2000, bandiţii furând 30 de icoane vechi de peste 100 de ani, Evanghelia şi alte bunuri de patrimoniu. La vremea respectivă, poliţiştii din Horgeşti şi cei de la Compartimentul Patrimoniu din Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bacău au numit acţiunea “furtul anului” în materie de obiecte de patrimoniu.

Pe lângă cele 30 de icoane dispărute, unele mai vechi chiar decât anul construcţiei bisericii, 1888, hoţii au plecat cu o pendulă, datând tot de acum mai bine de un secol, însă a rămas neatinsă “cutia milei”, în care se găseau câţiva lei. Chestionaţi de poliţişti, bătrânii satului au fost de părere că ceea ce i-a atras pe hoţi sunt legendele care circulă în zonă, despre averea fabuloasă a boierilor Strat, o parte din aceasta, printre care şi o superbă diademă de aur cu diamante, fiind îngropată în curtea bisericii, lângă mormântul boieroaicei Profira Strat.

Urmărește-ne pe Google News